Sunteți pe pagina 1din 7

RAFAEL SANZIO

Gheorghiu Alexia Maria


BIOGRAFIE
• Rafael Sanzio a fost un pictor de seamă al Renașterii italiene, unul din cei
mai mari artiști ai tuturor timpurilor, iar moartea sa prematură a pus capăt
unei cariere excepționale.
• s-a născut în primăvara anului 1483, la 6 aprilie, în orașul Urbino.
• Tatăl său a fost Giovanni di Santi di Pietro, pictor de curte al principilor de
Montefeltro.
Tinerețea și anii de ucenicie
Rafael a crescut într-un mediu foarte receptiv la artă, primul său profesor
fiind chiar tatăl său, poate nu prea remarcabil ca pictor, dar fără îndoială un
bun pedagog. La vârsta de unsprezece ani, Rafael rămâne orfan.
Nu se știe dacă la vremea aceea frecventa deja la Perugia atelierul
lui Perugino, dar este sigur că prezența sa în cercul marelui pictor datează
din 1496. Rafael își ajuta maestrul în realizarea a numeroase comenzi, de
aceea pe unele tablouri ale lui Perugino criticii înclină să recunoască urmele
penelului său. În anul 1500, numele lui Rafael este menționat într-un contract
cu titulatura de "magistru", ceea ce dovedește măsura talentului său, căci
este rar ca un tânăr de 17 ani să fie recunoscut ca maestru
BIOGRAFIE
• Rafael studiază stilul vechi al lui Masaccio, cuceririle lui Leonardo da
Vinci și Michelangelo, ceea ce l-a dus la obținerea unor rezultate strălucite și la
perfecționarea propriului stil. Dar pentru Rafael, a cărui ambiție era
uriașă, Florența începe să se dovedească a fi prea mică. În această perioadă,
la Roma, arhitectul Bramante începe lucrările de construcție a Bazilicii Sfântul
Petru. Bramante, care era și el originar din Urbino, îl sfătuiește pe papa Iuliu al
II-lea să-l angajeze pe Rafael la Vatican Rafael sosește la Roma la sfârșitul
anului 1508 sau începutul lui 1509 și se apucă de lucru fără întârziere. Ia parte
la decorarea "stanze"-lor - camerele apartamentului papal din Vatican - unde se
păstraseră și decorațiile altor artiști. Stilul fin și generos al lui Rafael l-a încântat
în așa măsură pe papă, încât a dat ordin să fie acoperite cu vopsea picturile
altor maeștri, pentru ca gloria realizării frescelor din acele încăperi să-i revină
exclusiv lui Rafael. Execuția acestei lucrări durează până în anul 1517. Picturile
și decorațiunile sale grandioase stârnesc admirația locuitorilor Romei.
• Roma, care a ajuns acum capitala Renașterii italiene, este în același timp și
orașul celor mai strălucitoare monumente din Antichitate. Papa ar vrea să
glorifice această epocă și îl însărcinează pe Rafael să execute desene
despre Roma antică. Această ultimă lucrare nu o mai poate duce la bun sfârșit.
La 6 aprilie 1520, în vârstă de numai 37 de ani, Rafael moare subit. Giorgio
Vasari, biograful artiștilor Renașterii italiene, el însuși pictor, notează: "Când a
dispărut acest artist nobil, arta s-a oprit în loc ca și cum ar fi orbit".
LUCRARI

Madonna Sistina (1513) Triumful Galateei (1512) Schimbarea la față (1518-1520)


Școala
ateniana
• Fresca are ca subiect armonia dintre filosofia
platonică și cea aristotelică. În centrul acesteia
sunt două personaje: Platon, care ține în
mână cartea sa Timaios– ce vorbește despre
legile armoniei cosmice – și Aristotel, care ține
în mână Etica – marcă a legilor
comportamentului moral. În fond,
renascentiștii vroiau, ca și scolasticii, să
împace filosofia naturală a lui Aristotel,
câștigată prin procese raționale, cu teologia
revelată a Bibliei, acceptată prin credință – și
care vedea în Platon un veritabil precursor!.
Sau, altfel spus, renascentiștii vroiau să
împace știința cu religia. Iar Școala din Atena a
reușit pe deplin asta.
Personajele din centrul
tabloului : Platon și Aristotel

• Platon – este de fapt Leonardo da Vinci, care venise la


Vatican în acea perioadă în vederea unei cercetări pentru
o lucrare a sa. Platon ține într-o mână cartea Timaios, iar
cu cealaltă arătă spre cer lumea ideilor desăvârșite,
lumea unde el credea că este cunoașterea. Este
reprezentant al filosofiei speculative, idealiste.
• Aristotel – este cel care vorbește cu Platon. Ține în
mâna stângă Etica Nicomahică, iar cu dreapta arată spre
pământ, subliniind că observarea lumii din jurul nostru
este sursa înțelegerii. Ca reprezentant al filosofiei
practice pare să afirme, prin gestul său, că științele au ca
obiect de studiu morala și aplicarea experienței.
Bibliografie
• Un imn închinat rațiunii și culturii: «Școala din At
ena» de Rafael (historia.ro)
• Rafael - Wikipedia
• https://celemaifrumoasecapitale.files.wordpress.
com/2016/02/roma.jpg?w=982
• https://www.fabricadevacante.ro/resources/quic
k-sell-aerotravel/2020/1221/Florenta.jpg
• https://tourismmedia.italia.it/is/image/mitur/20
210312105919-07-urbino-marche-gettyimages-4
84379938-1?wid=800&hei=500&fit=constrain,1&
fmt=webp
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commo
ns/d/d5/Raffaello_Sanzio_-_Pietro_Bembo.jpg

S-ar putea să vă placă și