Introducere în

educația media

Data 04.03.2021
Ioana Avădani
 Un
program:

În parteneriat
cu:

Cu sprijinul
 1.

2.

3.
Câteva
reguli 4.

5.

6.

7.

8.
 Forme ale comunicării publice

 Jurnalismul – are drept scop principal informarea publicului, punându-i acestuia la dispoziție elementele necesare
pentru a-și forma propria opinie: informații, context, explicații ale experților, opinii pertinente ale celor ce cunosc
domeniul respectiv (Vezi Cap. 4)
 Publicitatea – are drept scop principal să-i convingă pe oameni să cumpere un anumit produs sau serviciu sau să
crească notorietatea unei companii care oferă produse sau servicii. În limbajul obișnuit, îi mai spunem și „reclamă”.
 Relațiile publice – au drept scop principal să creeze o imagine pozitivă a unei entități, fie ea o persoană, o instituție
sau o companie. În cazul unui eveniment negativ („o criză de imagine”), relațiile publice, pe care le numim curent PR
(de la denumirea lor engleză – public relations), sunt chemate să țină la un nivel minimal impactul negativ asupra
respectivei entități și să mențină încrederea publicului în ea.
 Advocacy – are drept scop convingerea publicului sau a decidenților în numele unei cauze, de regulă de interes
public. Astfel, fac advocacy ONG-urile care vor să promoveze schimbări legislative în favoare celor pe care îi
reprezintă. De exemplu, o asociație reprezentând elevii din mediul rural pot face advocacy ca să convingă autoritățile
să deconteze cheltuielile de transport ale copiilor care vin la școală în orașele învecinate. Una din cerințele principale
ale activităților de advocacy este transparența.
 Lobby-ul – este rudă apropiată a activităților de advocacy, cu diferența că se exercită doar la nivelul decidenților și
pentru promovarea unor interese private (mari companii, organizații patronale sau sindicale, organizații
profesionale sau ale unei industrii). De exemplu, asociațiile de fermieri pot „face lobby” la Guvern pentru a primi
compensații pentru pierderile suferite din cauza secetei.
 Conținuturi media

Jurnalism – interes public

Divertisment – interesul publicului
Publicitate – interes comercial
Relații Publice/Advocac/Lobby – interes de grup
 Jurnalismul

Jurnalismul ar trebui să răspundă interesului public, semnalând problemele din

societate. Este în mandatul jurnaliștilor să îi monitorizeze și să îi critice pe cei aflați la
putere, în numele publicului.

Interesul public nu are o definiție fixă, el depinde de context de cele mai multe ori.
Se referă la ceea ce privește bunul mers al unei societăți democratice, bunăstarea
generală a cetățenilor, indiferent de statutul lor social.

Are deseori de-a face cu activitatea autorităților și instituțiilor publice.

 Persuasiunea

În mass-media apar adesea mesaje care folosesc tehnici de persuasiune

pentru a convinge publicul să creadă ceva despre un subiect, sau să
acționeze într-un anumit mod (de exemplu, să cumpere un produs sau să
voteze pentru un partid).
Publicitatea este o formă prin care se manifestă discursul persuasiv care are
rolul de a aduce la cunoștința publicului informații comerciale, cu scopul de
a convinge publicul să cumpere un produs sau un serviciu.
 Publicitatea
Principalul instrument al publicității este reclama. Reclamele sunt mesaje construite,
folosind tehnici profesionale, în scopul de a ne influența comportamentele de cumpărare
sau atitudinea față de un anume brand.

O reclamă bună:
• atrage atenția imediat,
• menține viu interesul oamenilor
• lasă o impresie memorabilă
• Crează intenția de a cumpăra
 Publicitatea

Publicitatea constituie o mare parte din consumul

pasiv de media al unei persoane, în principal datorită
publicității stradale și a celei online. De aceea, dar și
datorită puterii sale de influențare, s-au impus
restricții legale pentru anumite produse sau servicii:
tutun, alcool, medicamente care se vând pe bază de
rețetă, jocuri de noroc.
 Propaganda

Propaganda: tip de discurs persuasiv folosit pentru a

convinge oamenii să adere la o idee, un stil de viață, o
ideologie…
https://www.youtube.com/watch?v=hELr_eoyxSc&ab_chan
nel=CentrulpentruJurnalismIndependent

Manipularea: un tip de discurs persuasiv folosit pentru a ne

influența sau controla comportamentul și acțiunile în scopuri
ascunse nouă, care nu corespund intereselor noastre, ci
intereselor personale ale celui (persoană/grup) care a inițiat
actul de manipulare.
Mecanisme de convingere

Apelul la emoții
Protagoniștii
Mecanismele cognitive
 Emoții

Emoții negative: frică, dezgust, furie Emoții pozitive: compasiune, speranță, satisfacție
Sexualizarea
reclamelor
 Umorul

- Poate să crească intensitatea emoțiilor pozitive față de sursa informației, făcând-o mai
agreabilă și mai credibilă
- Poate simplifica livrarea unei informații (memes, TikTok)
- Poate să distragă atenția de la informații factuale sau contraargumente sau să diminueze
credibilitatea unei persoane (ironie,satiră)
Ex: https://www.youtube.com/watch?
v=3l9jlulT4cQ&ab_channel=CatMobile.ro-
MagazinOnlineAccesoriiTelefoane
 Protagoniștii

Oamenii frumoși: creează astfel o imagine înfrumusețată a realității,

sugerând că dacă vom folosi un anumit serviciu sau produs, vom deveni
și noi la fel de frumoși sau de plini de succes
Experții: Credem mai mult informațiile care vin din surse pe care le
considerăm „autorități în domeniu”
Celebritățile: Credem mai mult informațiile care vin de la persoane
celebre (modele de succes).
Oamenii simpli: Credem mai mult informațiile care vin de la cei „ca
noi”
 Mecanisme cognitive
Asocierea: Tehnica face legătura între un produs (ex.: un brand de ciocolată), un serviciu
(ex.: o excursie într-o țară exotică) sau o idee (ex.: adoptarea unui stil de viață vegan) și o
emoție pozitivă la nivelul receptorului (ex.: distracție, plăcere, frumusețe, securitate,
intimitate, succes, bogăție).
Promisiunea: Reduceri, cupoane, cadouri - tehnica are la bază un mecanism cognitiv care ne
împinge la acțiune pentru a beneficia de o oportunitate nou apărută.
Repetiția: Cuvintele, sunetele sau imaginile pot fi repetate pentru a consolida un mesaj,
pentru a-l face memorabil. Un lucru repetat cu insistență își face drum în memorie – cu sau
fără voia noastră – și astfel ne trezim că „știm” un brand, un slogan, un nume de produs sau
figura unui personaj.
 Mecanisme cognitive

https://www.youtube.com/watch?v=N7idWG9uEXc&ab_channel=liberalul
Publicitate vs. propagandă
 RESURSE

https://mediaengagement.org/propaganda/

https://propaganda.mediaeducationlab.com/node/1

http://millab.ge/en/mil-resources/game_quizzes/16/any/any/
 Mulțu mesc!

Materialul este realizat în parteneriat cu UNICEF România și

Romanian-American Foundation.

Opiniile, constatările și concluziile prezentate în material aparțin autorului/autorilor și nu

reflectă neapărat pozițiile partenerilor UNICEF și Romanian-American Foundation.