ALCOOLI

PAUL COJOCARU
cls. a XI a A
• Alcoolii sunt o clasă de compuși organici care conțin unul sau
mai mulți atomi de carbon, legați printr-o legătură chimică
simplă (saturată) la unul sau mai mulți atomi de hidrogen și un
grup funcțional -OH (hidroxil). Grupul funcțional -OH conferă
alcoolilor proprietăți chimice specifice, inclusiv capacitatea de
a forma legături de hidrogen, solubilitate în apă și reactivitate
în diverse procese chimice.

• Alcoolii sunt clasificați în funcție de numărul de grupuri

hidroxil (-OH) pe care le conțin și de structura moleculei. Cei
mai comuni alcooli sunt alcoolul etilic (etanolul), utilizat în
băuturile alcoolice și în diverse aplicații industriale și medicale,
și alcoolul izopropilic, utilizat în dezinfectante. Alte tipuri de
alcooli includ metanolul, glicolii, butanolii și multe altele.
• Alcooli pot fi denumiți în funcție de numărul de atomi de carbon din
catena lor, precum și de alte caracteristici structurale. Iată câteva
exemple comune:
 Metanol - alcătuit dintr-un singur atom de carbon legat de un grup
hidroxil (-OH). Formula chimică: CH3OH.
 Etanol (alcool etilic) - conține două atomi de carbon și un grup hidroxil.
Este alcoolul obișnuit găsit în băuturile alcoolice. Formula chimică:
C2H5OH.
 Propanol - alcătuit din trei atomi de carbon și un grup hidroxil. Există
mai multe izomeri ai acestui alcool, incluzând propan-1-ol și propan-2-
ol.
 Butanol - conține patru atomi de carbon și un grup hidroxil. Printre
izomerii săi se numără butan-1-ol și butan-2-ol.
 Pentanol - alcătuit din cinci atomi de carbon și un grup hidroxil. Printre
izomerii săi se numără pentan-1-ol și pentan-2-ol.

• Acestea sunt doar câteva exemple. Există o varietate mare de alcooli cu

diferite lungimi de catenă carbonică și structuri moleculare.
 Alcooli pot fi clasificați în mai multe moduri, în funcție
de diverse criterii. Iată câteva dintre cele mai comune
clasificări:
• Clasificare după numărul de grupuri hidroxil (-OH):
o Monoalcooli: Aceștia au un singur grup hidroxil (-OH) în
moleculă, cum ar fi metanolul sau etanolul.
o Dialcooli: Aceștia au două grupuri hidroxil (-OH) în moleculă,
cum ar fi etanediolul (glicolul).
o Trialcooli: Aceștia au trei grupuri hidroxil (-OH) în moleculă,
cum ar fi glicerolul.
• Clasificare după tipul de catenă carbonică:
o Alcooli alifatici: Aceștia conțin catene carbonice deschise.
o Alcooli aromatici: Aceștia conțin cel puțin un nucleu aromatic
în structura lor.
• Clasificare după numărul de atomi de carbon din catenă:
o Metanol: Un singur atom de carbon.
o Etanol: Două atomi de carbon.
o Propanol: Trei atomi de carbon.
o Butanol: Patru atomi de carbon.
o Și așa mai departe, în funcție de lungimea catenei carbonice.
• Clasificare după tipul de legătură între atomii de carbon
și grupul hidroxil (-OH):
o Alcooli primari: Grupul hidroxil este legat de un atom de carbon
primar.
o Alcooli secundari: Grupul hidroxil este legat de un atom de
carbon secundar.
o Alcooli tertiari: Grupul hidroxil este legat de un atom de carbon
terțiar.
• Structura generală a unui alcool este determinată de prezența grupului
funcțional hidroxil (-OH) atașat la o catenă carbonică. În general, structura
unui alcool poate fi reprezentată astfel:
R-OH, unde:
 "R" reprezintă catena carbonică, care poate fi alifatică sau aromatică și
poate varia în lungime și ramificație.
 "-OH" reprezintă grupul hidroxil, care este format dintr-un atom de oxigen
legat covalent de un atom de hidrogen. Acest grup funcțional este
responsabil pentru proprietățile chimice caracteristice ale alcoolilor, inclusiv
solubilitatea în apă și capacitatea de a forma legături de hidrogen.

• De exemplu, structura etanolului (alcool etilic), unul dintre cei mai

cunoscuți alcooli, este:
CH3-CH2-OH
• Aceasta indică o catenă carbonică formată din doi atomi de carbon, legați
printr-o legătură simplă, la care este atașat un grup hidroxil.
• Izomeria în chimie se referă la fenomenul în care două sau mai
multe compuși chimici au aceeași formulă moleculară, dar
structuri moleculare diferite, ceea ce le conferă proprietăți
chimice și fizice diferite. În cazul alcooliilor, izomeria poate să
apară din cauza variațiilor în legătura și poziționarea grupului
hidroxil (-OH) în moleculă sau din cauza aranjamentului diferit
al atomilor de carbon în catena carbonică.

• Există câteva tipuri comune de izomerie întâlnite în alcooli:

Izomerie structurală sau izomerie de catenă: Aceasta apare
atunci când atomii de carbon sunt aranjați în catene diferite în
moleculă. De exemplu, butanolul poate avea două izomeri
structurali:
– Butan-1-ol: CH3-CH2-CH2-CH2-OH
– Butan-2-ol: CH3-CH(OH)-CH2-CH3
• Izomeria în chimie se referă la fenomenul în care două sau
mai multe compuși chimici au aceeași formulă moleculară, dar
structuri moleculare diferite, ceea ce le conferă proprietăți
chimice și fizice diferite. În cazul alcooliilor, izomeria poate să
apară din cauza variațiilor în legătura și poziționarea grupului
hidroxil (-OH) în moleculă sau din cauza aranjamentului diferit
al atomilor de carbon în catena carbonică.

• Există câteva tipuri comune de izomerie întâlnite în alcooli:

• Izomerie structurală sau izomerie de catenă: Aceasta apare
atunci când atomii de carbon sunt aranjați în catene diferite în
moleculă. De exemplu, butanolul poate avea două izomeri
structurali:
– Butan-1-ol: CH3-CH2-CH2-CH2-OH
– Butan-2-ol: CH3-CH(OH)-CH2-CH3
• Izomerie de poziție: Apare atunci când grupul funcțional (-
OH) este atașat la diferite poziții în catena carbonică. De
exemplu, pentanolul poate exista ca izomeri de poziție:
– Pentan-1-ol: CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-OH
– Pentan-2-ol: CH3-CH(OH)-CH2-CH2-CH3
• Izomerie geometrică (cis-trans): Aceasta apare în alcooli cu
catene carbonice nesaturate (cum ar fi butenolii) când
substituenții sunt în poziții fixe față de legătura dublă și nu
pot rota.

• Izomeria este un concept important în chimie, deoarece ea

influențează proprietățile chimice și fizice ale compușilor și
poate avea implicații în domenii precum sinteza organică,
farmacologie sau înțelegerea reacțiilor chimice.
• Izomerie de poziție: Apare atunci când grupul funcțional (-
OH) este atașat la diferite poziții în catena carbonică. De
exemplu, pentanolul poate exista ca izomeri de poziție:
– Pentan-1-ol: CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-OH
– Pentan-2-ol: CH3-CH(OH)-CH2-CH2-CH3
• Izomerie geometrică (cis-trans): Aceasta apare în alcooli cu
catene carbonice nesaturate (cum ar fi butenolii) când
substituenții sunt în poziții fixe față de legătura dublă și nu
pot rota.

• Izomeria este un concept important în chimie, deoarece ea

influențează proprietățile chimice și fizice ale compușilor și
poate avea implicații în domenii precum sinteza organică,
farmacologie sau înțelegerea reacțiilor chimice.
• Proprietățile fizice și chimice ale alcooliilor sunt influențate de
structura moleculară a acestor compuși. Iată o prezentare a
principalelor proprietăți fizice și chimice ale alcooliilor:

• Proprietăți fizice:
 Punct de topire și punct de fierbere: Alcooliilor le sunt asociate
puncte de topire și de fierbere mai scăzute decât ale acizilor
carboxilici sau ale alcanilor corespunzători, dar mai mari decât cele
ale alcanilor corespunzători. De exemplu, etanolul (alcool etilic) are
un punct de fierbere de 78,4 grade Celsius.
 Solubilitate: Alcooli precum metanolul și etanolul sunt solubile în
apă în proporții variabile, datorită capacității grupului hidroxil (-OH)
de a forma legături de hidrogen cu moleculele de apă.
 Densitate: Alcooliilor le sunt asociate densități mai mici decât cele
ale apei.
 Volum molar: Alcooliilor le sunt asociate volume molare mai mari
decât ale alcanilor corespunzători.
• Proprietăți chimice:
 Reacții de oxidare și reducere: Alcooliile pot fi oxidați la aldehide sau la
acizi carboxilici sub acțiunea unor agenți oxidanți. De exemplu, etanolul
poate fi oxidat la acid acetic în prezența oxidanților precum acidul sulfuric
și dicromatul de potasiu.
 Aciditate și bazicitate: Alcooliile prezintă proprietăți amfoterice, adică pot
acționa ca atât acizi, cât și baze. Grupul hidroxil (-OH) poate dona un
proton, ceea ce le face slab acizi. Cu toate acestea, grupul hidroxil (-OH)
poate, de asemenea, accepta un proton, ceea ce îi conferă proprietăți
bazice.
 Reacții de esterificare: Alcooliile pot reacționa cu acizi pentru a forma
esteri și apă printr-un proces numit esterificare.
 Reacții de halogenare: Alcooliile pot reacționa cu halogeni, cum ar fi clorul
sau bromul, pentru a forma halogenuri de alchil, sub acțiunea unor
catalizatori adecvați.

• Acestea sunt doar câteva dintre proprietățile fizice și chimice ale alcooliilor,
care sunt importante în înțelegerea comportamentului și reacțiilor acestor
• Alcoolii au o varietate de utilizări în diferite domenii, inclusiv în industrie,
medicină, cosmetice și în producția alimentară. Iată câteva dintre cele mai
comune utilizări ale alcoolului:

• 1. Industria farmaceutică: Alcooli precum alcoolul etilic și izopropilic sunt

utilizate pe scară largă ca solvente în producția de medicamente și în
procesele de extracție și purificare.

• 2. Produse de igienă și curățenie: Alcoolul izopropilic este un ingredient

activ în multe produse de curățenie și dezinfectare, cum ar fi dezinfectantele
pentru mâini și soluțiile de curățare a suprafețelor.

• 3. Producția alimentară: Alcoolul etilic este utilizat în producția de băuturi

alcoolice, cum ar fi berea, vinul și licorile. De asemenea, este utilizat ca
solvent în extracția de arome și în procesul de fermentare.

• 4. Industria cosmeticii: Alcooli precum alcoolul cetilic și alcoolul stearilic

sunt adesea utilizați ca emolienți și agenți de consistență în creme, loțiuni și
alte produse cosmetice.
• Industria chimică: Alcooli precum glicolii sunt utilizați ca solvente,
precum și în producția de antigel, deoarece au capacitatea de a
scădea punctul de îngheț al apei.
• Combustibil: Alcoolul etilic (etanolul) este utilizat ca
biocombustibil, fiind adăugat benzinei pentru a reduce emisiile de
gaze cu efect de seră și a îmbunătăți performanța motorului.
• Industria de vopsele și lacuri: Alcooli precum alcoolul etilic sunt
utilizați ca solvente în vopsele, lacuri și alte materiale de acoperire.

• Acestea sunt doar câteva exemple de utilizări ale alcoolului în

diferite domenii. Alcooli au o importanță semnificativă în
economie și în viața de zi cu zi, datorită proprietăților lor chimice
versatile și a capacității lor de a fi utilizate într-o gamă largă de
aplicații industriale și comerciale.
• Există anumite tipuri de alcooli care sunt cunoscuți pentru a fi mai periculoși sau mai
toxici decât altele. Iată câțiva dintre aceștia:
• Metanolul: Este unul dintre cei mai periculoși alcooli și poate fi fatal în doze relativ
mici. Metanolul este folosit în unele solvenți, dar și ca aditiv în produsele chimice
industriale și ca solvent în produsele de curățenie. Ingerarea sau inhalarea
metanolului poate cauza leziuni grave la nivelul ochilor, sistemului nervos și poate
duce la orbire sau deces.
• Propilenglicolul: Acesta este un alt alcool care poate fi periculos în anumite
circumstanțe. Este utilizat în mod obișnuit ca un agent de umectare și solvent în
produsele farmaceutice, cosmetice și alimentare. Consumul excesiv sau inhalarea
acestuia poate provoca iritații la nivelul ochilor și al pielii, tulburări respiratorii și alte
efecte adverse asupra sănătății.
• Glicolii: Aceștia includ etilenglicolul și dietilenglicolul, care sunt utilizați în principal
ca antigeluri în vehicule și în alte aplicații industriale. Ingerarea accidentală sau
inhalarea acestor substanțe poate duce la intoxicații grave, afectând ficatul, rinichii și
alte organe, și poate fi fatală în cazuri severe.
• Benzilicul: Acest alcool poate fi găsit în unele produse cosmetice, dar și în produse
farmaceutice și de curățenie. Consumul excesiv sau inhalarea benzilicului poate
provoca iritații la nivelul ochilor, pielii și căilor respiratorii, precum și alte efecte
adverse asupra sănătății.
• Este important să se țină cont de pericolele asociate cu acești alcooli și să se utilizeze
cu precauție în conformitate cu instrucțiunile producătorului și să se respecte