Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Specializarea Finanţe Bănci

Poziţia şi rolul CEC BANK în cadrul


sistemului bancar românesc

Nichiforiuc Cătălina
An III, Gr. III, Finanţe Bănci

Suceava, 2010
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci

Rezumat

Prezenta lucrare reprezintă o încercare de a identifica rolul şi mai cu seama poziţia instituţiei CEC Bank în cadrul
sistemului bancar românesc prin diferite mijloace de analiză a traiectoriei conturate în decursul anilor de activitate.
Începând cu un scurt istoric menit să aducă în prim plan originile băncii alături de o rememorare a instrumentelor
financiare şi legislative caracteristice perioadei de început şi continuând cu procesul de rebranding care se află în
plină desfăşurare, lucrarea se concentrează gradat asupra indicilor economico-financiari înregistraţi în ultima
perioadă. Obiectivele şi strategiile abordate pentru viitor încheie analiza instituţiei CEC Bank.

Cuvinte cheie: rebranding, bancă de stat, bancă comercială

Cap. 1 Istoric CEC Bank

Originile CEC Bank se regăsesc în eforturile elitelor politice şi economice din timpul
domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine în finanţele publice ale tânărului stat român,
rezultat în urma Unirii din 1859.

CEC Bank este continuatoarea activităţilor iniţiate de prima instituţie de credit public din
România – Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni – şi a celor desfăşurate, începând cu anul 1881,
de cea mai importantă casă de economie care a activat în sistemul bancar românesc - Casă de
Economie - transformată în anul 1932 în Casă Naţională de Economii şi Cecuri Poştale.

În domeniul caselor de economii, primul proiect aparţine lui Costache Bălcescu şi a fost publicat
în 1845. Acesta cuprindea “statutele casei de păstrare şi împrumutare”, care urma să se fondeze
prin “sloboda subscripţie particulară în oraşul Bucureşti”, fiind însoţit şi de o expunere de
motive. Trebuie menţionat faptul că proiectul a fost inspirat după statutele caselor de economie
din Franţa şi a celei din Braşov, înfiinţată în 1835.

În planul de organizare al creditului, publicat în 1864 ca anexă la bugetul statului, sunt


menţionate instituţiile financiare, într-o ordine ce sugera urgenţa înfiinţării lor. Astfel, prima
apare “Banca Funciara”, urmată de “Banca de Scont şi Circulaţiune”, “Casa de Economie”,
“Casa pentru inlesnirea micilor agricultori şi meseriasi”, “Muntele de Pietate” şi “Casa de
Depozite şi Consignaţii”.

Ministrul ad-interim de Finanţe, Nicolae Rosetti-Bălănescu, realizează un proiect de lege pentru


constituirea unei Case de Depozite şi Consignaţii, pe care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl
aprobă, la 24 noiembrie 1864 şi astfel ia naştere Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (CDC).

Legea pentru înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni prevedea la art.1:

Se instituie o Casă de Depuneri şi Consemnaţiuni, care, sub autoritatea Ministerului Finanţelor şi


sub privegherea unei comisiuni să strângă şi să administreze fondurile provenite din:
1) depuneri voluntare, judiciare şi administrative;
2) consignaţii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civilă, criminală sau
comercială sau de vreo altă lege specială şi care se vor preciza prin reglementul legii;
3) succesiunile vacante;
4) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate;
5) fondurile comunale ce vor prisosi peste cheltuielile lor;
6) cauţiunile agenţilor contabili, întreprinzătorilor de lucrări publice, cumpărătorilor şi
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci

arendaşilor, întrucât acestea nu se vor face ipoteci de imobile;


7) cauţiunile ce contribuabilii vor fi datori a da în cazurile prevăzute de lege.

Dobânda care urma să fie plătită depunătorilor a fost stabilită la 5%, ea calculându-se începand
din a 61-a zi de la data depunerii. Restituirile trebuiau efectuate în cel mult 30 de zile de la data
cererii, fie că era vorba de depuneri voluntare, fie că era vorba de depuneri cu caracter
obligatoriu. Pentru atragerea micilor depuneri ale populaţiei din mediu urban şi rural a fost
înfiinţată Casa de Economie, ca o anexa a C.D.C. Fiecare depunător primea un libret, în care se
înscriau toate operaţiunile. O depunere nu putea fi mai mica de 1 leu sau mai mare de 300 lei.
Două depuneri succesive nu puteau fi făcute la un interval mai mare de 8 zile. Îndată ce sumele
depuse pe un libret atingeau 3.000 lei, Casa de Economie cumpăra, în contul depunatorului
respectiv, efecte de stat, pe care le păstra şi administra separat. Dobânda nu putea fi mai mare de
4,5 % sau mai mică de 3%.

Cap. 2 Rebranding CEC Bank

2.1 Ordonanţa de Urgenţă nr. 42 / 26 mai 2005

La data de 1 iunie 2005 în Monitorul Oficial nr. 463 / 1 iunie 2005 este publicată Ordonanţa de
Urgenţă nr. 42 / 26 mai 2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii
şi Consemnaţiuni CEC - SA, în vederea privatizării. Pe parcursul următorilor trei ani s-au luat
toate măsurile in vederea realizării procesului de privatizare, astfel încât în data de 6 mai 2008
are loc publicarea în Monitorul Oficial nr. 347 / 6 mai 2008, a Ordinului nr. 1312 / 25 aprilie
2008 emis de Ministerul Economiei şi Finanţelor, privind modificarea Ordinului nr. 425 / 14
februarie 2008. Ordinul statuează schimbarea imaginii şi a denumirii în CEC Bank S.A

2.2 O nouă imagine

Cu un logo naţional, frunza de stejar , cu o organizare mai suplă şi cu o ţintă clară de atins CEC
încearcă să redevină pe piaţa românească acel nume de care să se ţină cont. CEC Bank doreşte să
devină banca oraşelor mici, suplă şi atotprezentă în România. Având 564 de unităţi în oraşe şi
840 în mediul rural CEC Bank este în momentul de faţă una din cele mai puternice reţele bancare
din ţară. Investind 45 de milioane de lei în rebranding , bătrâna instituţie încercă să se conecteze
la noile realităţi. Nu trebuie uitată istoria acestei instituţii fondate în 1880 care a reuşit să înfrunte
regalitatea , două războaie mondiale , comunismul şi tranziţia , fiind cea mai longevivă instituţie
bancară din România. Noua denumire vine să îmbine tradiţia cu aspiraţiile noii instituţii. Logoul
este simplu şi bine ales înscriindu-se în ceea ce şi-a propus. Înlocuirea vechii conduceri, cu
noua , reprezentată de dl. Ghetea pare a fi cartea castigatoare. Retragerea garantiilor statului
asupra depunerilor facute la CEC nu a condus la scaderea increderii in ea ci paradoxal a fost
receptionata ca o intrare in randul lumii. Numele CEC Bank vine sa mareasca orizontul de
perceptie asupra institutiei : este tot CEC pe care il stim dar este o banca. Guvernatorul BNR dl
Mugur Isarescu spunea cu ocazia lansarii noii imagini CEC Bank ca acest moment semnifica
incheierea tranzitiei in sistemul bancar romanesc.

În ciuda costurilor cu schimbarea imaginii, CEC Bank a reuşit să îşi atingă ţinta de profit şi ţinta
de credite pentru prima jumătate a anului 2010. Campania de rebranding a Casei de Economii şi
Consemnaţiuni se întinde pe o durată de trei ani , timp în care banca doreşte să schimbe în
totalitate imaginea sediilor sale. Banca a lansat de curând Internet Banking, serviciul
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci

care s-a bucurat de mult succes atât în rândul tinerilor cât şi în rândul clienţilor fideli cu vârste
mai înaintate.

2.3 CEC Bank – Bancă de stat

Ca instituţie a statului, suportă un transfer de imagine de la stat la bancă, importante deficienţe


ale statului fiind atribuite ei. De asemenea dependenţa faţă de politicile legislative ale statului
poate genera grave deficienţe la nivelul organizaţiei.

Cap. 3 Poziţia CEC Bank în cadrul sistemului bancar românesc

3.1 CEC Bank a câştigat teren în criză1

CEC Bank, singura bancă comercială ramasă în portofoliul statului, a reuşit să recupereze rapid
cota de piaţă în ultimii ani, revenind pe poziţia a cincea în sistemul bancar, după ce era aproape
să iasă din top zece, în anii boom ai pieţei. Efortul de a pompa credite într-un mediu economic
dificil s-a văzut însă anul trecut într-o scădere considerabilă a profitului, iar în condiţiile în care
banca nu a mai beneficiat de injecţiile de capital promise de guvern, valoarea sa a avut de suferit.
Astfel CEC BANK este evaluată acum la 492 milioane de euro, în scădere cu aproape 29% faţă
de anul precedent. Banca a obţinut în primul trimestru din 2010 un profit brut de 14,9 milioane
de lei (3,6 milioane de euro). Pe primele patru luni din 2009 banca raportase un profit net de 20
de milioane de lei (4,7 milioane de euro), însă ulterior profitabilitatea a fost mai slabă. Reţeaua
teritorială a fost ajustată, numărul unităţilor operaţionale coborând cu 66, banca păstrează totuşi
cea mai extinsă reţea teritorială.

Banca de stat CEC a urcat spectaculos până pe locul cinci, mai ales pe seama finanţării
guvernului, dar şi a creşterii creditului privat cu 13%. Anul de criză 2009 a lăsat urme
spectaculoase în clasamentul primelor 10 bănci românesti: cota de piaţă a BCR, cel mai mare
creditor local, a alunecat sub pragul de 20%, competitorii săi austrieci de la Raiffeisen au căzut
pe locul 7, în timp ce Banca Transilvania, unul dintre sprinterii anilor 2007-2008, a ajuns pe 8.

Pe o piaţă în care creditul privat a îngheţat, căderea unora a însemnat ascensiunea altora: grecii
de la Alpha Bank au urcat pe poziţia a patra în pofida speculaţiilor privind posibile efecte
negative ale crizei din ţara de origine a băncii-mamă, iar banca de stat CEC a ajuns pe locul 5,
după o creştere a cotei de piaţă cu două puncte procentuale, până la 6,3%. Activele CEC s-au
majorat cu peste 50% pe seama achiziţiei de titluri de stat, dar şi a creşterii soldului creditelor,
însă efortul de a credita s-a reflectat în deteriorarea portofoliului, astfel că ponderea creditelor
clasificate ca îndoielnic şi pierdere a sărit de 20%.

3.2 Distincţii pentru activitatea desfăşurată în decursul anului 2010

Performanţa acestei organizaţii a fost reflectată şi în mass-media prin articole favorabile cu


privire la activitatea desfăşurată. De recunoaştere profesională se bucură şi în cadrul
organizaţiilor cu profil bancar, CEC Bank fiind onorată cu distincţii pentru calitatea serviciilor
oferite.

1
Chiru, Liviu, Articol Supliment Ziarul Financiar, pag. 56, 19.11.2010
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci
Pe 23 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a XIV-a ediţii a "Financial Leaders' Hall of Fame
2010", CEC Bank a primit premiul “Best Banking Strategy”, banca fiind recunoscută drept cea
mai activă şi inovativă bancă în finanţarea proiectelor de accesare a instrumentelor structurale.

Tot pe 23 noiembrie 2010, în cadrul Galei Decernării Premiilor UE BERD pentru Excelenţă în
Eficienţă Energetică, CEC Bank a primit “Premiul pentru implicare în finanţarea proiectelor
sustenabile în eficienţă energetică”.

Pe 9 decembrie 2010, în cadrul celei de-a XV-a ediţie a Galei Premiilor Revistei "Piaţa
Financiară", Biroul Fonduri Europene CEC Bank a fost desemnat cel mai bun produs bancar în
2010. Biroul Fonduri Europene" este un concept care înglobează atât produsul propriu-zis,
creditele pentru accesarea de fonduri europene, cât şi serviciile de consiliere oferite clienţilor în
toate sucursalele CEC Bank. Prin lansarea Biroului Fonduri Europene, CEC Bank şi-a
intensificat rolul pe piaţa financiar-bancară din România, în ceea ce priveşte cofinanţarea pentru
accesarea de fonduri europene. Având la bază o vastă experienţă în finanţarea proiectelor de pre-
aderare, banca a venit în întâmpinarea clienţilor săi, oferind consiliere şi îndrumare prin personal
de specialitate atât celor care doresc cofinanţarea proiectelor aprobate de autoritatile de
management, cât şi celor care sunt în curs de a elabora şi depune proiecte.

Pe 17 decembrie 2010, în cadrul Galei ANEIR 2010, Marele Trofeu şi Premiul pentru cea mai
dinamică bancă în perioada de criză au fost acordate CEC Bank, care şi-a triplat operaţiunile
valutare şi creditele acordate agenţilor economici în perioada de criză. Evenimentul, organizat de
Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) în parteneriat cu
Banca Naţională a României (BNR), s-a desfăşurat la Clubul BNR şi a vizat premierea celor mai
active companii din 2010 în domeniul exporturilor.

Cap. 4 Rezultatele CEC Bank la 30.09.2010

Rezultatele CEC Bank la 30 septembrie 2010 sunt următoarele:

milioane lei
30.09.2010 vs.
30.09.2009
30.09.2009 30.03.2010 30.06.2010 30.09.2010 abs %
1 2 3 4 5=4-1 6=4/1
Credite 9,051 9,422 9,443 9,537
486 105.37%
- PF (incl.Carduri) 5,267 5,058 4,998 4,874
(393) 92.54%
- PJ 3,784 4,364 4,445 4,663
879 123.24%
- IMM 3,382 3,591 3,567 3,537
155 104.59%
- AAPL 172 221 199 222
50 128.81%
- Corporatii 230 552 680 904
674 393.70%
Depozite 13,125 15,120 15,497 15,200
2,075 115.81%
- PF (incl. Carduri) 11,818 13,314 13,415 13,469
1,652 113.98%
- PJ 1,307 1,805 2,082 1,730
423 132.37%
Profit Brut 55 15 64 89
34 162.77%
Solvabilitate 18.40% 16.89% 17.08% 17.82%

Tabel nr. 1
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci
La 30 septembrie 2010, activul total al bancii a atins valoarea de 19.019 milioane lei, in crestere
cu circa 20% (3.130 milioane lei) fata de 30 septembrie 2009, bazată în special pe majorarea
depozitelor atrase de la clienţi cu circa 16% (2.075 milioane lei). Trendul ascendent a fost
continuat şi în cazul creditelor acordate de banca clienţilor săi, soldul total al creditelor acordate
majorându-se cu mai mult de 5% (486 milioane lei).În primele nouă luni ale anului 2010, în
condiţiile economice dificile ale acestui an, CEC Bank a înregistrat la depozitele atrase de la
clienţi, ritmuri superioare de creştere comparativ cu media sistemului bancar. Depozitele atrase
de la clienţi au crescut în septembrie 2010 cu mai mult de 10% (1.426 milioane lei) faţă de
sfârşitul anului 2009, ajungând la 15.200 milioane lei, ceea ce demonstrează încrederea clienţilor
băncii, populaţia României în special, dar şi agenţii economici.

Totodată, CEC Bank a reuşit să intensifice activitatea de creditare a persoanelor juridice (IMM-
uri, Autorităţi şi Administraţii Publice Locale - AAPL şi mari Corporaţii), înregistrând o creştere
a soldului acestora de circa 11% faţă de sfâşitul anului 2009. Principala preocupare a băncii în
primele trei trimestre ale anului 2010 a fost de a identifica acele proiecte ale IMM-urilor,
operatorilor agricoli şi autorităţilor şi administraţiilor publice locale, care puteau fi finanţate.
Astfel în această perioadă au fost acordate circa 9.500 credite noi cu o valoare de 1.360 milioane
lei, ponderea deţinand-o agricultura (8.770 credite noi în valoare de 610 milioane lei) şi IMM-
urile (730 credite noi în valoare de circa 730 milioane lei).

Tot în aceeaşi perioadă, utilizările de credit de către clienţii persoane juridice (în marea lor
majoritate IMM-uri şi operatori agricoli) au însumat circa 6.680 milioane lei, faţă de un nivel al
utilizărilor de 5.380 milioane lei în perioada similară a anului trecut.Banca a finanţat până în
prezent peste 5.042 proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor europene pentru care valoarea
însumată a granturilor se ridică la peste 1.280 milioane lei. Activitatea de creditare a clientilor
care acceseaza fonduri europene s-a intensificat dupa 1 iunie 2010, data incepand de la care in
toate sucursalele judetene functioneaza “Biroul Fonduri Europene”. La creditele pentru
cofinantarea proiectelor din Fonduri Europene, CEC Bank acorda dobanzi de baza reduse cu
0.5% la lei, respectiv 0.6% la valuta, fata de cele acordate in mod curent.

In anul 2010, CEC Bank a continuat luarea unor masuri cu scopul de a-i ajuta pe clientii PF si PJ
care au intampinat dificultati financiare in rambursarea ratelor la creditele contractate. Astfel,
CEC Bank a restructurat pana la finele lunii septembrie 2010 un procent de 12.13% din total
portofoliu de credite, din care circa 6.46% aferent creditelor PF (2.178 credite, 314.66 milioane
lei) si circa 18.07% aferent creditelor PJ (903 credite, 842.5 milioane lei). Gradul de
provizionare a portofoliului de credite a crescut in luna septembrie 2010 la 8,21% fata de 5,99%,
cat era nivelul inregistrat la luna decembrie 2009. Totodata, ponderea soldului creditelor restante
si indoielnice in total portofoliu de credite a crescut in luna septembrie 2010 la 6,23% fata de
3,55%, cat era inregistrat la luna decembrie 2009.

Indicatorul de solvabilitate calculat la sfarsitul lunii septembrie 2010 era de 17.82%, iar ponderea
creditelor in total depozite la 30 septembrie 2010 este de 62,74%. Profitul operational brut
(exclusiv provizioanele de credite) a crescut in primele trei trimestre ale anului 2010 cu circa
10,19% fata de primele trei trimestre ale anului 2009, ca rezultat al cresterii veniturilor nete
bancare si al unui control riguros al costurilor. Profitul brut cumulat la finele trimestrului III
2010, peste previziunile bugetare, se situa la 89 milioane lei, fata de 55 milioane lei profit brut
cumulat inregistrat la finele trimestrului III 2009. La 30 septembrie 2010, banca dispunea de
1.215 unitati prin care isi derulau operatiunile 3,2 milioane clienti. Reteaua de bancomate este de
896, iar numarul de carduri active a depasit 830.000.
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci
CEC Bank continua campania de incurajare a creditarii adresata persoanelor fizice prin
reducerea cu 1 p.p. a ratelor de dobanda la creditele de nevoi personale cu ipoteca, acordate in
lei, cat si in euro. Astfel, pentru "Creditele de nevoi personale EXTRA", noile dobanzi practicate
sunt:

- ROBOR 3M + 4.5 p.p. pentru "Creditele de nevoi personale EXTRA" in lei;


- EURIBOR 3M + 6.70 p.p. pentru "Creditele de nevoi personale EXTRA" in euro.
De aceasta reducere vor beneficia atat clientii noi ai bancii, cat si cei existenti.

Cap. 5 Rolul CEC Bank în sistemul bancar românesc

5.1 CEC Bank – bancă comercială

CEC Bank este o bancă comercială universală, competitivă, care oferă clienţilor produse şi
servicii diverse şi de calitate, urmărind cu precădere finanţarea IMM-urilor, agriculturii,
administraţiilor publice locale, precum şi a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor,
contribuie la dezvoltarea economică, crearea şi menţinerea locurilor de muncă. De asemenea
banca este un element activ în sprijinirea clienţilor pentru accesarea fondurilor europene.

CEC Bank este un operator ce pune la dispozitia clientilor o vasta gama de produse si servici
bancare in functie de personalitatea lor juridica: credite de consum, credite pentru investitii si
credite de refinantare. Acestea la randul lor sunt impartite in mai multe categorii in functie de
avantajele, caracteristicile si dobanzile aferente pentru o mai buna acoperire a nevoilor si
posibilitatilor clientilor.

CEC Bank acorda credite sau linii de credite de investitii si pentru Autoritatile Publice Locale in
domenii eligibile si de interes local precum invatamantul, sanatatea, cultura, asistenta sociala,
etc. Creditele se acorda la cererea clientilor, daca sunt indeplinite un minim necesar de conditii
pentru siguranta si buna desfasurare a activitatii

CEC Bank acorda sprijinul fermierilor care solicita finantare pentru desfasurarea activitatiilor in
domeniul agriculturii, fiind o banca flexibila, capabila sa-si ajusteze si sa-si adapteze constant
produsele si serviciile in functie de evolutia pietei. In acest scop, in data de 13 decembrie 2010 a
fost semnata Conventia privind finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor
curente de catre beneficiarii platilor nationale directe complementare in sectorul zootehnic la
specia ovine/caprine, intre CEC Bank S.A. si Agentia de Plati pentru Interventii in Agricultura
(APIA). Platile nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic la specia
ovine/caprine reprezinta prima pe cap de animal ovine/caprine, in cuantum de 40 lei/cap, in
conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1175/2010.

Unul din rolurile CEC Bank ar fi acela de a-i învăţa pe români să utilizeze instrumentele bancare
pentru finanţarea şi cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene.

5.2 Obiectivele CEC Bank :

• Consolidarea poziţiei băncii recent câştigate în topul băncilor;


• Creşterea soldului creditelor cu un procent comparabil cu cel realizat în anul 2009;
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci
• Creşterea numărului şi volumului creditelor pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare
europeană;
• Implicarea activă în programele de dezvoltare ale României
• Identificarea de noi forme de sprijinire a clienţilor care se confruntă cu probleme cauzate
de criza economică;
• Creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite clienţilor prin intermediul reţelei băncii
(cea mai mare din sistemul bancar din România);
• Finalizarea procesului de schimbare a imaginii băncii;
• Creşterea eficienţei şi competitivitătii.
• Revitalizarea imaginii institutiei, prin refacerea identitatii verbale si
vizuale a brandului
• Contracararea imagologica a neincrederii populatiei fata de serviciile
bancare pe fondul crizei economice.

5.3 Strategii

- dezbateri cu privire la principalele probleme din sistemul financiar-bancar.


- estomparea efectelor percepute de catre public a crizei economice.( umanizarea
acesteia)
- cresterea vizibilitatii a CEC Bank-ului in mass-media.
- aducerea in prin plan a unor indicativi ai modernitatii care vin in sprijinul traditiei.
- organizarea de evenimente
- comunicarea directa cu clientii

Cap. 6 Concluzii

Cele două caracteristici, tradiţia şi specificul naţional au ca menire individualizarea institutiei în


raport cu celelate organizaţii bancare, dar constituie şi fundamentul imaginii ce se doreşte a fi
proiectată. Se induce astfel ideea unei continuităţi în performanţă, CEC Bank fiind capabilă să
satisfacă exigentele clienţilor atât în trecut cât şi în prezent, viitorul fiind şi el, promiţător. Cu
toate acestea o perioadă îndelungată CEC Bank si-a neglijat propria istorie si reputatie, prin
aceasta propria identitate, uriasul potential al acestora a fost readus la lumina de curand,
devenind un motor al renasterii corporatiste.
Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică
Specializarea Finanţe Bănci

Cap. 7 Bibliografie

1. www.cec.ro
2. www.scribd.com
3. www.zf.ro
4. http://www.gandul.info/economia/ultima-mare-banca-de-stat-cec-opreste-creditarea-
daca-statul-nu-ii-da-bani.html?3936;4257281
5. www.piatafinanciara.ro