UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU Facultate de Stiinte Economice Specializarea Finante-Banci

PROIECT DE PRACTICA LA CEC BANK

Realizat de SAULESCU CRISTINEL MIHAI An II,Grupa 7

BUCURESTI 2010

CUPRINS
Date generale Istoric Legea de infiintare Cadrul reglementarilor legale privind desfasurarea activitatii Reteaua de unitati teritoriale Obiectul de activitate Regulamentul de organizare si functionare Organigrama Relatiile clienti-banca Credite Garanti Riscuri Incheiere

I.DATE GENERALE
Dac vorbim despre CEC, ne referim la cea mai veche instituie bancar din Romnia si unul dintre cele mai cunoscute branduri romnesti, cu o vechime de peste 145 de ani, fiind prima institutie de credit public din Romnia Casa de Depuneri si Consemnatiuni, ulterior numit Casa de Economii si Consemnatiuni. De la C.E.C. la CEC Bank n ciuda faptului c din anul 2005 C.E.C. functiona ca o banc full service, adic acorda credite, emitea carduri, lucra att cu persoane fizice, ct si juridice, consumatorul romn (de la omul simplu, pn la oamenii de stat) vorbea despre bnci si C.E.C., tratnd-o ca pe o entitate separat. Aceast lips a clarittii n pozitionare si a unei coerente n exprimare au dus la o identitate de brand fragmentat si confuz. Indicatorii de brand au artat c C.E.C.-ul era vzut ca un urias adormit, puternic n mintea consumatorilor, dar care nu relationa n niciun fel cu acestia n ceea ce privedte satisfactia", a explicat Oltea Belciuganu, Director Directia Marketing si Comunicare CEC Bank. Oportunitatea era mare, mai ales datorit faptului c aveam si avem n continuare cea mai mare retea de agentii si sucursale din Romnia, dar si prin renumele pe care l-a cptat de-a lungul timpului prin faptul c este unul din i putinele branduri care s-au transferat de la o generatie la alta, stabilindu-se astfel o afectiune fat de acesta. Atunci a fost momentul n care am realizat c trebuie o schimbare care s i fac att pe clientii existenti si nu numai, s vad n C.E.C. (ulterior CEC Bank) o banc modern care s le ofere produsele de care au acetia nevoie si asa a nceput proiectul de rebranding, a completat Oltea Belciuganu. n anul 2007 au fost selectate, in urma unui pitch, dou

agentii: Brandient pentru strategie de brand si Papaya pentru partea de publicitate. Proiectul de rebranding demarat n 2008 si continu si n acest an, ns rezultatele s-au vzut nc de acum doi ani prin indicatorii de vnzri, de profitabilitate, dar si prin cei de brand. Unitatea brandului Din momentul n care s-a nscut CEC Bank, personalitatea si valorile brandului s-au regasit n tot - de la sedii pn la comunicare. Dincolo de obiectivul de a genera vnzare pe care l-au avut campaniile de produs, am ncercat s construim brand territory si asociatori conform valorilor noastre. Fundalul sonor bazat pe muzica romneasc de calitate este un fir rosu care se traduce prin traditie, familiaritate, simplitate, stabilitate, toate valori ale CEC Bank, a spus Belciuganu. Identitatea vizual cuprinde un scut ce reprezint sigurant, o frunz de stejar care simbolizeaz onestitate, perenitate di stabilitate, iar culoarea verde nseamn energie, prospetime di sperant, renastere. De la lansarea noului brand, CEC Bank a cstigat mai multe premii: Aur la categoria Financial Services n cadrul editiei nr. 6 Effie 2009 cu spotul de imagine, Boxerul. Aceladi studiu de caz a cdtigat si bronzul la categoria Renaissance, fiind nominalizat si la categoria Grand Effie. Totodat, CEC Bank a cstigat Golden Award for excellence la categoria Comunicare intern n cadrul celei de a saptea editii a PR Award. De asemenea, Brandient a primit un premiu in categoria Merit pentru rebrandingul CEC Bank n cadrul competitiei ReBrand 100, ce a avut loc n Statele Unite n cursul anului 2009. In 1990, CEC avea o cot de pia de 32,9%, dup active, iar n 2006, se ajunsese la 4,03%. Total active n ianuarie 2007: 6,1 miliarde RON (1,7 miliarde de Euro) (fa de 5,6 miliarde RON (1,5 miliarde Euro) n decembrie 2005 i 4 miliarde RON n decembrie

2003) Numrul de angajai n decembrie 2005 era de 7.653 (n scdere fa de 9.496 n decembrie 2003). Numrul de sucursale: 1.406 (decembrie 2005) Numr de ATM-uri: 137. Numr de POS-uri: 1.000[5] n ianuarie 2010, CEC Bank avea o reea de 1.342 de uniti, i 810 echipamente ATM instalate[6]. [modific]Istoric n decembrie 2005, CEC a intrat pe piaa cardurilor, lansnd primele carduri de debit. n decembrie 2006, Guvernul Romniei a oprit privatizarea CEC, considernd c preul de 560 milioane de euro oferit de National Bank of Greece (singurul investitor rmas in curs) pentru pachetul de aciuni de 69,9% este prea mic. n anul 2008 banca i-a lansat noua identitate i denumire, CEC Bank

II. Istoric CEC Bank

Originile CEC Bank se regasesc in eforturile elitelor politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in finantele publice ale tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859. CEC Bank este continuatoarea activitatilor initiate de prima institutie de credit public din Romania Casa de Depuneri si Consemnatiuni si a celor desfasurate, incepand cu anul 1881, de cea mai importanta casa de economie care a activat in sistemul bancar romanesc Casa de Economie transformata in anul 1932 in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale. In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu si a fost publicat in 1845. Acesta cuprindea statutele cassei de pastrare si imprumutare, care urma sa se fondeze prin sloboda subscriptie particulara in orasul Bucuresti, fiind insotit si de o expunere de motive. Trebuie mentionat faptul ca proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de economie din Franta si a celei din Brasov, infiintata in 1835. In planul de organizare al creditului, publicat in 1864 ca anexa la bugetul statului, sunt mentionate institutiile financiare, intr-o ordine ce sugera urgenta infiintarii lor. Astfel, prima apare Banca Fonciara, urmata

de Banca de Scont si Circulatiune, Casa de Economie, Casa pentru inlesnirea micilor agricultori si meseriasi, Muntele de Pietate si Casa de Depozite si Consignatii. Ministrul ad-interim de Finante, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizeaza un proiect de lege pentru constituirea unei Case de Depozite si Consignatii, pe care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza il aproba, la 24 noiembrie 1864 si astfel ia nastere Casa de Depuneri si Consemnatiuni (CDC).]

Scurt prezentare a Bncii C.E.C. BANK

Originile CEC Bank se regasesc in eforturile elitelor politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in finantele publice ale tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859. CEC Bank este continuatoarea activitatilor initiate de prima institutie de credit public din Romania Casa de Depuneri si Consemnatiuni si a celor desfasurate, incepand cu anul 1881, de cea mai importanta casa de economie care a activat in sistemul bancar romanesc Casa de Economie - transformata in anul 1932 in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale. In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu si a fost publicat in 1845. Acesta cuprindea statutele cassei de pastrare si imprumutare, care urma sa se fondeze prin sloboda subscriptie particulara in orasul Bucuresti, fiind insotit si de o expunere de motive. Trebuie mentionat faptul ca proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de economie din Franta si a celei din Brasov, infiintata in 1835. In planul de organizare al creditului, publicat in 1864 ca anexa

la bugetul statului, sunt mentionate institutiile financiare, intro ordine ce sugera urgenta infiintarii lor. Astfel, prima apare Banca Fonciara, urmata de Banca de Scont si Circulatiune, Casa de Economie, Casa pentru inlesnirea micilor agricultori si meseriasi, Muntele de Pietate si Casa de Depozite si Consignatii.

III. Legea pentru infiintarea Casei de Depuneri si Consemnatiuni prevedea la art.1:

Se instituie o Casa de Depuneri si Consemnatiuni, care, sub autoritatea Ministerului Finantelor si sub privegherea unei comisiuni sa stranga si sa administreze fondurile provenite din: 1) depuneri voluntare, judiciare si administrative; 2) consignatii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civila, criminala sau comerciala sau de vreo alta lege speciala si care se vor preciza prin reglementul legii; 3) succesiunile vacante; 4) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate; 5) fondurile comunale ce vor prisosi peste cheltuielile lor; 6) cautiunile agentilor contabili, intreprinzatorilor de lucrari publice, cumparatorilor si arendasilor, intrucat acestea nu se vor face ipoteci de

imobile; 7) cautiunile ce contribuabilii vor fi datori a da in cazurile prevazute de lege. Dobanda care urma sa fie platita depunatorilor a fost stabilita la 5%, ea calculandu-se incepand din a 61-a zi de la data depunerii. Restituirile trebuiau efectuate in cel mult 30 de zile de la data cererii, fie ca era vorba de depuneri voluntare, fie ca era vorba de depuneri cu caracter obligatoriu. Pentru atragerea micilor depuneri ale populatiei din mediu urban si rural a fost infiintata Casa de Economie, ca o anexa a C.D.C. Fiecare depunator primea un libret, in care se inscriau toate operatiunile. O depunere nu putea fi mai mica de 1 leu sau mai mare de 300 lei. Doua depuneri succesive nu puteau fi facute la un interval mai mare de 8 zile. Indata ce sumele depuse pe un libret atingeau 3.000 lei, Casa de Economie cumpara, in contul depunatorului respectiv, efecte de stat, pe care le pastra si administra separat. Dobanda nu putea fi mai mare de 4,5 % sau mai mica de 3%.

IV Cadrul reglementarilor legale privind desfasurarea activitatii:

Cec Bank isi desfasoara activitatea pe baza legislatiei in vigoare in Romania, a statutului si a reglementarilor sale interne. In desfasurarea activitaii sale, banca respecta si aplica legislatia romana,O.U.G. nr 99/2006 privindinstitutiile de credit si adecvarea caoitalului,aprobata si modificata prin Legea nr. 227/2007(''legea bancara "), reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei,normele de prudenta bancara si cele mai bune practici si colaboreaza cu celelalte institutii de credit, cu organele administratiei publice, prcum si cu diverse organisme financiare internationale.

V Reteaua de unitati teritoriale

Banca isi desfasoara activitatea prin su cursale ,unitati pilot,agentii,reprezentante sau alte asemenea unitati teritoriala fara

personalitate juridica in tara si strainatate infiintate in conditiile legii, denumite in continuare reteaua de unitati teritoriale("unitati teritoriale"). Regulamentul de Organizare si Functionare al unitatilor teritoriale se emite separat insa face parte integrata din Regulamentul de Organizare si Functionare al Bancii.

VI Obiectul de activitate
Banca poate desfasura, in limita autorizatiei acurdate de catre Banca Nationala a Romaniei,precum si sub rezerva obtinerii celorlalte autorizari cerute de lege, urmatoarele activitati: a) servicii de trasfer monetar; b) contractare de credite, incluzand si credite de consum, credite ipotecare; c) tere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie; d) emitere de garantii si asumare de angajamente; e)depozitare de active al fondurilor de investitii si societatilor de investitii; f) actionare ca operator al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare; g) operatiuni in mandat

VII

Regulamentul de organizare si functionare

Regulamentul de Organizaresi Functionare ("ROF") reglementeaza organizarea si functionarea bancii in ansamblul, sau, modul in care unitatile isi realizeaza operatiunile si interactioneaza cu alte unitai. Structurile organizatorice, reglementarile interne si fluxurile operationale care nu corespund prevederilor prezentului ROF,sunt considerate nule de drept Regulamentul de Organizare si Functionare stabileste si descrie urmatoarele: a) Structura organizatorica a bancii; b)Rolul si raspunderea salariatilor cu functie de conducere(directori, sefi de servicii independente,directori de sucursale si sedii secundare ) c) Sistemul de control intern al bancii; Sistemul de semnaturi.

VIII

Relatia client-banca

Relatiile dintre banca si clienti reprezinta o abordare sistematica la nivelul intregii banci. Clientii au preferintele lor cu referitoare la activitatile bancare, afirmatie valabila atat pentru clientii persoane fizice cat si pentru clientii persoane juridice. Cum si de ce isi aleg ei banca este un proces complex. Dupa castigarea unui client, banca este interesata in mentinerea acestuia si in optimizarea venitului cu care contribuie clientul pe parcursul relatiilor lor. In continuare voi analiza cum poate fi realizat acest lucru, beneficiile rezultate atat pentru clienti cat si pentru banca, precum si mijloacele prin care calitatea contribuie la succesul relatiei bancaclient. Banca are intentia de a dezvolta in mod activ o relatie pe termen lung cu clientii sai, pe baza increderii reciproce. Clientii sunt pusi in fata luarii unei decizii financiare care se va rasfrange asupra bancii cu care au avut experiente pozitive. Increderea da clientilor siguranta in luarea deciziilor. In continuare, intr-o relatie bazata pe incredere, clientii sunt tentati sa ia deciziile in contextul ofertei de produse si servicii primite de-a lungul anilor din partea bancilor, si sa nu recurga la tranzactii singulare. In sistemul financiar-bancar, produsul oferit este pus la dispozitie de mai multe institutii aflate in competitie si este, in esnta, acelasi. La urma urmei, a depune1.000.000 lei la o banca reprezinta acelasi lucru cu a depune aceeasi suma de bani la o alta banca. Clientul isi alege banca pe baza unor preferinte personale care, adesea, nu sunt raportate direct la produsul insusi. Banca isi poate retine cel mai bine clientii prin folosirea conceptului grija fata de client, realizand prin aceasta cel mai bun serviciu de pe piata. In consecinta, orientarea institutiilor pe aceste piete devine mai degraba catre clienti, si nu catre produs. Aceasta conceptie se rezuma cel mai bine in afirmatia Clientul este pe primul loc. Una din definitiile cele mai des intalnite ale clientului, se considera a fi orice persoana cu care se intra in contact in timpul activitatii zilnice. In aceste conditii, cum trebuie sa privim contactul, ce trebuie sa intelegem prin contact? Trebuie sa pornim de la ideea ca o persoana (care poate fi un client potential sau un client real) poate veni in contact cu banca intr-o multitudine de modalitati: prin reclamele bancii; prin anunturile bancii in presa;

 prin anunturile afisate la sediul bancii; prin informatii pe care le solicita telefonic; prin solicitari in scris de informatii sau servicii; prin prezentarea la banca.loc! RELATIA BANCI - CLIENT: CARACTERISTICI PRINCIPALE Inainte de a vedea care sunt caracteristicile principale ale relatiei banca - client, fiecare isi poate pune urmatoarele intrebari: Cum i-ar place sa fie tratat in calitate de client? Ce anume l-ar face sa se simta frustrat sau ce il deranjeaza fiind clientul unei firme? Ce il face sa vina mereu la acelasi magazin, la aceeasi banca etc? Ce l-ar determina sa mearga in alta parte? Caracteristicile relatiei banca - client ar trebui sa fie: 1. Servirea prompta a clientilor care printre altele implica: preluarea imediata a apelului telefonic; informatii documentate, rapide, clare si concise; rapiditatea serviciului oferit; solutionarea rapida a nemultumirilor. 2. Atitudinile pozitive implica: atitudinea angajatilor; indeplinirea promisiunilor; permanenta informare a clientului; atitudine onesta si deschisa in relatia cu clientul. 3. Sisteme eficiente sunt cele care: functioneaza conform primelor doua puncte; permanent li se aduc mici imbunatatiri; atentia maxima este acordata detaliilor. 4. Personal de inalta calificare inseamna: personal cu nivel ridicat de cunostinte; personal care isi asuma responsabilitati; personal care lasa o impresie buna clientilor. EVALUAREA RELATIEI BANCI - CLIENT IN CADRUL BANCII Pentru fiecare dintre caracteristicile principale exista cateva exercitii simple care pot fi utilizate pentru a stabili nivelul la care se afla relatia banca - client in banca. 1. Servirea prompta Preluarea imediata a apelului telefonic.

Trebuie analizat timpul in care se face transferul unui apel telefonic prin centrala, sau cat dureaza pentru a i se comunica celui care a facut apelul ca persoana cautata nu este in birou sau in cladire. Informatii rapide, clare si concise. Analizare in cadrul colectivului de lucru a tuturor documentelor, informatiilor sau scrisorilor trimise in cursul unei saptamani (de exemplu saptamana care tocmai s-a incheiat) clientilor. Este de urmarit mai ales rapiditatea cu care s-a raspuns si calitatea raspuunsului dat. Rapiditatea serviciului oferit. Daca sunt cozi la ghisee, trebuie calculat timpul si stabilit care este situatia lor la diferite momente ale zilei, pentru a gasi o modalitate de a micsora timpul de sedere la coada (de exemplu: prin introducerea unui casier suplimentar la anumite ore de varf). Solutionarea rapida a nemultumirilor. Dintr-o lista continand toate problemele pe care le-au ridicat clientii sau colegii in ultima saptamana, cat la suta au fost rezolvate? 2. Atitudini pozitive Atitudinea angajatilor. Personalul zambeste clientilor? Vorbesc politicos si amabil intre ei? Cand s-a intamplat ultima oara ca unul din angajati sa-si iasa din fire in fata unui coleg sau a unui client? Respectarea promisiunilor. Trebiue analizat daca s-au putut tine sau nu promisiunile facute clientilor. Informarea permanenta a clientului. Trebuie luate in considerare problemele si plangerile venite din partea clientilor sau a colegilor. Trebuie dat, de fiecare data, un raspuns si trebuie clarificate neintelegerile sau problemele care au fost lasate deoparte. Atitudine onesta si deschisa in relatia cu clientul. Nu trebuie omise informatii care i-ar putea fi vitale clientului. 3. Sisteme eficiente Sisteme care functioneaza. Se poate face un test: sa fie rugati cativa prieteni sau vecini sa vada cum este organizat serviciul de deservire a clientilor bancii si sa vina sa spuna, obiectiv, concluziile. Mici imbunatatiri. Impreuna cu tot personalul din subordine, este indicata gandirea, impreuna a cator mai multe posibilitati de a face un pic mai mult

pentru clienti. Atentia acordata detaliilor. Dicutii cu echipa de lucru, despre importanta pentru client a celui mai mic detaliu. 4. Personal de inalta calificare Personal cu nivel ridicat de cunostinte. Personal care ttie ce rol indeplineste fiecare din angajati, care cunoaste functiile tuturor departamentelor, care cunoaste toate tipurile de servicii pe care le ofera banca si stie sa explice cum pot utiliza clientii aceste servicii. Personal care isi asuma responsabilitati. Personalul din prima linie trebuie sa detina suficiente informatii pentru a furniza raspunsuri adecvate clientilor si nu are permanenta nevoie de altineva care le detine. Personal care lasa o impresie buna clientilor. Ordinea si curatenia est efoarte importanta in locul unde se primesc clientii. Angajatii trebuie sa incerce sa arate intotdeauna eleganti si prezentabili la serviciu. Relatia banca-client este sI trebuie sa fie sustinuta de ambianta a doi factori: oferta bancii cu tot ce poate cuprinde specificul serviciilor bancare sI factorul uman capabil sa materializeze aceasta oferta. In aceasta combinatie elementul dinamic este lucratorul de banca. Prin modul in care acesta concepe relatia bancii cu clientul, el poate provoca efectele dorite in afacerile bancii, sau dimpotriva. Comportamentul sI atitudinea noastra fata de client nu sunt intamplatoare, ele trebuie sa fie bine conduse sI in cunostinta de cauza. Daca dorim intr-adevar sa ne demonstram eficienta sI aportul la bunul mers al bancii, atunci trebuie sa intelegem ca un factor determinant il constituie calitatea acestei relatii. In acest sens, cel putin doua lucruri ne intereseaza cu prioritate: 1. asigurarea clientului cu servicii sI produse de cea mai buna calitate; 2. cunoasterea clientului in sensul cel mai larg posibil. Numai pein rezolvarea acestor doua cerinte putem avea certitiudinea contributiei nostre la consolidarea relatiei banca-client sI, prin aceasta, raspundem afirmarmativ intrebarii formulate cu privire la modul in care contribuim la bunul mers al bancii. Este nevoie de o comportare exemplara in promovarea intereselor bancii, care inseamna promovarea produselor sI serviciilor sale,

solicitudine fata de partenerii nostri, atitudine convingatoare sI mai ales demonstrarea uui profesionalism ridicat. Noi trebuie sa stim cel mai bine unde este bariera intre exigenta sI concesie, intre interesul bancii sI al clientului, intre ce se plateste sI ce nu se plateste, intre ce ermite sI ce nu permite conduita bancara. Aceste cateva aspecte, care sI ele nu pot fi controlate decat partial, depind de fiecare dintre noi sI in aceste conditii, am dori ca prin comportamentul personal sa oferim bancii dovada unui randament ridicat sI a unei comportari exemplare.

IX CREDITE
Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica, numita creditor, care acorda unei alte persoane, numita debitor, un imprumut in bani in general cu o dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia debitorului. Creditul permite disponibilizarea de fonduri lichide pentru investiti productive sau pentru completarea surselor necesare finantarii activitatilor de productie din economie.Din punct de vedere economic,creditulsi investitiile reprezinta baza cresterii economice,a cresterii prosperitatii. Creditele se acorda la cererea clientilor, daca indeplinesc cel putin urmatoarele conditii: 1. sa aiba cont curent deschis la CEC Bank 2. credite se pot acorda si persoanelor fizice majore, cu cetatenie romana, cu domiciliul intr-una din tarile Uniunii Europene, in conditiile in care persoana fizica face dovada resedintei in Romania 3. in functie de nivelul veniturilor nete certe cu caracter de permanenta, de garantiile constituite, de durata de creditare si de valuta creditului, gradul de indatorare variaza si poate ajunge pana la maxim 68% 4. sa faca dovada constituirii aportului propriu, daca la tipul de credit solicitat este necesar aport propriu 5. sa faca dovada ca pot sustine rambursarea creditului si plata dobanzilor din veniturile nete realizate

6. sa prezinte garantiile corespunzatoare tipului de credit solicitat, comunicate de Banca 7. clientul, familia clientului si girantii acestuia sa nu inregistreze, la data solicitarii creditului, obligatii neachitate la scadenta fata de CEC Bank si/sau fata de alte banci si nici datorii restante sau debite restante catre terti 8. sa se incadreze in prevederile reglementarilor interne ale CEC Bank privind admiterea la creditare a persoanelor care figureaza cu informatii negative in baza de date a Sistemului Informatic al Biroului de Credit si in alte baze de date existente la dispozitia CEC Bank 9. varsta maxima a clientilor la data stabilita prin contractul de credit pentru rambursarea integrala a creditului, precum si a membrilor de familie care participa cu veniturile realizate la evaluarea bonitatii clientului, va fi de maxim 75 ani, in functie de garantiile constituite, pentru toate categoriile de credit, cu exceptia creditului "Prima noastra casa", unde varsta maxima va fi de 80 ani 10. raspunderea privind componenta familiei apartine exclusiv clientului (prin familia clientului se intelege: sotul/sotia si rudele si afinii acestuia, care locuiesc si gospodaresc impreuna cu clientul) 11. membrii familiei declarati de client au acelasi domiciliu; in cazul in care din actele de identitate rezulta ca unii dintre membrii familiei declarati nu au acelasi domiciliu cu clientul, la evaluarea bonitatii acestuia se pot lua in calcul veniturile persoanelor respective numai in conditiile in care clientul si membrii de familie respectivi vor declara pe proprie raspundere ca locuiesc si gospodaresc impreuna 12. efectuarea analizei de bonitate a clientului se poate realiza si prin luarea in considerare doar a veniturilor acestuia si a unora dintre membrii familiei declarati de client, dar numai in conditiile in care clientul va include in declaratia pe proprie raspundere si angajamentele de plata ale celorlalti membrii ai familiei declarati, ale caror venituri nu sunt luate in calcul. Documente necesare pentru obtinerea unui credit
PERSOANA FIZICA - Adeverinta de salariu (tip cec bank) semnata de doi reprezentanti legali ai angajatorului si sa nu existe neconcordanta intre salariul inscris in cartea de munca si cel inscris in adeverinta de salariu - Copia cartii de munca: primele 3 pagini si ultimele 2 pagini, cu inregistrari,inclusiv pagina de rectificari( daca exista) sau contractul individual de munca vizat de ITM, cu mentiunea "conform cu originalul "

-Copie fisa fiscala aferenta veniturilor realizate in anul 2009( "conform cu originalul") -Factura utilitati (energie electrica,gaze,RADET etc) emisa in luna curenta sau in luna anterioara ( fara facturi de mobil ) -CNP-ul rudelor de gradul I (parinti, sotie, copii) PENTRU CREDITE DE REFINANTARE: -Adresa de refinantare,care sa contina: data si numarul de credit,suma acordata initial, suma necesara refinantarii - Graficul de rambursare si contractul de credit / extras de cont. PENRTU CREDITE IN DERULARE ( Altele decat cele pentru refinantare) -Graficul de rambursare + contractul de credit ( pentru credite de consum ) -Graficul de rambursare +contractul de credit + polita de asigurare ( pentru credtite auto si cu ipoteca -Extras de cont ( pentru cardurile de credit, de consum) in care sa se specifice valoarea limitei de credit acordate pe card PERSOANA JURIDICA - Cerere de credit semnata de persoanele autorizate sa reprezinte legal clientul solicitant -Situatii financiare: - situatii financiare istorice: bilantcontabil, contul de profit si pierderi, incheiate in ultimii doi ani;ultima balanta contabila de verificare -Acordul de consultare la CRB pentru clientul persoana juridica iar pentru actionarii majoritari( persoane fizice) la Biroul de Credit si la CRB -Certificat de atestare fiscala care se va solicita la prima cerere de credit si de cate ori se considera necesar, aflat in termen de valabilitate -Actele de propietate/ dovada existenteii bunurilor propuse in garantie; -Hotararea organului competent potrivit actelor constitutive si legii, - Orice alte documente considerate necesare de banca In prezent CEC BANK acorda urmatoarele categorii de credite:

A pentru persoane fizice:

a)creditul prima casa cu perioada de gratie de maximum 180 de zile,durata maxima de finantare este de 30 de ani,nu se percep: comision de analiza a documentatiei, comision de gestiune credit, comision de rambursare anticipata, comision de neutilizare, comision de eliberare a extraselor de cont de credit,posibilitatea obtinerii unui card de credit in baza analizei aceleiasi documentatii,posibilitatea utilizarii serviciului de Internet Banking pentru vizualizarea situatiei creditului (sold, dobanda, rate) dar si pentru

operatiuni curente (plati, depozite),acceptarea de codebitori de catre Banca in vederea completarii veniturilor solicitantului,dobanda: variabila pe intraga perioada de creditare, compusa din: - dobanda de baza: ROBOR 3M; - marja de risc fixa: 1,9 puncte procentuale pe an b)credite de consum,impartite in 3 categorii(credite pentru nevoi personale,credite SENIOR,credite pentru bunuri) Creditele de nevoi personale. Caracteristici: -Se acorda persoanelor fizice cu varsta de peste 18 ani, care realizeaza venituri certe, cu caracter de permanenta pe toata durata de creditare -Varsta maxima la data stabilita pentru rambursarea integrala a creditului: 75 ani -Moneda: lei -Durata de creditare: maxim 30 ani -Perioada maxima de tragere: 30 zile -Perioada maxima de gratie, in functie de durata de creditare, este de pana la 360 zile -Nivel maxim credit: 1.200.000 lei -Aport propriu: NU se constituie -Garantii: ipoteci si/sau depozite colaterale cu destinatie speciala de garantare a creditelor -Fara avans si fara giranti, la solicitarea clientului -Fara a oferi justificari bancii -Perioada de gratie -Finantarea comisioanelor din credit -La calculul venitului net se pot lua in calcul toate veniturile certe, cu caracter de permanenta pe toata durata de creditare, ale familiei incluzand bonuri de masa,venituri din contracte de inchiriere etc. Creditele SENIOR Caracteristici: -Se acorda persoanelor fizice, pensionari, titulari ai unui cont in care se efectueaza viramentul pensiei -Moneda: LEI -Durata de creditare: este lunara si incepe de la data stabilita prin contract pentru punerea creditului la dispozitia clientului, pana la data prevazuta prin contract pentru rambursarea creditului -Aport propriu: NU se solicita -Garantii: veniturile din pensiile de incasat in lunile in care se efectueaza trageri din credit -Plafon lunar maxim de 70% din valoarea pensiei

-Tragerile din creditul SENIOR se pot efectua in mai multe transe, oricand in perioada cuprinsa intre prima zi lucratoare a fiecarei luni si data incasarii pensiei in contul curent. -Rambursarea creditului: - lunar, la data incasarii pensiilor in contul curent, prin debitarea automata - anticipat, inainte de data incasarii pensiei in contul curent fara perceperea comisionului de rambursare anticipata. Creditele de bunuri(creditul auto) Caracteristici: -Se acorda persoanelor fizice cu varsta de peste 18 ani, care realizeaza venituri certe, cu caracter de permanenta pe toata durata de creditare -Destinatia creditului: cumpararea unui autoturism nou sau a unuia rulat, dar nu mai vechi de 5 ani -Varsta maxima la data stabilita pentru rambursarea integrala a creditului: 70-75 ani, in functie de garantii -Moneda: lei -Durata de creditare: maxim 5 ani -Perioada maxima de gratie, in functie de durata de creditare: 360 zile -Nivel credit: maxim 75% din valoarea integrala a autoturismului -Aport propriu: minim 25% din valoarea integrala a autoturismului -Garantii reale: garantia mobiliara (gajul) asupra unor bunuri mobile (ex. autoturism) si/sau asupra depozitelor colaterale c) Credite pentru investitii imobiliare -Se acorda persoanelor fizice cu varsta de peste 18 ani, care realizeaza venituri certe cu caracter de permanenta pe durata de creditare -Varsta maxima la data stabilita pentru rambursarea integrala a creditului: 70-75 ani, in functie de garantii -Moneda: lei -Durata de creditare: maxim 30 ani -Perioada maxima de gratie, in functie de durata de creditare este de 360 zile -Nivel credit: maxim 85% din valoarea imobilului, dar nu mai mult de 2.800.000 lei -Aport propriu: minim 15% din valoarea imobilului -Garantii reale: - ipoteca conventionala asupra bunurilor imobile care fac obiectul creditului -Garantii personale:cautiunea daca se solicita si giranti d)Credite de refinantare

-Fara avans si fara giranti -Permite rambursarea integrala a creditelor aflate in derulare si acorda o diferenta in plus utilizabila pentru oricare dintre destinatiile solicitate de client pentru credite imobiliare/ipotecare sau consum, cu conditia ca soldul creditelor imobiliare/ipotecare sa fie mai mare decat soldul creditelor de consum refinantate, dar nu mai mult de 2.800.000 lei -Perioada de gratie -Finantarea comisioanelor din credit -La calculul venitului net se pot lua in calcul toate veniturile certe, cu caracter de permanenta pe toata durata de creditare, ale familiei -Asigurarea de viata inclusa pentru credite de pana la 440.000 lei, pentru creditele garantate cu garantii reale Caracteristici: -Se acorda persoanelor fizice cu varsta de peste 18 ani, care realizeaza venituri certe, cu caracter de permanenta pe toata durata de creditare -Varsta maxima la data stabilita pentru rambursarea integrala a creditului: 75 ani, inclusiv -Moneda: lei -Durata de creditare: maxim 30 ani -Perioada maxima de gratie, in functie de durata de creditare, este de 360 zile -Nivel credit de refinantare: maxim 2.800.000 lei -Aport propriu: NU este obligatoriu -Garantii reale: - ipoteca conventionala asupra bunurilor imobile care fac obiectul creditului - garantia mobiliara (gajul) asupra depozitelor colaterale -Garantii personale: pentru creditele a caror valoare nu depaseste 54.000 lei inclusiv se plateste un comision de risc

B Pentru persoane juridice

CEC Bank iti pune la dispozitie o gama variata de instrumente de investire cu destinatie specifica fiecarei categorii de clienti persoane juridice: - Credite dedicate IMM-urilor - Credite pentru finantarea activitatilor agricole - Credite dedicate companiilor nou infiintate - Credite subventionate de stat - Fonduri Europene - Credite dedicate AAPL-urilor

Avantajele solutiilor de finantare oferite de CEC Bank: - structura de garantii flexibila - costuri scazute pentru acordarea finantarii - posibilitatea obtinerii de credite pentru dezvoltarea proiectelor specifice - consultanta si asistenta dedicata pe toata perioada derularii proiectului - stabilitate financiara, prin stabilirea limitei de creditare in functie de necesitatile de finantare si capacitatea de rambursare - multiple variante de rambursare a creditului in functie de specificul activitatii companiei sau de etapele derularii proiectului

GARANTIILE
1. Aspecte generale
Garantiile reale reprezinta mijloace juridice care confera creditorului garantat dreptul de a-si satisface creanta cu bunul afectat garantiei att naintea oricarui creditor negarantat ct si naintea altor creditori, care au garantii reale sau drepturi cu un grad de prioritate inferior (dreptul de preferinta). n plus, creditorul garantat are dreptul de a-si satisface creanta indiferent n minile cui s-ar afla bunul afectat garantiei (dreptul de urmarire). Garantiile reale se mpart n doua mari categorii : garantii reale imobiliare (ipotecile) si garantii reale mobiliare.

2. Garantii reale imobiliare 2.1. Ipoteca

Ipoteca este un drept real acesoriu care are ca obiect un bun imobil a debitorului sau al altei personae , fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul n stapnirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun. Ipoteca este o garantie reala, imobiliara, constnd dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului (Codul Civil, art. 1746-1815). Garantarea prin ipoteca consta n aceea ca, daca la scadenta, debitorul nu achita contravaloarea marfurilor sau a creditelor primite, a caror plata a fost garantata printr-un imobil din propriul patrimoniu, creditorul poate solicita vnzarea imobilului pentru ca din suma obtinuta sa-si acopere creanta. Ipoteca poate fi instituita si asupra marfurilor care fac obiectul unui contract comercial international (de exemplu nave). n practica internationala, apelul la ipoteca se face mai ales n cazul creditelor furnizor si este preferata deoarece are cost mai mic dect n

cazul scrisorilor de garantie bancara si o procedura simpla cu acces rapid la garantare, ceea ce o face atractiva pentru bancile ale caror debitori nu ntrunesc anumite cerinte privind solvabilitatea. Cu toate acestea exista ntotdeauna riscul legat de greutatea transformarii bunului ipotecat n fonduri lichide constnd n gasirea ntr-un timp ct mai scurt a unui cumparator pentru bunul ipotecat dispus sa ofere un pret corespunzator valorii bunului. n tranzactiile internationale, ipoteca reprezinta o garantie pentru creditor, numai daca aceasta ntruneste anumite cerinte: 1) valoarea bunului ipotecat este cel putin egala cu valoarea creantei de obicei se prefera bunuri cu o valoare mai mare (110 130 %) fata de creditul acordat, deoarece asupra unui bun se pot institui mai multe ipoteci; 2) bunul ipotecat sa-si pastreze valoarea n timp mai ales n situatia creditelor pe termen mediu si lung (3 8 ani). Bunul ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari, iar polita de asigurare sa fie emisa la ordinul beneficiarului ipotecii. n cazul n care apar evenimente neprevazute (incendiu, inundatii, cataclisme etc.), care pot duce la disparitia bunului sau la diminuarea valorii lui, beneficiarul ipotecii si n acelasi timp al politei de asigurare si va putea recupera creanta. 3) ipoteca sa fie de rangul I prioritatea rangului se determina prin prioritatea datei la care a fost nscrisa ipoteca. Astfel, n caz de executare silita, creditorii ipotecari sunt preferati creditorilor chirografari, iar cei de rangul I creditorilor cu inscriptii ulterioare. Inscriptiile purtnd aceeasi data au acelasi rang fiind platite proportional cu valoarea creantelor. 4) cunoasterea legislatiei n materie din tara n care este situat imobilul ipotecat pentru a nu se ncalca regulile de procedura; 5) bunul ipotecat sa reprezinte o valoare liber utilizabila de catre beneficiar, n sensul ca acesta sa nu ntmpine obstructii legale n ceea ce priveste recuperarea fondurilor determinate de schimbul valutar si de transferul valutar al sumelor n strainatate. Aceste riscuri pot fi prevenite prin obtinerea unei garantii din partea unui tert aflat n exteriorul tarii importatorului, prin obtinerea unei garantii de transfer valutar, emisa de autoritatea nsarcinata cu controlul transferurilor externe sau de un garant autorizat de aceasta sau prin vnzarea disponibilitatilor n moneda locala unei firme straine interesata n obtinerea de acestei monede.

RISCUL BANCAR
1.NOTIUNI GENERALE DESPRE RISC
Riscul este un factor fundamental al afacerilor, deoarece din nici o activitate nu se poate obtine profit fara risc. De aceea orice societate comerciala incearca sa-si maximizeze profitul pin gestionarea riscului

specific domeniului sau de activitate si prin evitarea sau transferarea riscului pe care aceasta nu doreste sa-l preia. Este evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt, minimizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a expunerii potentiale a bancii. Acest lucru rezulta din obiectivul principal al acestor politici, anume acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activivitatii bancare il costituie obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari. Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective - general si sectorial - se afla in concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii procedurilor care vizeaza gestiunea riscului sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Ceea ce nu inseamna ca aceste programe trebuie selectate in functie de criterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz trebuie luata decizia intotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare necesare pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai mari. Insa minimizarea riscurilor nu trebuie sa se transforme intr-un obiectiv in sine. De altfel obiectivele managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la risc si respectarea reglementarilor bancare in vigoare. Importanta gestiunii bancare nu se rezuma doar la minimizarea cheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai costiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici; nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a unor activitati frauduloase.Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori existenta unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la asociatii interbancare sau obtinerea de calificative superioare din partea autoritatilor bancare. In sfarsit, o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura, la fel si actionarii. Soliditatea unei banci ii atrage pe deponenti in conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu. In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursa de cheltuieli neprevazute, gestiunea lor adecvata poate stabiliza veniturile in timp, avand rolul unui amortizoar de soc. In acelasi timp, consolidarea valorii actiunilorbancare se poate realiza doar printr-o comunicare reala cu pietele financiare si implementarea unor programe adecvate de gestiune a

riscurilor bancare. Toate bancile si institutiile financiare trebuie sa-si imbunatateasca intelegerea si practica gestiunii riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diferite game de produse. Daca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global da management sunt efective, atunci banca va avea succes. Bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca recunosc rolul strategic al gestiunii riscurilor, daca folosesc paradicma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei, daca adopta masuri precise de adptare a performantei la risc si, in fine, daca vor crea mecanisme de raportare a performantei in functie de risc, pentru a se asigura ca investitorii inteleg impactul gestiunii riscului asupra valorii firmei bancare.

2.CLASIFICAREA RISCURILOR BANCARE

2.1.In functie de gradul de expunere la risc a) riscuri pure - expunerea este generata de activitatile si procesele bancare cu potential de a se produce evenimente care sa se soldeze cu 525d318f piedri. Astfel de evenimente pot fi fraudele in efectuarea unor plati, accidentarea in cadere a unui client intr-una din agentiile bancii( ceea ce da nastere unei raspunderi civile a bancii) sau degradarea mediului ambient de catre active dobandite de banca in urma exercitarii unor drepturi de ipoteca( incalcarea normelor de poluare,etc.). b) riscuri lucrative(speculative) - expunerea este generata de incercarea de a obtine profit mai mare. Aceasta expunere poate genera si cheltuieli suplimentare si de ci potential si pierderi. Cheltuielile suplimentare pot rezulta din credite nerambursate la scadenta, pierderi la portofoliul de titluri sau o structura defectuasa a activelor bancare.

2.2.In functie de caracteristica bancara a) riscuri financiare

riscuri in sistemele de plati riscul de creditare - este asumat de toate bancile si poate genera probleme serioase daca expunerea la risc este substantiala. Indicatorii traditionali sunt mai putin folositi deoarece ei afecteaza negativ rentabilitatea bancii. Ei se pot dovedi utili in analize temporale si comparatii interbancare. Indicatorii obiectiv, monitorizati atent, pot semnaliza in avans

aparitia unor probleme pe parcursul procesului daca limitele sunt depasite pentru mai multi dintre ei. riscul de lichiditate - indicatorii traditionali ai riscului de lichiditate tind sa se concentreze asupra lichiditatii activelor bancare.Indicatorii obiectiv urmaresc indeosebi evolutia corelata a activelor lichide si a pasivelor immediate. Din practica rezulta ca cel mai bun este indicatorul derivat ce raporteaza diferenta dintre activele lichide si imprumuturi (de PE piata si de la banca centrala) la o marime care sa reprezinte nevoile potentiale de lichiditate( de exemplu depozitele volatile). riscuri de piata riscul ratei dobanzii - reprezinta riscul diminuarii veniturilor bancare si deci si a profitului ca urmare a miscarii ratei dobanzii. Riscul dobanzii afecteaza PE toti participantii la relatiile de credit, dar angajarea bancii deopotriva si in calitate de debitor si in calitate de creditor determina o angajare extrem de riscanta a bancilor. Pe de alta parte bancile se angajeaza nu numai in operatiuni curente sau PE termen scurt, ci si in operatiuni PE termen lung, in conditiile in care nivelul dobanzii stabilit parcurge numeroase momente in care sa aduca situatii dezavantajoase pentru banci. riscul ratei de schimb - riscul de a inregistra pierderi decurgand din evolutia cursului de schimb. In epoca moderna, stabilirea cursului de schimb are la baza teoria paritatii puterii de cumparare conform careia un bun identic, produs oriunde, are acelasi pret. Rezulta ca modificarile preturilor interne vor determina modificari ale cursului de schimb. riscul de faliment - riscul de capital sau riscul de indatorare exprima probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii sa fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din activitatea curenta si ca aceste pierderi sa afecteze in mod negativ plasamentele creditorilor bancii. Intre toate aceste grupe de risc se exercita o interactiune permanenta deoarece ele exprima doar aspecte diferite ale aceluiasi potential de risc - operatiile bancare curente. b) riscuri de prestare riscul operational - exprima probabilitatea ca banca sa devina incapabila sa mai asigure servirea clientilor intr-un mod rentabil. In acest context sunt importante atat oferta de servicii cat si capacitatea conducerii de a evalua si controla cheltuielile generate de prestarea acestor servicii. riscul tehnologic - este asociat calitatii si structurii ofertei de produse financiare care au si ele un ciclu de viata propriu si tind sa fie inlocuite de

produse mai performante. Alegerea incorecta a momentului scoaterii de PE piata a unui produs sau a momentului introducerii unuia nou poate genera pierderi semnificative si exista in permanenta riscul ca momentul ales sa nu fie cel mai adecvat din punctul de vedere al maximizarii profitului bancar. riscul produsului nou - este asociat inovarilor in sfera produselor financiare. Exprima probabilitatea cumulata a producerii mai multor evenimente adverse, precum: situarea cererii sub nivelul anticipat sau depasirea nivelului planificat al costurilor specifice, lipsa de profesionalism a echipei manageriale etc. riscul strategic - exprima probabilitatea de a nu alege strategia optima in conditiile date. Este inerent oricarei selectii de piete, produse si zone geografice PE care o implica definirea strategiei bancii intr-un mediu complex. a) riscuri ambientale

riscul de frauda - este un risc de ordin intern si exprima de fapt probabilitatea comiterii unor furturi sau a unor alte acte contrare intereselor bancii de catre angajatii acesteia. riscul economic - riscul economic este asociat evolutiei mediului economic in care actioneaza banca si clientii acesteia. Exprima probabilitatea diminuarii performantei bancii ca urmare a unei evolutii adverse a conditiilor de mediu. Aceasta influenteaza calitatea plasamentelor, volatilitatea resurselor si potentialul de risc. riscul concurential - exprima probabilitatea reducerii profitului in conditiile modificarii raporturilor de piata in defavoarea bancii. Este inerent activitatii bancare deoarece majoritatea produselor financiare oferite PE piata de o banca sunt oferite si de alte institutii financiare. riscul legal - reflecta faptul ca bancile trebuie sa opereze in contextul stabilit de reglementarile legale in vigoare chiar daca acestea le creaza un dezavantaj competitiv fata de alte institutii financiare concurente. 2.3.In functie de alocarea lor in cadrul sistemului financiar a) riscuri diversificabile - ajung sa fierelativ nesemnificative atunci cand sunt combinate suficient de multe pozitii bilantiere pentru ca legea numerelor mari sa fie activata. Problema principala este ca niciodata nu putem spune ce inseamna "suficient de multe pozitii", dar este demn de retinut faptul ca putem reduce expunerea globala a unei banci la un anume

tip de risc, marind suficient numarul operatiilor si partenerilor susceptibili a genera acel risc. b) riscuri nediversificabile - raman relativ semnificative ca expunere, chiar si dupa ce toate posibilitatile de a folosi legea numerelor mari au fost exploatate. Banca centrala se implica in controlul riscurilor stabilind un raport maxim intre creditele acordate unui singur debitor si fondurile proprii si rezervele proprii ale banci(maxim 20% din capital) pentru un singur debitor.

INCHEIERE
Procesul legislativ de modernizare a normelor juridice ce compun dreptul financiar romanesc este in curs, pentru a fi puse in concordanta cu cerintele tranzitiei la economia de piata. In acest econditii, paralel cu noile reglementari, dreptul financiar contine, in continuare, norme juridice adoptate anterior Revolutiei din Decembrie 1989, ceea ce creaza multiple greutati. de aceea, accelerarea procesului legislativ, mai ales in domeniul financiar, prin adoptarea de legi necesare modernizarii sistemului bugetar, fiscal si valutar in acord cu cerintele economiei de piata. In acelasi timp, va trebui accelerata activitatea legislativa in vederea armonizarii legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Uniunii Europene, ca o conditie importanta a integrarii economice a tarii noastre in Uniune. Armonizarea legislatiei se va extinde, in special in urmatoarele domenii: legea vamala, legea bancara, conturile si taxele societatilor, proprietatea intelectuala, protectia fortei de munca si a locurilor de munca, securitatea sociala, serviciile financiare, regulile de concurenta, protectia vietii si sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea indirecta, standardele si normele tehnice, legile si reglementarile in domeniul nuclear, transport si mediu. BIBLIOGRAFIE Cezar Basno,Nicolae Dardac,Constantin Floricel=Moneda Credit Banci,Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti 1997 Stere Popescu=Riscul economic si financiar bancar Buletin Economic,Legislativ nr.5/1997 Tribuna Economica Andrew Muray=Analiza creditului,septembrie 1998