Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator ştiinţific:
CONSTANTA
2018
CUPRINS
INTRODUCERE
Partea I : CERCETAREA TEORETICĂ
Capitolul I
Capitolul II
1.
Partea a II-a : CERCETAREA PRACTICĂ
Capitolul III
1
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Capitolul I
1.1 Ce este imaginea?
Imaginea este o categorie ce se situeaza intre concret si abstract, intre real si ideal, intre
sensibil si inteligibil. Continutul categoriei de imagine, in psihologia sociala, de exemplu, nu se
refera , restrictive, la reproducerea materiala a unei realitati date, ci la un atribut al vietii psihice
– bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentari mentale - , cu rol determinant in
relatia comunicationala umana.
Conceptul de imagine are mai multe semnificatii, in functie de domeniul in care este
utilizat.
Imaginea publică este o descriere atât a modului în care instituția publică este percepută de
către client, cât și a modului în care reprezentanții managementului public doresc să fie
percepută aceasta prin produsele și serviciile publice și furnizate clienților .
O imagine bună a instituției are o influență importantă asupra succesului ei și asupra percepției
în rândul publicului larg. Ca să fie eficientă, imaginea trebuie să evoce ceva ,să spună ceva,
trebuie să invite, în esență la un posibil dialog.
Prin utilizarea acestor metode urmărim construirea unei imagini pozitive a instituției.
Există foarte multe tehnici de construire, de promovare a imaginii și mai jos le voi prezenta , pe
cele mai cunoscute
,,Răsturnarea imagologică’’ este o tehnică de construire a imaginii care implică schimbarea în
timp scurt a caracterului unei imagini din preponderant negative intr-una pozitivă prin implicarea
în evenimente cu conotație pozitivă și care au legătură direct cu viața cotidiană.
O altă tehnică este,,efectul halou’’care se referă la utilizarea relațiilor, parteneriatelor cu un
fenomen care are deja o reputație pozitivă.
Efectul de halou reprezintă o predilecție cognitivă unde un atribut (caracteristică a unui om sau a
unui obiect) influențează celălalte atribute (ale aceluiași om sau obiectiv).
,,Utilizarea unitară a multiplicatorilor de imagine’’ este o tehnică eficientă des utilizată în
campaniile de promovare a imaginii și se referă la informarea angajaților , client, vecini, rude, presă
cu speranța că aceștia vor transmite mesajele si semnalele relative unitare.
Capitolul II
Cum promovăm imaginea?
De cele mai multe ori tehnicile de promovare prezentate succint anterior acţionează
complementar, fiind deci obligatorie asocierea lor într-un mix promoţional pentru ca respectiva
campanie de promovare să fie eficientă şi organizaţia să-şi atingă în mod optim obiectivele.
Alegerea şi combinarea celor mai potrivite tehnici de promovare pentru o anumită situaţie se
face în funcţie de diverşi factori, cei mai importanţi fiind: caracteristicile publicului ţintă,
resursele organizaţiei, imaginea prezentă a firmei şi a ofertei sale. De asemenea stabilirea
mixului de promovare se face ţinîndu-se cont şi de o serie de considerente de natură etică şi
morală.
Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C., noua denumire CEC Bank este o instituție
bancară din România, deținută de statul roman înființată în 1864 printr-o lege înaintată de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a pune ordine finanțele publice după Unirea din
1859.
In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu si a fost
publicat in 1845. Acesta cuprindea “statutele cassei de pastrare si imprumutare”, care urma sa se
fondeze prin “sloboda subscriptie particulara in orasul Bucuresti”, fiind insotit si de o expunere
de motive. Trebuie mentionat faptul ca proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de
economie din Franta si a celei din Brașov, înființată în 1835.
Primul sediu al băncii a fost unul modest, în trei camere din sediul Ministerului de Finanțe.
În 1875 s-a început construirea unei clădiri proprii. Pe terenul respectiv, existase biserica Sf. Ioan
cel Mare, înzestrată și cu un han care degradându-se în timp, au fost demolate în 1875. Ulterior,
între 1897 și 1900 s-a ridicat sediul actual, Palatul CEC..
În anul 1999, CEC avea 7 milioane de clienți și gestiona circa 11.000 de miliarde lei vechi, adică
aproape o treime din economiile depuse la bănci de populație.
În decembrie 2005, CEC a intrat pe piața cardurilor, lansând primele carduri de debit.
În anul 2008 banca și-a lansat noua identitate și denumire, CEC Bank.Și-a schimbat vechea
siglă.
În data de 8 iulie 2013, CEC Bank avea cele mai multe sucursale dintre toate băncile din
România - 1097 de unități.
Din luna octombrie 2015, în urma unui parteneriat cu ANAF, CEC Bank a introdus în oferta sa
creditele rapide, oferite pe baza buletinului și fără necesitatea prezentării adeverințelor de venit.
În prezent, CEC BANK ocupă un loc important fiind în topul celor mai valoroase branduri
românești.
.
Fiecare banca urmareste crearea unei imagini favorabile care sa se constituie intr-un capital
moral in fata clientilor sai. Astfel , in procesul de comunicatie existent intre banca si mediul in
care isi desfasoara activitatea, principala problema o constituie crearea unei imagini favorabile
prin intarirea atitudinilor pozitive existente, dar si prin inlocuirea celor negative cu perceptii noi,
pozitive.
Prima intrebare in realizarea acestui studiu a fost pentru a afla credibilitatea cetățenilor în
serviciile oferite de CEC BANK.
3,, Vi se pare că noua siglă CEC BANK impune mai multă credibilitate decât cea veche?’’
70% din cetățenii care au răspus la acest chestionar au afirmat că noua siglă oferă într-o foarte
mare măsură mai multă credibilitate decât cea veche.
Într-o perioadă în care schimbările mediului sunt frecvente, clienții sunt mai exigenți cu
fiecare serviciu primit și competitivitatea mai crescută, banca a reacționat imediat schimbând
vechea siglă, creându-și o nouă identitate ceea ce din punctul meu de vedere, denotă autenticitate
și totodată încredere în serviciile pe care le oferă.
CONCLUZII
Pentru clienți, imaginea publică a instituției reprezintă o descriere a impactului pe care
aceasta o are asupra lor, prin produsele și serviciile realizate și furnizate. Și pentru clienți este
important să cunoască imaginea publică a instituției așa cum a fost definită de către
managementul public, în primul rând pentru a ști cum doresc reprezentanții conducerii să fie
percepută instituția ca furnizor de servicii în relația cu clientul pe piața serviciilor publice, și în al
doilea rând, pentru a-și putea identifica mai bine rolul și așteptările proprii în relația furnizor –
beneficiar de servicii publice, care de altfel influențează semnificativ imaginea publică a
instituției.
Pentru îmbunătățira imaginii instituției publice, reprezentanții managementului
public inițiază o serie de acțiuni cu caracter general și specific: inițiază cercetări de
marketing social, desfașoară sondaje de opinie, organizează campanii de publicitate,
inițiază programe și pachete speciale de programe sociale și instituționale.
CEC Bank si-a pastrat o imagine durabila fiind o institutie care apartine statului, oferind
astfel mai multa siguranta , mai ales in randul varstnicilor.
Acestia si-au pastrat clientii de-a lungul timpului
Anexa
Analizaţi informaţiile de mai jos şi exprimaţi-vă părerea bifând cu un,, x’’, răspunsul pe care îl
considerați valabil lor în ceea ce vă priveşte pe dumneavoastră.
5.Considerați că nuanța de verde din imaginea instituției CEC BANK sugerează renașterea
instituției?
6.Considerați că frunza de stejar plasata pe un scut, din siglă reprezintă continuitate, tradiție?