Compuși hidroxilici

Alcoolii

Definiție. Alcoolii sunt combinații organice care conțin în moleculă grupa funcțională
hidroxil, - OH, legată de un atom de carbon saturat.
Exemple:

Formulă

CH3-OH CH3-CH2-OH CH2=CH-OH

Denumire Alcool metilic Alcool etilic Alcool alilic Alcool benzilic

Formula generală: R – OH.

Nomenclatură. Numele alcoolilor se formează prin adăugarea sufixului –ol la numele
hidrocarburii din care provine alcoolul.
Exemple:
CH3 – OH metanol
CH3-CH2 – OH etanol
CH3-CH2-CH2 – OH propanol
Clasificare. După felul atomului de carbon de care se leagă grupa – OH, se disting:
 Alcooli primari: CH3-OH, CH3-CH2-OH
 Alcooli secundari (CH3)2CH – OH 2 - propanol
 Alcooli terțiari

alcool terț – butilic

După numărul grupelor funcționale:
 Alcooli monohidroxilici
 Alcooli polihidroxilici
 1,2 – etandiol (glicol) 1,2,3 – propantriol (glicerină)

Metanolul, CH3OH
Metanolul sau alcoolul metilic se prepară industrial din gazul de sinteză, la 300-4000C și
250 atmosfere, în prezență de catalizatori de oxid de zinc și de crom:
𝑍𝑛𝑂, 𝐶𝑟2 𝑂3 , 3500 ,250 𝑎𝑡𝑚
𝐶𝑂 + 𝐻2 → 𝐶𝐻3 − 𝑂𝐻
Este un lichid volatil, incolor, cu miros caracteristic, cu p.f. 650C; arde ușor cu flacără
albăstruie, fiind folosit drept combustibil (putere calorică ridicată, peste 7000 kcal/kg, mai ieftin
și nepoluat).
Alcoolul metilic se folosește ca solvent pentru grăsimi, lacuri, vopsele, la fabricarea
formaldehidei, a unor coloranți, a unor mase plastice etc.
Este toxic pentru organismul uman, consumat în cantități mici provoacă orbirea (atacă
nervul optic), iar în cantități mai mari, moartea (doza letală este de 0,15 g/kg corp).

Etanolul, CH3-CH2 – OH

Formulă structurală Structura spațială

Metode de obținere
Fermentația zaharurilor este procedeul cel mai utilizat pentru fabricarea unor cantități
mari de etanol, în prezența ciupercilor microscopice din drojdia de bere (Saccharomyces
cerevisiae).
Reacția de transformare a glucozei în alcool etilic este:
 Proprietăți fizice. Alcoolul etilic pur, numit alcool absolut, este un lichid incolor, cu
miros plăcut și gust arzător. Are densitatea de 0,799 g/cm3 la temperatura de 250C. răcit, el
devine vâscos la -800C și se solidifică la -1200C. această proprietate îl face să fie folosit ca lichid
termometric, la temperaturi joase.
Alcoolul etilic se amestecă cu apa în orice proporție.
Este solvent pentru iod și compuși organici (grăsimi, lacuri), dar precipită albumina,
gelatina și alte proteine. Băut în cantități mici este stimulent pentru sistemul nervos central. În
cantități mari este toxic și produce demență etilică.

Proprietăți chimice
Reacții de oxidare
 Oxidarea blândă cu bicromat de potasiu în soluție acidulată cu acid sulfuric;
alcoolul etilic se transformă în aldehidă acetică.
3 C2H5 – OH + K2Cr2O7 + 4 H2SO4 → 3 CH3CHO + Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 7 H2O
(ionul de crom +6 trece în ionul de crom +3, cu modificarea culorii de la portocaliu la
verde, motiv pentru care reacția este folosită pentru testarea alcoolemiei)
 Oxidarea energică a etanolului cu permanganat de potasiu și acid sulfuric. Din
reacție rezultă acid acetic.
C2H5 – OH + 2 [O] → CH3COOH + H2O
 Arderea alcoolului etilic
C2H5 – OH + O2 → 2 CO2 +3 H2O
Întrebuințări
Etanolul se folosește la prepararea băuturilor alcoolice (spirtoase), ca dizolvant în
industria lacurilor și a coloranților, la fabricarea unor medicamente, a eterului etilic, ca
dezinfectant, în parfumerie, la fabricarea termometrelor și drept combustibil.
 Glicerina

Glicerina se obține prin hidroliza bazică a grăsimilor.

Proprietăți. Este un lichid incolor, vâscos, cu gust dulce, solubil în apă și alcool. Fierbe
la 2900C, deoarece având trei grupe hidroxil formează un număr mare de legături de hidrogen.
Utilizări. Cantități însemnate de glicerină se folosesc la obținerea trinitratului de
glicerină (lichid care explodează ușor), care amestecat cu kieselgur (silicat natural) formează
dinamita; aceasta explodează numai în prezența unei capse de fulminat de mercur.
Datorită temperaturii de fierbere ridicate, glicerina se folosește ca lichid termometric. De
asemenea este folosită în cosmetică și în industria maselor plastice, la obținerea unor rășini
numite gliptali.