CIUREA ION-RADU

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ

BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE

COMUNICĂRII
ANUL III - IFR

BUCUREȘTI

Managementul relațiilor publice

Tema de control 1

1
 Noţiunea de marketing este relativ nouă. De origine anglo-saxonă, „marketing” este
participiul prezent al verbului „to market” - a face comerţ. A apărut pentru prima dată în
America, la începutul secolului trecut, însă dezvoltarea sa are loc după cel de-al doilea război
mondial, odată cu explozia economică din Statele Unite, când firme ca Procter & Gamble,
General Motors şi Whirlpool au făcut primele încercări de a introduce o serie de tehnici de
marketing de succes în activitatea lor (orientate spre client).

Acum 8-9 decenii, scopul întreprinderilor era, în primul rând, să producă şi nu să

vândă. Era mai dificil să produci decât să găseşti pieţe de desfacer. Nu existau mijloacele
moderne pentru producţia de masa. Managerii de atunci erau interesaţi, mai cu seamă, de
îmbunătăţirea tehnicilor de producţie, de procurarea resurselor financiare necesare şi de
perfecţionarea metodelor de organizare a muncii, decât de modalităţile de vânzare a
produselor. După al doilea război mondial, vânzarea devine principala preocupare a
companiilor.

Activitatea de marketing nu se limitează la elaborarea produsului, la alegerea unui

preţ de vânzare şi a unui mod de distribuţie. Pentru a vinde produsul, firma trebuie să se
implice într-o activitate complexă de comunicare cu mediul său extern, în scopul informării
consumatorilor şi a intermediarilor, al adoptării unor modalităţi specifice de influenţare a
comportamentului acestora de cumpărare şi consum.

Publicitatea este un factor foarte important într-o companie, deoarece este un mijloc
de comunicare destinat publicului larg. Putem defini publicitatea ca fiind orice formă de
prezentare şi promovare nepersonală a unor idei, bunuri sau servicii, plătită de un sponsor
bine precizat. Ea poate fi facută prin ziare, reviste, televiziune, radio, internet, etc.

Anumite forme de publicitate, cum ar fi reclama la televiziune, pot necesita un buget

foarte mare, în timp ce alte forme, cum ar fi reclama realizată în ziare, pot fi realizate cu un
buget mic.

Publicitatea poate fi utilizată atât pentru a crea o imagine pentru un produs (de
exemplu, reclamele pentru Coca–Cola), cât şi pentru a impulsiona vânzările (de exemplu, o
reclamă a firmei Zara privitoare la vânzările cu reduceri de preţuri de la sfârşitul sezonului).

Categoria celor ce cheltuiesc bani cu publicitatea include nu numai firme, ci şi muzee,

organizaţii profesionale şi sociale care îşi fac publicitate pentru a aduce ideile şi principiile

2
proprii la cunoştinţa diverselor categorii de public vizate. Diversele organizaţii realizează
publicitatea în moduri diferite. În cadrul firmelor mici, de acestea se ocupă o persoană din
compartimentul comercial sau de marketing, care colaborează cu o agenţie specializată. O
firmă mare îşi va realiza propriul compartiment de publicitate.

Crearea unui plan de publicitate înseamnă că o companie stabilește ce dorește și cum

va obține ceea ce dorește.

De asemenea, în practică se poate vorbi şi de “girul celebrităţilor” ca strategie de

publicitate. Firmele apelează la celebrităţi pentru a-şi susţine produsele. O celebritate bine
aleasă poate cel puţin să atragă atenţia asupra unui produs sau asupra unei mărci. Este posibil
ca farmecul celebrităţii să se transfere asupra mărcii, sau este posibil ca autoritatea şi
competenţa celebrităţii să se transfere asupra mărcii. Alegerea celebrităţii potrivite este
esenţială. Celebritatea trebuie să se bucure de o recunoştere unanimă, trebuie să fie foarte
simpatizată de public şi trebuie să fie foarte potrivită pentru produsul în cauză. Sportivii
constituie un grup de celebrităţi extrem de eficient în susţinerea anumitor produse, mai ales în
cazul produselor, băuturilor şi vestimentaţiei destinate sportivilor. Spre exemplu, în primul an
în care a fost reprezentată de Jordan, firma Nike a vândut pantofi de baschet marca Air
Jordan şi echipament de baschet în valoare totală de 110 milioane de dolari.

Obiectivele publicității pot fi numeroase:

- se poate urmări obţinerea de comenzi, deci clienţi care să reacţioneze la oferta

bogată în informaţie a firmei;

- publicitatea este desemnată să prezinte potenţialilor clienţi beneficiile ofertei firmei,

poate chiar trăsăturile principale care fac aceste beneficii posibile;

- publicitatea poate viza dezvoltarea pe noi pieţe a firmei, produsului sau serviciului;

- prezentarea firmei, produsului sau serviciului şi a motivelor pentru care ar trebui să

se cumpere acestea;

- se face publicitate pentru a stabili şi construi identitatea companiei. Marile companii

fac acest lucru mai mult decât cele mici;

Relaţiile publice reprezintă un ansamblu de programe (conferinţe de presă, interviuri,

expoziţii, alte manifestări publice) destinate să promoveze sau să protejeze imaginea unui
produs, a unui serviciu, a unei idei, a unui loc, a unei persoane sau a unei organizaţii.

3
 Imaginea unei organizaţii este obiect de patrimoniu. De exemplu, imaginea firmei
Coca-Cola este considerată a avea o valoare mai mare decât ansamblul mijloacelor fixe.
Imaginea se gestionează la fel ca orice produs. Cei care au cea mai apreciată imagine sunt cei
care investesc cel mai mult în promovarea imaginii de marcă. Imaginea organizaţiei se
gestionează printr-un magement performant şi un PR profesionist. Raporturile cu societatea
sunt cele mai importante. De aceea, tehnicile comunicării sunt deosebit de importante.
Principalele scopuri ale comunicării: să fim receptaţi, să fim înţeleşi, să fim acceptaţi, să
provocăm o reacţie, o schimbare de comportament sau atitudine.

O firmă trebuie nu numai să-şi dezvolte relaţiile constructive cu clienţii, furnizorii şi

distribuitorii săi, ci de asemenea, să stabilească relaţii bune cu un mare număr de persoane
interesate de ceea ce oferă acea firmă.

  Managementul reprezintă un proces de orientare a activității oamenilor în scopul
realizării obiectivelor propuse într-un mod eficace și eficient ca rezultat al planificării,
organizării, coordonării și controlului resurselor pe care entitatea le deține. El este preocupat
de stabilirea corectă a obiectivelor și de realizarea acestora, dar și de faptul că aceste
obiective trebuie realizate într-un mod cât mai eficient posibil.
Managementul joacă un rol important în competitivitatea întreprinderilor indiferent
denatura și forma acestora. Din punct de vedere al integrării și combinării eficiente a
resurselor 
unei întreprinderi, managementul are un impact major în valorificarea potențialului uman,
fianaciar, tehnologic și informațional.
Managementul organizaiților prezintă un rol important în cadrul unei întreprinderi
deoarece vine în întâmpinarea nevoilor ei personale. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii
au urmărit să își atingă obiectivele și să își îmbunătățească nivelul de trai prin cooperare. Între
timp și-au făcut apariția organizaiile, în care atingerea obiectivelor propuse era canalizată pe
cooperarea între oameni. Managementul poate fi privit astfel ca o modalitate de controlare a
activităților prin care se urmărește atingerea obiectivelor organizațiilor.
În cadrul unei organizații managementul include activități precum luarea
deciziilor privind achiziționarea și alocarea resurselor, controlul structurii organizatorice,
leadershipul, motivarea, etc. Din punct de vedere interpersonal managementul vizează
conducerea simbolică, obligația de a îndeplini activități de rutină de natură legală

4
sau socială. El fiind responsabil de motivarea subordonaților și activitatea  pe care aceștia o
desfășoară.