MIȘCAREA ȘI

SENSIBILITATEA LA
PLANTE
De reactualizat!
• 1. Care sunt funcțiile îndeplinite de un organism
• 2. Enumerați funcțiile de nutriție și argumentați modul în care ele contribuie la
nutriția organismului.
• 3. Enumerați funcțiile de relație ale organismului și explicați de ce sunt introduse în
această categorie.
Funcțiile de relație. Mișcarea și
sensibilitatea la plante
• 1. Ce înțelegi prin sensibilitate? Dar prin mișcare?
• 2. De ce sunt importante aceste două funcții în viața organismelor?
• 3. Ați observat aceste două funcții la plante? Dați exemple.
 Funcțiile organismului
1. Funcții de nutriție: - Hrănirea: nutriție autotrofă, nutriție heterotrofă, nutriție mixotrofă
- Respirația: anaerobă, aerobă: prin stomate (la plante); cutanată, traheală, pulmonară
- Circulația: la plante: prin vase conducătoare (lemnoase și liberiene);
la om: prin sistem circulator: cardiovascular (inimă și vase de sânge și
limfatic (vase limfatice, organe și ganglioni
Funcțiile unui limfa
organism - Excreția: la plante: prin stomate; la om – prin sistem excretor

2. Funcții de relație: - sensibilitatea și mișcarea la plante

- sensibilitatea la animale: - prin sistemul nervos, organe de simț, glande endocrine
- mișcarea: prin sistemul locomotor: sistemul osos și sistemul muscular
3. Funcția de reproducere: asexuată și sexuată / la plante și la animale
 Sensibilitatea și mișcarea la plante
• Rol: asigură integrarea organismului în mediul de viață (factoti abiotici și biotici).
• Mișcări ale plantelor:
• Pasive: caracteristice unor plante libere care trăiesc în masa apelor sau a unor organe ale plantelor fixate (fructe, semințe
etc.) care sunt diseminate cu ajutorul curenților de aer, apă, de animale etc. / se realizează fără consum de energie.
• Active: se realizează cu consum de energie
• Tactisme: mișcări libere ale plantelor determinate de factorii de mediu:
• Fototactisme: direcția luminii
• Termotactisme: distribuția inegală a temperaturii
• Chemotactisme: distribuția inegală a substanțelor chimice
• Tropisme: mișcări orientate ale organelor plantelor fixate – acțiunea unilaterală a unui factor de mediu:
• Fototropisme - ex:
• Geootropisme – ex:
• Hidrotropisme – ex:
• Chemotropisme – ex:
• Tigmotropisme (nutații) – ex:
• Nastii: mișcări neorientate ale organelor plantelor - variații ale intensității factorilor de mediu:
• Fotonastii - ex:
• Termonastii – ex:
• Seismonastii – ex:

Completați în caiete exemple de tropisme și nastii pe care le găsiți în manual la pagina 10 și 11.
 Rezolvă!

................... A................. B................. ......................... ............................. .............................

. ................... ...................

Explică de ce plantulele care au fost fixate în poziție inversată (ultima) sau în

poziție orizontală (prima), după 24 ore și-au schimbat poziția organelor.
Formulează o concluzie!
 Sistemul nervos
• SISTEMUL NERVOS organe nervoase țesut nervos celule nervoase:
neuroni + celule gliale
•Clasificare:
A. - S.N.Central: - encefal (adăpostit în cutia craniană): - creier mare
- diencefal (talamus, hipotalamus)
- cerebel (creier mic)
- trunchi cerebral
- măduva spinării (adăpostită în coloana vertebrală)
- S.N. Periferic: nervi: cranieni (12 perechi) + spinali (31 perechi) și ganglioni nervoși
B. S.N. Somatic (al vieții de relație) – asigură legătura dintre organism și mediul său de viață
S.N. Vegetativ (autonom) – controlează activitatea organelor interne
Care este criteriul de clasificare în primul caz (A), respectiv în al doilea caz (B)?
Țesutul nervos este alcătuit din celule nervoase:
- neuroni: celule specializate cu rol în preluarea și transmiterea mesajelor sub formă de impulsuri nervoase
- celule gliale: rol în hrănirea și protecția neuronilor, producerea mielinei (izolarea fibrelor nervoase)
 Neuronul
• Neuronii transmit informații altor neuroni sau efectorilor
(mușchi sau glande).
Alcătuire:
a) Corp celular: conține membrană (neurilemă), citoplasmă (neuroplasmă), nucleu, organite
celulare comune (mitocondrie, reticul endoplasmic, aparat Golgi etc. / nu conține centru
celular – nu se divide) și organite celulare specifice (neurofibrile și corpusculi Nissl / corpi
tigroizi); alcătuiesc substanța cenușie din structura organelor nervoase și ganglionii nervoși
b) Prelungiri nervoase: - dendrite – numeroase, scurte, bogat ramificate; primesc mesaje de la
alți neuroni
- axon – prelungire unică, lungă, ramificată terminal – butoni terminali
- este acoperit de 3 teci: teaca Schwann, teaca de mielină, teaca
Henle; transmite impulsul nervos altor neuroni și efectorilor
- formează substanța albă în organele nervoase și nervi (cranieni și spinali) în corp
Desenați neuronul pe caiet! (utilizați ca model desenul de mai sus!)
Neuronii pot fi: - unipolari, pseudounipolari, bipolari, multipolari https://
manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VII-a/Biologie/U0Mg
- senzitivi, motori, de asociație (interneuroni) RElEQUNUSUNBIFBV/videos/31a06f7a-5b8f-40b4-93d3-b495
4fea11d6.mp4

Găsiți exemple pentru fiecare tip de neuroni!

 Rezolvă!
1) Identifică tipurile de neuroni din
imaginea de mai jos:
a.......................................
b.......................................
c........................................
d.......................................
Sinapsa = conexiunea funcțională dintre un neuron și
o altă celulă (neuron sau efector); este alcătuită din:
- regiune presinaptică: o porțiune din membrana
unui buton terminal ce conține neurotransmitățori;
- spațiu / fantă sinaptică
- regiune postsinaptică: conține receptori

Utilizează manualul și completează!

Proprietățile neuronului sunt:
____________________________________________________
____________________________________________________
Rezolvă!
Bibliografie
• Manual școlar: