Sunteți pe pagina 1din 43

Dosar de practica realizat la Banca Comerciala

Banca Transilvania

CUPRINS:
CAPITOLUL I

1. SECTORUL DE ACTIVITATE

2. ISTORIC

3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

4. SEDIU. FILIALE. PUNCTE DE LUCRU

5. DOTARI TEHNICE. INFORMATIZARE

10

6. MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI

12

7. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI

17

CAPITOLUL II

19

1. PIATA ORGANIZATIEI

20

2. CONSUMATORI. CLIENTI

23

3. OFERTA ORGANIZATIEI

23

4. DIMENSIUNI SI STRUCTURA PIETEI. DINAMICA.


CONCURENTA

31

CAPITOLUL III

36

1. STRATEGII: PRET. PRODUS. MARKETING

36

2. SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA

39

3. BANCA TRANSILVANIA PERSPECTIVE DE VIITOR

41

SINTEZA SI CONCLUZII

43

SECTORUL DE ACTIVITATE
BANCA TRANSILVANIA este un grup financiar integrat romanesc, nfiintat n
Transilvania, cu activitati dedicate distinct clientilor de Corporate si Retail Banking pentru a
oferi servicii de calitate.
Cu sediul central in Cluj-Napoca, BANCA TRANSILVANIA a inceput sa se dezvolte
ca o banca locala. In timp, si-a continuat extinderea teritoriala, venind astfel in sprijinul
clientilor cu o retea formata acum din peste 80 de unitati operationale, dintre care o mare parte
sunt modernizate si standardizate, conform noii identitati de corporatie, lansata in 2003.
Au fost implementate doua linii principale de afaceri, corporate si retail banking, ceea
ce permite o abordare diferentiata a pietei. Produsele si serviciile oferite prin intreaga retea de
sucursale si agentii au fost adaptate permanent cererii, astfel incat sa aiba un grad maxim de
atractivitate.
Actionarul semnificativ al BT este Banca Europena pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BERD), detinand 15% din capitalul social al BANCII TRANSILVANIA. Acest aspect
reprezinta recunoasterea eficientei actuale a bancii, dar si increderea in rezultatele viitoare.
In anul 2003 a fost consolidat GRUPUL FINANCIAR BT, in cadrul caruia BANCA
TRANSILVANIA este piesa centrala. Celelalte companii in care s-au facut investitii de capital
sunt: BT Direct, BT Leasing, BT Securities si SAR Transilvania, oferindu-se astfel pe piata
servicii financiare integrate.
Banca Transilvania are si cinci sub-brand-uri: BT Caf, BT Golf Cup, Academia
BT, Clujul Are Suflet si Clubul Intreprinzatorului Roman. Dintre acestea, proiectul care
s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Caf, prima cafenea bancara din Romania. Banca
detine patru astfel de locatii in Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta si Timisoara.
Cu un management international, BT este acum o banca flexibila si moderna, misiunea
ei fiind aceea de a asigura randamente superioare actionarilor sai si de a pozitiona clientul in
centrul preocuparilor sale.

ISTORIC
BANCA TRANSILVANIA a fost nfiintata n decembrie 1993, n Cluj-Napoca, la
iniiativa unor oameni de afaceri clujeni, cu un capital social de 2 miliarde lei din care 79%
roman si 21% strain. Banca a devenit operationala n 16 februarie 1994, prin deschiderea
3

sucursalei din Cluj-Napoca. Sunt stabilite primele relatii de corespondent bancar, se pun bazele
sistemului informatic si de comunicatii, are loc conectarea la sistemele REUTERS si SWIFT.
1995
Are loc prima majorare de capital, la 20,3 miliarde lei, fiind deschise trei sucursale noi, o
agentie si un punct de schimb valutar .
1996
Sunt deschise sapte sucursale noi si doua agentii. Banca a introdus creditele pentru persoane
fizice si - experimental - serviciul telefonic Voice Teller.
1997
Capitalul social este majorat la 26,3 miliarde lei, sunt deschise cinci noi sucursale si o noua
agentie. Au fost lansate certificatele de depozit cu discount si a fost introdus serviciul de plata a
salariilor n cont. In acest an, BANCA TRANSILVANIA a devenit prima societate bancara
cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Banca a primit premiul revistei Piata Financiara pentru
Cel mai bun produs bancar al anului 1997.
1998
Au avut loc doua majorari succesive de capital la 39,1 miliarde lei si respectiv - 50 miliarde
lei. Banca a fost cotata la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti si adevenit membru
VISA si Europay. A nceput procesul de implementare a unui sistem de plati prin carduri.
1999
Capitalul social s-a majorat la 100 mld. lei, iar extindera retelei teritoriale a continuat.
2000
Capitalul social s-a majorat la 173,696 mld. lei si s-au emis primele carduri n data de 24
martie. In baza acordului semnat cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BERD) n data de 17 decembrie 1999, a demarat in luna mai programul de finantare externa
pentru IMM-uri prin sucursalele BANCII TRANSILVANIA. S-a semnat cu firma Kindle
Banking Systems (membra a Grupului MISYS) contractul pentru achizitionarea noului sistem
informatic. Acesta permite derularea on-line a tuturor operatiunilor efectuate n cadrul bancii,
oferind clientilor accesul centralizat la conturile proprii, oriunde n tara, la sucursalele BANCII
TRANSILVANIA. Data de 9 aprilie 2000 reprezinta lansarea pe piata a cardului VISA
Electron Global, emis de BANCA TRANSILVANIA.

In data de 25 mai 2000 BANCA TRANSILVANIA a primit premiul Cea mai buna
banca pentru IMM-uri , acordat de catre Bucharest Business Week. Tot n luna mai a
4

fost acordat primul credit BERD n baza programului de finantare externa a IMMurilor.

In data de 5 decembrie a fost decernat premiul Bancherul anului presedintelui


BANCII TRANSILVANIA de catre revista Piata Financiara .

La data de 18 decembrie a.c. s-a semnat la sediul BANCII TRANSILVANIA un act


aditional cu BERD, potrivit caruia - de la aceasta data - se acorda credite si n EURO.

In anul 2000 intra n functiune 5 noi sucursale : Zona Libera Giurgiu, Focsani, Sfantu
Gheorghe, Piatra Neamt si Alba Iulia.

In anul 2000 a fost extins parteneriatul cu Citibank, prin lansarea unui pachet unic de
servicii bancare pe piata romaneasca (inclusiv taxe pentrtu vize - Canada, Germania,
Brazilia).
2001

A fost lansat "Depozitul aniversar", ciclul de depozite Anotimpuri - pe termen de 45


de zile, o noua emisiune de certificate de depozit nominative n lei si n valuta, un nou
produs bancar, Contul Escrow , depozitul "EURO - 2002".

BANCA TRANSILVANIA a nceput sa utilizeze n ntrega tara modalitatea de a


transfera bani prin serviciul Western Union

Data de 07.09.2001 a nsemnat aprobarea n AGA a intrarii Bancii Europene pentru


Reconstructie si Dezvoltare, ca actionar semnificativ - 15% din capitalul social majorat
al BANCII TRANSILVANIA.

09.10.2001 - semnarea acordului privind intrarea BERD ca actionar semnificativ al


Bancii Transilvania - cu premisa de majorare a capitalului social la 396,160 mld. Lei

S-au extins serviciile bank - assurance mpreuna cu SAR Transilvania.

Lansarea platilor n valuta prin sistemul home banking, "BT-Ultra". Avantajul acestora
este ca mesajul swift final ajunge prin sistem la domiciliul clientului, pentru listare.

In data de 18.12.2001 Banca Transilvania a fost desemnata in cadrul ceremoniei de


decernare a premiilor Oskar Capital - "Banca - Anului 2001

Capitalul social se majoreaza la 396,160 mld. Lei.


2002

Numirea lui Robert C. Rekkers n functia de Director General al BANCII


TRANSILVANIA

Implementarea unei noi strategii, a unui nou management, cu nou directii de actiune.
5

Lansarea cardului Maestro Direct, VISA Business si a serviciului de Internet Banking


BT Net.

Majorarea capitalului social la 696,854 mld. Lei

Majorarea capitalului social la 713,089 mld. Lei

In luna octombrie Banca Transilvania a primit, cu ocazia acordarii primelor premii ale
pietei de capial din Romania de catre RASDAQ / ANSVM "Premiul pentru cel mai
transparent emitent - sectiunea BVB" si "Premiului pentru cel mai dinamic emitent din
punct de vedere al dezvoltarii companiei - sectiunea BVB".
2003

Relansarea noii identitatii corporative a BANCII TRANSILVANIA

Inaugurarea celei de-a 47-a unitati BT, Agentia Victoria - Bucuresti (13 ianuarie 2003)

Deschiderea Sucursalei Targoviste (19 februarie)

Semnarea unui acord de finantare in valoare de 10 mil. USD cu Fondul Olandez de


Finantare pentru Dezvoltare (FMO)

noua unitate BT - Agentia Targu-Mures (1 aprilie)

Intarirea cotei de piata in Transilvania prin deschiderea in luna aprilie a Agentiei


Zorilor (Cluj-Napoca - 8 aprilie 2003) si a celei din Campia Turzii (Cluj - 15 aprilie
2003)

BANCA TRANSILVANIA a depasit pragul de 100 000 de carduri VISA

Robert C. Rekkers, directorul general al BANCII TRANSILVANIA, a participat la


Adunarea Anuala a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Editia a XII-a
(Tashkent,Uzbekistan)

Deschiderea Agentiei Sebes (29 mai 2003)

Obtinerea din partea BERD-unui a unei noi linii de finantare, in valoare de 5 mil. USD
(5 iunie 2003)

Deschiderea Agentiei Mangalia (13 iunie 2003) si inaugurarea locatiei in care va


functiona Sucursala Constanta (16 iunie 2003)

Intarirea prezentei BT in Sibiu prin deschiderea Agentiei Medias (19 iunie 2003)

In iulie au avut loc urmatoarele inaugurari Agentia Marasti Cluj (1.07.2003, Agentia
Arad (23.07.2003), Agentia Sibiu (29.07.2003), Agentia Grigorescu (31.07.2003)

Majorarea capitalului social la 970.863.164.000 lei

noua agentie in Mures, cea de a doua din acest an - Agentia Reghin (27.08.2003)
6

Sucursala Oradea s-a mutat in casa noua, B-dul Dacia nr.43 (10.09.2003)

Organizarea "Crosului National al BANCII TRANSILVANIA" - editia a IX-a


(5.10.2003)

Inaugurarea Agentiei Brasov (6.10.2003)

BT este prezenta si in judetul Harghita prin deschiderea Sucursalei Miercurea Ciuc


(7.10.2003)

Organizarea evenimentului "Golf Cup BANCA TRANSILVANIA", BT fiind singura


institutie bancara din Romania care a sprijinit o astfel de manifestare (11.10.2003)

Reteaua teritoriala a BT a ajuns la 63 de unitati prin deschiderea Agentiei Ploiesti (23.


10.2003)

BANCA TRANSILVANIA este unul dintre partenerii principali ai conferintei


European University Association (EUA), editia a V-a, care are loc in premiera in ClujNapoca (23-26.10.2003)

Obtinerea licentei pentru acceptanta cardurilor VISA la POS-urile comerciantilor

Inaugurarea Agentiei Radauti (18.11.2004)

BANCA TRANSILVANIA a lansat cel de-al doilea card co-branded VISA Electron,
impreuna cu organizatia EURO<26 (24.11.2003)

Intarirea pozitiei pe piata din Constanta prin inaugurarea Agentiei Dacia (28.11.2003)

Deschiderea in Craiova a doua unitati - Agentia A.I.Cuza si Agentia Fratii Golesti


(16.12.2003)

Reteaua teritoriala a ajuns sa numere 70 de unitati in intreaga tara, prin deschiderea


Agentiei Alesd - Bihor (17.12.2003)

Inca o unitate in Bucuresti - Agentia Marriott (19.12.2003)


2004

Inaugurarea primei unitati din acest an, Agentia Tomis - Constanta (21.01.2004)

Inca doua unitati noi - Agentia Carei (18.02.2004) si Agentia Baia Mare (19.02.2004)

Sucursala Sibiu s-a mutat in casa noua (11.03.2004)

Deschiderea Agentiei Magheru - Bucuresti (16.03.2004)

Intarirea pozitiei in Bihor prin inaugurarea Agentiei Centru - Oradea (19.03.2004)

Doua unitati noi in Satu-Mare, Agentia Carpati si Agentia Unic (31.03.2004)

Inaugurarea Agentiei Sighetu-Marmatiei (21.04.2004)


7

Intarirea pozitiei BT in S-E tarii prin deschiderea a 3 unitati: Sucursala Braila


(28.04.2004), Agentia Delta - Galati si Agentia Tiglina - Galati (29.04.2004)

Doua unitati BT s-au mutat in casa noua - Sucursala Dej (3.05.2004) si Sucursala
Pitesti (6.05.2004)

BANCA TRANSILVANIA detine 9 unitati in Bucuresti prin inaugurarea Sucursalei


Militari (14.05.2004)

Deschiderea Agentiei Billa - Cluj (20.05.2004)

BANCA TRANSILVANIA isi intareste pozitia in judetul Neamt prin inaugurarea


Agentiei Roman(25.05.2004)

Deschiderea Sucursalei Targu-Jiu, unitatea BT cu numarul 85 (26.05.2004)

Trei unitati noi in judetul Arad - Agentia Vlaicu-Arad (1.06.2004), Agentia Nadlac
(2.06.2004) si Agentia Chisineu-Cris (3.06.2004)

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Deschidere de conturi curente si conturi de depozit in lei si in valuta, efectuarea de


incasari si plati prin aceste conturi; acordarea de credite in lei si valuta; emiterea si primirea de
cecuri sau documente de plata; acceptarea de efecte de comert si efectuarea de operatiuni de
scont; efectuarea de operatiuni de plasament, subscriere, gestionare si de pastrare de titluri si
alte valori, etc. Principalele servicii oferite clientilor sunt: o gama larga de depozite (flexibil cu
dobanda fixa, variabila si bonificata, revolving); certificate de depozit cu discount; cecuri de
calatorie; banca de decontare, depozitar si agent custode pentru valori mobiliare tranzactionate
pe Rasdaq; banca de decontare pentru tranzactiile efectuate pe Bursa de Valori; tranzactii
internationale, scrisori de garantie, consultanta financiara, o gama diversificata de carduri.
Banca Transilvania este structurata pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate si
Divizia pentru Medici. Astfel, banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex
de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor trei directii. Banca Transilvania are
aproape 1.400.000 de clienti activi.
Arhitectura de brand a Bancii Transilvania cuprinde si marcile comerciale ale
subsidiarelor Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA: BT Asset Management S.A.I.
S.A., BT Direct, BT Investments, BT Leasing si BT Securities. De asemenea, banca are in
8

portofoliu chiar produse si servicii care poarta marca BT": BT 24 - Internet Banking, BT Ultra
- Home Banking etc.
Notorietatea brandului Banca Transilvania a determinat ca BT sa construiasca in timp o
intreaga "familie de branduri", lansand pe piata si alte marci de impact, cum sunt: BT Caf prima cafenea bancara din Romania; Academia BT - centru intern de informare si formare
profesionala, precum si de integrare in organizatie a noilor angajati; BT Golf Cup - turneu de
golf, care va ajunge in acest an la cea de a 7-a editie; Crosul BT - competitie care a ajuns in
acest

an

la

editia

X-a,

organizata

in

Cluj-Napoca;

Clujul

Are

Suflet

(www.clujularesuflet.ro) - fundatie a carei activitate este dedicata tinerilor cu varste


intre 14 si 20 de ani, care provin din familii defavorizate si din centre de plasament. O alta
marca de notorietate este Clubul Intreprinzatorului Roman (www.btclub.ro),
prin intermediul caruia BT ofera segmentului de afaceri suport, consultanta si un
program de networking pentru cei peste 12.000 de membri ai sai.

SEDIUL SI FILIALELE BT

Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din Romania,
detinand peste 500 sucursale si agentii. Banca Transilvania beneficiaza de un sistem informatic
performant, centralizat, care ofera clientilor, ca principal avantaj, posibilitatea accesarii
contului curent din oricare unitate din tara.

Echipa Bancii Transilvania este formata din aproximativ 6.000 de angajati care
impartasesc cultura organizationala si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul
aceluiasi obiectiv: calitatea muncii lor, pentru multumirea clientilor.
DOTARI TEHNICE. INFORMATIZARE
Sistemul informaional bancar i modalitile de automatizare ale operaiunilor bancare
sunt prezentate in cele ce urmeaza. Datele care stau la baza Sistemului Informatic bancar au ca
surse evidena operativ, evidena statistic i evidena contabil proprie bncilor, ct i
evidenele clienilor acestora, n calitate de titulari de conturi.
Prelucrarea i preluarea n sistem informatic bancar a datelor pot fi structurate dup mai
multe criterii: din punctul de vedere al gradului de prelucrare se observ informaii bancare
elementare se caracterizeaz prin faptul ca precizeaz aspectul direct, msurabil (ex.:
numerarul ncasat sau pltit); i informaii bancare complexe care rezult din prelucrarea
datelor primare. Aceste informaii pot fi definitive sau intermediare. Dup modul desfurrii
operaiunilor, informaiile bancare pot fi: informaii operative care evideniaz starea curent i
faciliteaz posibilitatea urmririi directe a evidenei activitii bancare; informaii postoperative
care se manifest dup efectuarea operaiilor pe care le reflect; sau informaii previzionale
care se refer la operaiunile ce se vor produce n viitor i se utilizeaz cu prioritate n
activitatea de programare bancar.
Organizarea prelucrrilor informatice n cadrul sistemelor informatice bancare const n
trei categorii de proceduri:

Procedura de nceput de zi se execut automat i const n iniializarea fiierelor


utilizate n timpul zilei de ctre sistem; dup aceast faz, reteaua de echipamente este
pus la dispoziie utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor la diferitele
aplicaii ale sistemului.

Procedura destinat utilizatorilor n cursul unei zile se deruleaz pe parcursul


programului de lucru cu clienii. Utilizatorul (lucrtorul de ghieu) poate nregistra n
timp real toate operaiunile bancare care i sunt repartizate. Aplicaiile efectueaz toate
controalele, asigurnd consisten datelor nregistrate, utilizatorul obinnd astfel, n
orice moment, starea operaiunii ( contului clientului, reflectarea n contabilitate).

Procedura de sfrit de zi - realizeaz toate prelucrrile determinate de operaiuni din


timpul zilei i editeaz rapoarte care reflect influenele n contabilitate ( balane,
jurnale de activitate, extrase de cont, liste de solduri, situaia dobnzilor, situaia
comisioanelor). De asemenea, se efectueaz controale asupra bazei de date ale
sistemului i se salveaz programele i datele pe supori de arhivare cu o durat de
valabilitate de 5 ani.

10

De la nfiinarea bncii s-au realizat pai substaniali pentru asigurarea unei infastructuri
tehnologice i operationale la nivelul cerut de concurena n domeniul bancar.
Prin programele informatice performante dezvoltate, s-a urmrit implementarea unor
aplicaii care s acopere necesitile de comunicaie i procesare automatizat a informaiilor n
ansamblul reelei teritoriale a Bncii Transilvania. Intrarea n funciune a unor noi sucursale
precum i modificrile aprute la cele existente au impus numeroase modernizri i
restructurri att la nivelul hardware ct i software astfel nct s se obin cele mai ridicate
performane n condiiile optimizrii costurilor. Un aspect aparte al acestei restructurri
tehnologice l reprezint crearea unei interfee ntre sistemul informatic propriu i reteaua de
ATM-uri. Funcionarea non-stop a sistemului de ATM-uri a impus exigene i standarde
deosebite care au fost ndeplinite cu succes prin instalarea unor sisteme de siguran i
afectarea resurselor umane adecvate.
Alte aspecte semnificative n dezvolatea sectorului informatic: realizarea de noi
aplicaii pentru managementul riscului i conformarea la schimbrile aprute in legislaia
bancar, operarea on-line a decontrilor n valut precum i imbuntirea standardelor tehnice
ale reelelor. De asemenea, au fost puse la punct aplicatii specializate pentru gestionarea
produselor nou introduse.
Banca Transilvania a continuat s-i mbunteasca baza IT, pe fondul procesului de
implementare a umui soft IT centralizat. Procesul s-a finalizat la sfaritul anului 2002. Aceasta
a reprezentat o realizare important n modernizarea procedurilor operaionale i de afaceri,
contribuind de asemenea i la extinderea gamei de produse i de sevicii oferite.
Pe baza acestui nou soft IT, banca a derulat de asemenea i un proces de restructurare
organizaional care a avut scopul de a maximiza capacitatea bncii de a se adapta rapid i
eficient la cerinele clientilor. n dorina de a oferi clienilor i tuturor celor interesai informaii
actuale privind activitatea si oferta bncii, site-ul web a fost permanent mbuntit, fiind
conceput si o versiune complet n limba englez.
Portalul de intranet al Bancii Transilvania reprezinta suportul de date si logistic al
programului informatic in care se lucreaz de fapt in relatia cu clientul. Toate operaiunile
solicitate de acetia se inregistreaz, se introduc si se opereaza in aceasta aplicatie. Si acest
program este structurat pe mai multe nivele, dispuse dupa functiile pe care le indeplinesc.
Operatiunile efectuate zilnic de catre personalul din Front Office si Back Office au grade
diferite de complexitate si competente de aprobari distincte, care se obtin prin diverse cai.
Exista o aplicatie centrala, care centralizeaza, monitorizeaza si stocheaza datele primite zilnic
din teritoriu. Urmeaza aplicatia la nivel de sucursala, care centralizeaza, monitorizeaza si
transimte mai departe datele, ordinele de lucru. Aplicatia de prima linie se utilizeaza la nivel de
agentie. Prin aceasta platforma se opereaza in timp real pe conturi, se fac interogari si se
introduc date. Angajatii pe pozitii diferite au acces limitat pe aceasta aplicatie, dupa atributiile
si competentele specifice postului. Specializarea aceasta conduce la operativitate si eficienta
maxima, precum si la prevenirea / minimizarea erorilor. In plus fata de aceasta aplicatie la
nivel de agentie, toti angajatii mai au acces la cateva fisiere unde se pot face interogari (in
cursul zilei de lucru) pentru a verifica corectitudinea operatiunilor efectuate, pentru a anticipa
11

diverse operatiuni si a monitoriza clientela arondata fiecarei agentii / sucursale. Tot prin aceste
fisiere se pot obtine la finalul zilei rapoarte generate pe tipuri de operatiuni, rapoarte de
supervizari si verificari, centralizatoare pentru diverse actiuni, liste propuse pentru
monitorizari, si altele.
Unitatile bancare operative din structura organizatorica a Bancii Transilvania (agentii,
sucursale, centrala) au astfel posibilitatea sa-si transmita informatiile reciproc in legatura cu
operatiunile privind decontarile intra si interbancare sau preluare unor solduri, folosindu-se de
echipamentele electronice de teletransmisie si teleprelucrare. Aceste facilitati permit o mai
buna circulatie a fluxurilor banesti si, totodata, o mai rapida disponibilizare a titularilor de
conturi care au de efectuat diferite operatiuni.

MANAGEMENT
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Horia Ciorcila

Presedinte

Peter Franklin

Membru

Roberto Marzanati

Vicepresedinte

Carmen Retegan

Membru

Robert C Rekkers

Membru, Director

Radu Palagheanu

Membru

General BT
COMITETUL DE MANAGEMENT
Robert C Rekkers

Director General

Gabriela Nistor

Director Executiv

Nicolae Tarcea

Director General

Tiberiu Moisa

Director Executiv

Adjunct

Luminita Runcan

Director Executiv

Leontin Toderici

Director Executiv

Mihaela Nadasan

Director Executiv

Lucia Pojoca

Director Executiv

Nevenca Doca

Director Executiv

Andrei Dudoiu

Director Executiv

Calin Bucur

Director Executiv

Structura Actionariatului la 31.03.2010


Structura actionariatului dupa tipul capitalului:
Roman - 51.27 %
Strain - 48.73 %

12

1. Persoane Fizice cu cetatenia romana - 30.01%


2. Persoane juridice cu capital roman - 21.25 %
3. din care SIF''S - 14.44 %
4. Persoane Fizice cetateni ai altor tari - 3.35%
5. Persoane Juridice cu capital strain - 45.39 %

Structura organizatorica:
Optimizarea fluxului muncii si necesitatea de a rezolva in mod eficient problemele
curente ale activitatii bancare au determinat infiintarea multor departamente noi.
In plus, s-a trecut la o structura a conducerii superioare cuprinzand 3 vicepresedinti,
astfel incat sa se asigure o functionalitate crescuta a procesului de luare a deciziilor. Alaturi de
organismele colective existente din 1998, precum Comitetul de Gestiune al Activelor si
Pasivelor Bancii (ALCO) si Comitetul pentru Risc de Credit, in semestrul II al anului 1999 a
devenit operational Comitetul de Risc pentru Operatiuni, a carui principala atributie consta in
elaborarea de proceduri de gestionare a riscului de decontare, de fluidizare a decontarilor si
evitarea incidentelor de plati, de prevenire si sanctionare a spalarii banilor.
Urmare a aplicarii noii structuri organizatorice s-au infiintat noi directii si s-a
reconsiderat activitatea in departamentele a caror atributii cuprind analiza si planificarea
financiara, urmarirea indicatorilor de performanta si prudenta bancara, monitorizarea si
controlul decontarilor, inclusiv desfasurarea auditului intern.

13

Organigrama BANCII TRANSILVANIA se prezinta astfel:

n prezent, Banca Transilvania i desfoar activitatea prin intermediul sucursalelor,


ageniilor i a punctelor de lucru, acoperind principalele zone economice din ar. La finele lui
2008, banca avea deschise peste 500 de locaii, la care se adaug, BT Caf TM i Italian Desk birou destinat comunitii oamenilor de afaceri din zon.
Structura Bncii Transilvania se prezint astfel:
-

Centrala bncii

Sucursalele judeene

Filiale (subordonate organizatoric i funcional sucursalelor)

Agenii (subordonate sucursalelor)

Centrala Bncii Transilvania ndeplinete urmtoarele funcii i atribuii principale :


stabilete politica de creditare, dezvoltare n ar i strintate sau de fuziune i achiziii; acord
servicii de consultan i audit; efectueaz studii de marketing; organizeaz aciuni de pregtire
a cadrelor; initiaz colaborri cu bnci din strintate; asigur lichiditi i fonduri de creditare
unitilor subordonate(filiare, sucursale, agenii); stabilete nivelul comisioanelor i dobnzilor;
stabilete plafoane de credite pentru unitile pe care le are n subordine; contacteaz
mprumuturi i plasamente de pe piaa interbancar; asigur echilibrul ntre resurse i
plasamente; elaboreaz norme pentru fiecare activitate i serviciu n parte(decontri, operaiuni
14

de cas, ncasri i pli, evidena contabil, creditare,etc); angajeaz, promoveaz i


concediaz personalul de conducere din unitile subordonate.
Principalele atribuii ale posturilor din cadrul ageniei la care am facut practic sunt:

eful de agenie coordoneaz activitatea unitii; are autoritate ierarhic asupra


structurilor din cadrul unitii pe care o conduce; coordoneaz i elaboreaz strategia la
nivelul unitii pe care o conduce n concordan cu strategia general a
bncii,asigurnd condiiile necesare pentru implementarea acesteia; gestioneaz un
portofoliu propriu de clieni persoane fizice i juridice; urmrete aplicarea planului de
aciuni comerciale la nivelul ageniei,pentru atragerea de noi clieni i promovarea
produselor bancare.

Operatorii de ghieu i casierie efectueaz operaiunile de ghieu(depuneri i retrageri


viramente,remitere de cecuri la ncasare); primesc i verific operaiunile n lei i valut
ale clienilor; emit extrase de cont la cererea clientului; asigur efectuarea operaiunilor
de cas (pli, ncasri, schimb valutar) n numerar; asigur confidenialitatea
informaiilor i datelor referitoare la contul clienilor i operaiunilor efectuate; asigur
arhivarea documentelor pentru operaiunile n numerar.

Consilierii clientel persoane fizice dezvolt relaii directe cu clienii pe care i au n


portofoliu; vnd produsele i serviciile bncii; consiliaz clienii din portofoliu;
fidelizeaz clienii prin calitatea produselor i serviciilor oferite; redacteaz rapoartele
de activitate i portofoliile clienilor; urmresc soldurile i operaiile efectuate de
acetia.

Consilierii clientel persoane juridice dezvolt relaii directe cu clienii din portofoliu:
vnd i acord consiliere cu privire la produsele i serviciile bncii; consiliaz clienii
din portofoliu; fidelizeaz clienii prin calitatea produselor i serviciilor oferite;
redacteaz rapoartele de activitate i portofoliile clienilor; urmresc soldurile i
operaiile; actualizeaz dosarele; soluioneaz reclamaiile n colaborare cu celelalte
servicii ale bncii; pentru marii clieni (CORP) realizeaz centralizare, animare,
coordonarea relaiilor comerciale n colaborare cu ansamblul serviciilor i unitilor
vizate.

Consilierii bancari retail pregtesc i analizeaz dosarul de credit; pstreaz i


actualizeaz dosarul clientului; realizeaz controlul condiiilor; creaz dosarul banc;
elaboreaz propunerile de creditare i contractele de credit; realizeaz constituirea i
urmrirea garaniilor, studiul rentabilitii clientului.

ntre funciile i atribuiile principale deinute de agenie menionm:


-

dezvoltarea politicii de creditare, operaiuni cu numerar i alte operaiuni bancare n


limitele Sucursalei Iai;
15

controlul operaiunilor cu clientele, al documentelor iniiate i utilizate, introducerea


datelor n sistemul informatic, raportri, verificarea constant a operaiunilor;

asigurarea respectrii conduitei interne i externe pentru gestiunea regulamentar a


operaiunilor de casierie;

angajrile salariailor n conformitate cu nevoile organizaionale ale bncii, cu acordul


Sucursalei Iai.

Direciile bncii au diverse atribuii, n funcie de obiectul pe care l administreaz.


Direcia de creditare organizeaz activitatea de creditare pe anumite criterii: termene de
rambursare, destinaie, sectorul de care agentul economic aparine, respectiv de stat sau privat;
programeaz, dimensioneaz, dirijeaz masa monetar i a creditului pe termen scurt, mediu i
lung pentru sectorul de stat sau privat; analizeaz cererile de creditare ce depesc competena
unitilor teritoriale din subordine; ntocmete documentaiile de creditare; aprob creditele din
competena lor i fac propuneri, organelor de conducere ale bncii, pentru aprobarea celor ce
depesc competena lor;
urmresc, ndrum i controleaz activitatea de creditare a unitilor teritoriale din subordine;
analizeaz evoluia indicatorilor bancari, n strns corelaie cu analiza indicatorilor economici
i financiari ai agenilor economici pe care i crediteaz, pe baza acestor analize efectund
propuneri pentru mbuntirea activitii de creditare, finanare i decontare. Pentru
beneficiarii de credite care se afl n incapacitate de plat, propune msuri de recuperare a
fondurilor prin rambursarea creditelor i ncadrarea n plafoanele stabilite.
Direcia strategii i studii rspunde de activitatea de ansamblu privind creditarea i
decontrile; ntocmete periodic planurile de creditare i le supune aprobrii conducerii;
ntocmete periodic rapoarte referitoare le executarea programelor de creditare, precum i la
principalele aspecte legate de acordarea i rambursarea acestora; formuleaz, pe baza
analizelor efectuate, propunerile privind politica dobnzilor.
Direcia de relaii internaionale ntocmete i negociaz proiectele de acorduri de pli
i cooperare economic, financiar i de creditare ncheiate prin intermediul bncii, cu alte ri
i urmrirea modului de derulare a acestora; contacteaz bncile corespondente pentru
probleme privind derularea acordurilor de pli i cooperare economic; efectueaz analize
conjuncturale i de perspectiv pe pieele monetare internaionale; analizeaz, negociaz i
angajeaz linii de credite bancare externe; evalueaz cereri de credite bancare, n valut,
solicitate de diveri clieni i propune acordarea acestora; analizeaz i, dup caz, modific
reeaua de corespondeni bancari.
Direcia eviden operaii externe: asigur i rspunde de prelucrarea documentelor
privitoare la exportul i importul de mrfuri i prestrile de servicii din i pentru strintate ale
agenilor economici, instituiilor i altor persoane juridice; asigur activitatea de derulare a
operaiunilor de decontare cu strintatea, n favoarea persoanelor fizice sau juridice.
Direcia de trezorerie analizeaz i prospecteaz posibilitile i condiiile de asigurare
a resurselor de creditare ale bncii; negociaz i propune contractarea de credite pe piaa
16

interbancar i particip la licitaiile organizate de BNR, pentru obinerea de credite de


refinanare; stabilete prognozele de trezorerie pe diferite perioade; urmrete i informeaz
conducerea asupra situaiei i nivelului activelor i pasivelor bncii.
Direcia de contabilitate este responsabil cu organizarea i conducerea activitii
contabile; organizarea i exercitarea controlului financiar asupra operaiunilor din care deriv
drepturi i obligaii patrimoniale pentru banc. Direcia mai asigur ntocmirea bilanurilor, a
situaiilor lunare i a bilanului contabil anual al bncii; ntocmete proiectele bugetelor de
venituri i cheltuieli i urmrete, ulterior aprobrii lor, execuia acestora; organizeaz
efectuarea i controlul decontrilor att ntre unitile bncii, prin sistemul decontrilor
intrabancare, ct i ntre banca respectiv i alte societi bancare.
Direcia conturi i viramente se ocup cu organizarea evidenei operativ-contabile;
exercitarea controlului bancar asupra operaiunilor contabile efectuate n conturile titularilor,
clieni ai bncii.
Direcia de informatic se ocup cu informatizarea activitii decizionale, de analiz,
proiectare, implementare i ntreinere a subsistemelor informatice n legtur cu toate
operaiunile derulate ale bncii; exploatarea lucrrilor respective; dezvoltarea reelei de
calculatoare; service-ul pentru echipamentul respectiv; telecomunicaiile interbancare.
Direcia operaiilor cu numerar i casierie asigur i rspunde de coordonarea i
urmrirea efecturii operaiunilor cu numerar i alte valori; colaboreaz cu direciile de
coordonare i trezorerie, n vederea urmririi i analizrii fenomeneelor i tendinelor
conjuncturale din sfera circulaiei numerarului; colaboreaz cu BNR, participnd la elaborarea
prognozelor privind operaiunile de ncasri i pli, a fluxului de numerar din economie;
asigur organizarea i efectuarea tuturor operaiunilor de casierie, prin intermediul unitilor
operative din subordine.
Direcia de organizare i resurse umane este responsabil pentru selecionarea,
ncadrarea i utilizarea forei de munc; eliberarea structurii organizatorice a bncii; elaborarea,
n colaborare cu celelalte departamente din cadrul bncii, a proiectelor i prognozelor
trimestriale i anuale privind activitatea bncii, n vederea supunerii acestora aprobrii
Consiliului de Administraie.
Direcia administrativ a reelei de nvmnt efectueaz studii, analize i informri
pentru adoptarea de noi metode, mijloace, soluii, n vederea ridicrii nivelului activitii
bancare i lrgirea gamei de servicii oferite, pecum i pregtirea i perfecionarea personalului
bancar.
Direcia juridic i fiscalitate asigur legalitatea n desfurarea activitii bncii; apr
interesele patrimoniale i nepatrimoniale proprii activitii bancare.

ANALIZA EVOLUTIEI PRINCIPALIOR INDICATORI

17

Conform rapoartelor publicate in inregistrarile Bursei de Valori Bucuresti, acestea sunt


rezultatele financiare ale Bancii Transilvania, evidentiate pe ultimii trei ani:
2009(RON)

2008(RON)

3.141.131.011,00

3.677.843.293,00

2.957.190.576,00

1.485.272.784,00
11.507.766.997,0
0
276.624.831,00

800.646.117,00
11.008.509.004,0
0
320.617.703,00

1.234.799.044,00

10.198.407,00
19.472.269.784,0
0

12.773.193,00
17.014.302.779,0
0

1.900.613.682,00
15.243.687.322,0
0
1.086.337.883,00
19.472.269.784,0
0

2.298.825.405,00
12.348.114.044,0
0
1.059.696.183,00
17.014.302.779,0
0

Dobanzi de primit si venituri asimilate

2.077.290.759,00

1.515.240.873,00

Dobanzi de platit si cheltuieli asimilate

1.334.903.186,00

915.877.306,00

Venituri din comisioane

395.608.368,00

405.754.932,00

Cheltuieli cu comisioane

42.552.013,00

43.167.988,00

Rezultatul activitatii curente dupa impozitare

61.935.038,00

396.853.115,00

Casa, disponibilitati la banci centrale


Creante asupra institutiilor de credit
Creante asupra clientelei
Imobilizari corporale
Imobilizari necorporale
Total activ
Datorii privind institutiile de credit
Datorii privind clientela
Capital social subscris
Total pasiv

Venituri totale

4.890.938.924,00

Cheltuieli totale

4.804.917.893,00

Rezultat brut

86.021.031,00

Rezultat net

61.935.038,00

8.561.897.542,00
278.250.173,00
7.396.855,00
13.876.008.336,00
1.495.802.128,00
10.586.000.288,00
611.079.770,00
13.876.008.336,00
900.983.586,00
459.662.441,00
303.316.781,00
32.430.982,00
339.971.436,00

0,00

0,00

Rezultatul activitatii extraordinare dupa impozitare

2007(RON)

4.293.440.757,00
3.823.069.179,00
470.371.578,00
396.853.115,00

2.706.265.579,00
2.303.119.541,00
403.146.037,00
339.971.436,00

Analiza rezultatelor obtinute in anul 2009, efectuata pe baza situatiilor financiare


elaborate in conformitate cu prevederile Ordinul BNR nr.13/2008 (cu modificarile si
completarile ulterioare), comparativ cu cele din anul 2008, sunt prezentate, in cele ce urmeaza:
OBIECTIVE CANTITATIVE 2009

PROPUNERE

REALIZARI

Nivelul activelor la 31 12 2009


Resursele atrase de la clienti

20 miliarde lei ,crestere 18% fata de 2008


Crestere cu 25% fata de 2008

19.47 mld
Crestere cu 24% fata de 2008
12,17 miliarde lei, crestere 8,5%

Portofoliu credite
Carduri emise la sfarsitul anului 2009
POS-uri instalate
BT 24 , in 2009

13 miliarde lei , crestere cu 16% fata de 2008


1.800.000
15.000
100.000 utilizatori
-facilitati de restructurare credite

fata de 2008
1.706.838
11.628 POS-uri instalate
127.052 utilizatori
Realizat

Lansarea primei platforme de produse anti-

-abonament bancar IMM

Facilitatea de restructurare a creditului pentru

criza ( bazata pe 3 piloni )

-Clubul Intreprinzatorului Roman

companii - 15%din total portofoliu de credite


- Creditul Gata Garantat pentru IMM-uri,
lansat mpreun cu Fondul Naional de
Garantare a Creditelor pentru IMM.

-un produs de operatiuni

- n ianuarie a.c., facilitatea Ieirea din

Inca doua produse anti criza:

-un produs de creditare

iarn;
- peste 3500 clienti noi in 2009;

Consolidarea pozitiei in piata sectorului

-Crestera numarului de clienti;

- doua noi produse de credit pentru medici;

medical
Profitul brut
Buget de investitii alocat

-Noi produse dedicate sectorului medical


85 milioane lei
5,05 mil EUR + TVA

- crestere cu 22% a plasamentelor


86,02 milioane lei
4,05 mil EUR , TVA inclus

18

OBIECTIVE CALITATIVE REALIZATE 2009


S-a reusit concentrarea pe reducerea cheltuielilor si cresterea eficientei economice: la
31 12 2009 raportul cost / venit a fost de 55%, fiind mbuntit fa de 31.12.2008, cnd era de
70%; dar si o crestere echilibrata si disciplinata a creditarii: portofoliul de credite bine
structurat, preponderent n lei: 58,44% reprezint credite pentru companii, iar 41,56% sunt
credite pentru persoane fizice. S-a mentinut un nivel de lichiditate favorabil: Raportul credite /
depozite este de 0,81, la 31.12.2009, valoare care, meninndu-se subunitar, demonstreaz o
lichiditate foarte bun.
Calitatea portofoliului de credite: Plasamentele totale brute n credite sunt de 12.171
milioane lei, n cretere cu 8,5% fa de 31.12.2008; Creditele neperformante reprezint 4,8%
din portofoliul de credite. S-au revizuit produsele si procesele componente urmarind
optimizarea costurilor si imbunatatirea performantelor; s-au intensificat inspectiile de risc:
audit, creditare, operational; s-au introdus criterii de performanta privind activitatea angajatilor
(NMP).
S-a continuat activitatea desfasurata de Clubul Intreprinzatorului Roman; s-a extins
Banca de Utilitati ( EON,RCS/RDS, Cosmote); s-au upgradat/inlocuit produselor electronice
BT24 si a Aplicatiei de Gestiune a Cardurilor si platforma tehnia (hardware) pentru Aplicatia
Informatica Bancara (Core-Banking) si Aplicatia de Gestiune a Cardurilor; nu in ultimul rand
s-au emis carduri cu Chip.
Activitatea i rezultatele Bncii Transilvania au fost analizate, n 2009, de agenia Fitch,
care a meninut ratingul Bncii Transilvania la BB-, cu perspectiv stabil. Agenia de
evaluare financiar a apreciat c ratingul pentru datoriile pe termen lung n valut este
determinat de puterea intrinsec a Bncii Transilvania. Conform Fitch, profitabilitatea BT este
echilibrat de mbuntirea semnificativ a brandului la nivel naional, de portofoliul de
credite diversificat, de sursele de finanare diversificate i de lichiditatea considerabil a Bncii
Transilvania.

CAPITOLUL II

19

PIATA ORGANIZATIEI
Piata organizatiei (aspecte generale)

Prin piata intelegem orice plasament in spatiu si orice fragment de timp in care pot fi
intalniti potentialii parteneri de afaceri,vanzatori sau cumparatori ai unor produse sau servicii
de orice natura.Ea apare ca o retea de relatii interumane si relatii de afaceri,care iau nastere,in
mod inevitabil,intre aproape toate categoriile de agenti din societate.
Cota de piata a intreprinderii reprezinta ponderea pietei intreprinderii in piata
produsului,si este o piata concreta,localizabila geografic si identificabila sub forma unor
puncte de vanzare,magazine retele de magazine,localitati,zone de piata,precum si tari sau
regiuni geografice mai intinse.Totodata,piata intreprinderii este localizabila si in structura
socio-demografica si spcio-culturala a populatiei de consumatori,adica pe segmente de
varsta,pe sexe ,pe clase ,sociale,pe stiluri de viata,etc.1
La data de 31 decembrie 2009, activitatea bancii este focusata pe directiile principale de
afaceri: Companii mari, Intreprinderi mici si mijlocii (IMM), Persoane Fizice, respectiv
Divizia pentru Medici si Trezorerie. Incadrarea persoanelor juridice in categoria Companii
mari (corporatii) sau IMM este reglementata intern prin norme care stabilesc conditiile de
clasificare a clientilor pe segmente de afaceri. In scopul evaluarii interne a activitatii bancii si
pentru luarea deciziilor asupra alocarii viitoare a resurselor de catre conducerea executiva a
bancii, fara a fi o conformare obligatorie la reglemetarile in vigoare, BT prezinta informatii
financiare, structurate pe directiile principale de afaceri. Banca a gestionat prudent si eficient
activitatea pe cele 4 linii principale de afaceri, adaptndu-se contextului economic dificil. Prin
Platforma BT Anti-criza au fost aduse pe piata produse si servicii noi, oferta bancii a fost
adaptata, demersurile de business fiind sustinute prin campanii de marketing & comunicare
dedicate.

Prutianu Stefan,Munteanu Corneliu,Caluschi Cezar-Inteligenta Marketing Plus,Polirom1998,p299

20

CORPORATE BANKING :
- Contrar evolutiei economiei si a problemelor inregistrate de catre societatile comerciale,
plasamentele Corporate au crescut n 2009, cu 10,96% peste valoarea inregistrata la 2008
(4.542 mil lei), atingand volumul de 5.040 mil. lei, ceea ce reprezinta 43,22% din
portofoliul BT la sfarsitul anului 2009;
- Numarul de clienti activi Corporate a crescut in 2009 cu 3%, la 31 decembrie 2009 fiind de
11.222 clienti, fata de 10.919 clienti, cati erau la 31 dec. 2008;
- Chiar daca rulajul mediu al clientilor corporate in conturile deschise la BT a scazut in 2009 cu
9,88 %, fata de anul 2008, veniturile din operatiuni au crescut la 70,4 mil. lei in 2009, fata
de 69,7 mil. lei in 2008, ceea reprezinta o crestere de 1,03%;
- BT si-a consolidat pozitia de centru de plati prin incheierea de noi parteneriate, pentru
incasarea facturilor, cu diversi furnizori nationali si regionali de servicii, cum este E-ON si
RCS & RDS.
INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII (IMM):
- Numarul clientilor IMM activi la 31 dec 2009 a fost de 110.274, in ciuda falimentelor si a
insolventelor inregistrate cu precadere in randul clientilor de talie mica;
- Desi rulajul agregat al clientilor activi IMM prin conturile deschise la BT a inregistrat o
usoara scadere in 2009 fata de 2008 cu cca. 4%, se observa o crestere a veniturilor din
operatiuni cu 14%, de asemenea media per client activ a veniturilor din operatiuni a crescut
de la 657 lei in 2008 la 797 lei in 2009;
- Cresterea veniturilor din operatiuni a fost in mare masura determinata si de cresterea cu 37%
a numarului de aderenti la abonamentul bancar IMM, rezultand un numar de 44.020 clienti
la sfarsitul anului 2009;
- Unul dintre produsele de succes aduse pe piata de BT, in 2009, a fost linia de credit cobranded cu Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM),
Creditul Gata Garantat, vandut catre aproape 2.500 de clienti;
- Consecvent evolutiei economiei si a problemelor inregistrate cu precadere de catre
intreprinderile mici si mijlocii, plasamentele IMM au scazut cu 9% in 2009 vs. 2008 (de la
1.832 mil. lei, la 1.672 mil. lei), reprezentand 14,34% din portofoliul de credite la sfarsitul
lui 2009.

21

RETAIL BANKING :
- Portofoliul credite retail a atins in 2009 valoarea de 4.948 mil lei, reprezentand 41,6% din
valoarea plasamentelor BT, in crestere cu 5,4% fata de valorile inregistrate la 2008: 4.693
mil lei; restrictivitatea standardelor de creditare in contextul economic al anului 2009,
precum si necesitatea mentinerii calitatii portofoliului de credite retail la un nivel acceptabil
din punct de vedere prudential au avut ca efect o crestere echilibrata a plasamentelor in
sold;
- Valoarea resurselor atrase de segmentul Retail in 2009 este de 9.920 mil lei (66,4% din
volumul resurselor atrase de la clientela BT), in crestre cu 31,7% fata de volumul atras la
2008 (7.532 mil lei);
- Carduri emise la sfarsitul anului 2009: 1.706.838, din care 1.552.062 carduri de debit si
154.776 carduri de credit;
- ATM-uri : 766; POS-uri: 11.628;
- Internet Banking BT 24: 127.052 de utilizatori si 119.316 clienti;
- Cresterea portofoliului de credite:

4.948 mil. lei in 2008 vs. 4.693 mil. lei in 2008;

clienti cu credite 510.857 in 2009 vs. 451.884 in 2008, din care, clienti cu credit pe card
328.390 in 2009;

- Clienti activi Retail, la 31 dec. 2009: 1.249.765, in crestere cu 9% vs. 31 dec. 2008:
1.146.046.
DIVIZIA PENTRU MEDICI:
- In 2009, Divizia Pentru Medici si-a consolidat pozitia in piata sectorului medical, reusind sa
aiba o crestere de 22% a plasamentelor, ajungand la un sold de 513,5 milioane lei si sa
atraga un numar de peste 3.500 de clienti noi care activeaza in domeniul medical;
- Divizia si-a diversificat portofoliul de produse de creditare, extinzandu-si oferta inclusiv
tehnicienilor dentari; In plus, BT a promovat in 2009 doua noi produse de credit - pentru
medicii specialisti si pentru clinicile de talie medie.
La finalul anului, International Finance Corporation (IFC), divizie a Bancii Mondiale si
Banca Transilvania au semnat un acord de finantare in valoare de 50 milioane euro, suma
destinata finantarii sectorului privat medical.

22

- Banca Transilvania a devenit Banca Oficiala a Societatii Romane de Cardiologie, una dintre
cele mai prestigioase societati medicale;
- Colegiul Medicilor din Romania a acordat Bancii Transilvania premiul pentru "Cea mai buna
initiativa in domeniul bancar" in cadrul Galei Medica, tot in 2009.

CONSUMATORI. CLIENTI
Cresterea bazei totale de clienti a fost de 1,04 ori fata de finele anului 2008, de la
1.775.499, la 1.856.666 clienti. Persoanele fizice au inregistrat o crestere cu 4,99% (de la
1.592.399 la 1.671.916), iar persoanele juridice au crescut cu 0,09% (de la 183.100 la
184.741).
Clientii activi pe linii de afaceri, pentru care Banca Transilvania S.A. reprezinta banca
principala, sunt:
Clienti activi BT
Corporate
IMM
Retail
TOTAL
Din care: Divizia
pentru Medici

31.12.2008
10.919
116.024
1.146.046
1.272.989

31.12.2009
11.222
110.274
1.249.765
1.371.261

2009/2008
103 %
95 %
109 %
108 %

8.727

15.488

177%

OFERTA ORGANIZATIEI
Produse si servicii
Produsele si serviciile Bancii Transilvania beneficiaza de o multitidine de beneficii, acestea
facand aceste produse foarte atractive. Dintre avantajele produselor si serviciile Bancii
Transilvania enumeram:
Eficienta si precizie in efectuarea operatiunilor bancare prin tehnici moderne de banca
electronica
Ore limita permisive pentru efectuarea platilor:

ora 18:00 pentru platile catre alte banci ora 13 :00 platile catre buget;

ora 18: 00 pentru platile in valuta;


23

ora 18:00 pentru depunerile de numerar;

Comisioane reduse pentru platile efectuate prin sistemul de plati electron ice, fata de
platile manuale;
Posibilitatea vizualizarii in timp real a informatiilor legate atat de extrasul de cont, cat
si de piata valutara si monetara;
Sporirea veniturilor financiare prin tehnici de trezorerie si prin corecta administrare a
resurselor;
Efectuarea automata de depozite Over-night;
Posibilitatea de a investi in produse de tip REPO (cumparare/rascumparare titluri de
stat), produs care ofera un plus de dobanda de patru-cinci puncte procentuale fata de un
depozit normal;
Efectuarea de schimb valutar prin negociere directa a cursului cu dealeri, care stau la
dispozitie si pentru consultanta privind piata monetara si valutara
Calitate si flexibilitate a serviciilor si produselor bancare datorita parteneriatului cu
peste 380 de banci corespondente din intreaga lume
Procesarea operatiunilor valutare, mesajele SWIFT fiind generate in mod automat;
Un inalt grad de siguranta si confidentialitate a tuturor operatiunilor bancare
Oferta Bancii Transilvania se diversififica simplu in doua parti distincte in functie de tipul
persoanelor carora se adreseaza:
produse si servicii pentru persoane juridice:
produse si servicii pentru persoane fizice.
Produse si servicii pentru PERSOANE JURIDICE:

CREDITE

Banca Transilvania SA acorda credite, in conditiile legii si a normelor sale interne,


urmatoarelor categorii de persoane juridice:
1.) Agenti economici:
- societati comerciale cu capital particular, de stat sau mixt, constituite potrivit Legii nr.
31/1990, modificata de Legea nr. 195/1997 si Legea nr. 99/1999
- societati comerciale cu capital strain si capital mixt (strain si romanesc), conform Legii nr.
35/1991
- societati agricole constituite conform Legii nr. 36/1991
24

2.) Asociatii familiale infiintate in conditiile Decretului Lege nr. 54/1990


3.) Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care presteaza activitati liberale)
4.) Alte institutii constituite conform legilor in vigoare (regii autonome, societati nationale,
companii nationale si multinationale, autoritati ale Administratiei Publice Locale, organizate in
conformitate cu Legea Finantelor Publice Locale nr. 189/1998, societati si institutii financiare,
altele decat bancile, asociatia salariatilor PAS).
Tipuri de credite practicate de Banca Transilvania:
1) Dupa durata de creditare:
- credite pe termen scurt (pana la 1 an inclusiv)
- credite pe termen mediu ( 1-5 ani, inclusiv)
- credite pe termen lung (5-15 ani)
2) Dupa tipul monedei in care se acorda:
a) Credite in lei
b) Credite in valuta:
- acordate din resurse proprii
-acordate din fondul BERD
-acordate din surse de la Banca Mondiala
3) Dupa destinatie:
a) Credite pentru finantarea activitatii curente:
- linii de credite (durata maxima de 12 luni)
- credite overdraft (1-7 zile)
- credite pentru nevoi temporare ( 8-30 zile)
- credite pentru export (maxim 12 luni)
- credite pentru capital curent (12 luni)
- credite pentru finantare sezoniera (stocuri)
b) Credite pentru finantarea investitiilor :
- credite de investitii (achizitii, constructii, modernizari, dezvoltari)
- credite pentru cumparari de actiuni si active (pe termen scurt sau mediu)
c) Credite pentru preluarea imprumuturilor angajate de client la alte banci :
d) Alte destinatii, neinterzise de lege

CARDURI

Din oferta de carduri a Bancii Transilvania mentionam cardul Visa Business Electron, destinat
persoanelor juridice. Cardul are atasate o serie de servicii speciale, si anume:
25

- ridicare de numerar in regim de urgenta in cazul pierderii sau furtului cardului. In acest caz
clientul suna BANCA TRANSILVANIA, BT contacteaza Visa International Service Center
(VISC) in doua ore de la primirea cererii si transmite o serie de
date, printre care si modul in care poate fi contactat detinatorul de
card. BT si VISC sunt responsabile ca banii sa ajunga la
detinatorul de card in termen de 1 zi lucratoare pentru cardul
Business.
- servicii de informatii pentru cei care calatoresc. Detinatorii de
carduri pot fi informati in legatura cu calatoria, de exemplu pot afla
adresele ambasadelor sau unde se gasesc cele mai apropiate bancomate. De exemplu: asigurare
pentru masina, asigurare pentru bagaje, bani, asigurare in cazul intarzierii bagajelor, asigurare
medicala, inlocuire de urgenta a biletelor, asigurare in cazul pierderii bagajelor, asigurare in
caz de accident pe timpul calatoriei, livrarea unor documente de valoare. Aceste tipuri de
servicii sunt specifice fiecarei regiuni si se pot schimba in timp.
Compania va avea un singur cont de card deschis la BT . In cazul in care nu are, trebuie
sa isi deschida si cont curent. Toti angajatii care vor avea card de la companie vor lucra pe
acelasi cont de card. Compania va stabili o limita de cheltuieli si o perioada de decontare
pentru fiecare detinator in parte. Se stabileste o limita separata pentru tranzactii la ATM si
separat pentru tranzactii la POS, limita pe angajat fiind suma celor doua. Limita de cheltuieli
astfel stabilita pentru fiecare angajat se reintregeste automat la sfarsitul perioadei de decontare.
Cardul poate fi folosit in tara si in strainatate la ATM-uri si POS-uri, debitandu-se
automat contul si realizandu-se conversia. Compania care doreste carduri VBE-BT va
completa cererea de deschidere de cont, dupa avizarea careia se vor completa cererile de
emitere de card de catre angajati si se vor remite la sucursala BT. Lunar, BT va remite
companiei un extras de cont centralizator pe contul de card. De asemenea, fiecare detinator va
primi cate un extras de cont partial, cu tranzactiile efectuate cu cardul propriu.

SCRISORI DE GARANTIE

Banca Transilvania acorda clientilor sai scrisori de garantie pentru:


- plata furnizorilor
-

executari de lucrari sau prestari servicii

plata avansurilor

buna executie

participarea la licitatii
26

angajamente de cautiune

plata taxelor vamale

carnete TIR

comisionari vamali

garantarea unui credit

restituirea avansurilor

Pentru societatile comerciale cu performante economico-financiare deosebite cu rulaje mari


prin conturile deschise la Banca Transilvania , comisionul pentru emitere scrisoare de garantie
poate fi negociat.

OPERATIUNI

Cu acreditive
Cu incasso
Cu cecuri
De scontare
Valutare

OPERATIUNI DE SCONTARE

Pentru promovarea exportului si sprijinirea clientilor exportatori, Banca Transilvania, in


conditii de risc minim, sconteaza documente cu incasarea la termen din exporturi.
Acest tip de servicii vor fi prestate numai pentru clientii exportatori ai Bancii
Transilvania in conditiile respectarii stricte a prevederilor Regulamentului valutar si a
legislatiei aflate in vigoare, pentru tranzactiile cu caracter de frecventa.
Fac obiectul scontarii doar documentele avand data scadentei incasarii sub un an.
Scontarea se face doar pentru tranzactii derulate prin acreditive irevocabile de export
deschise de banca cumparatorului, cu plata la termen.
Moneda de scontare este valuta stipulata in acreditiv sau cea convenita prin contractul
de scontare incheiata intre client si banca.
Data scadentei fondurilor avansate prin scontare nu va depasi termenul de incasare
prevazut in formularul DIV.

OPERATIUNI VALUTARE

Banca Transilvania pune la dispozitia clientilor sai toata gama de servicii valutare:
a. Vanzare / cumparare de valuta atat in numele clientului cat si al bancii
27

b. Emiterea de scrisori de garantie in lei sau valuta, avizarea si confirmarea de


asemenea scrisori de garantie primite in favoarea clientilor Bancii Transilvania
c. Emiterea de acreditive si monitorizarea progresului acestora, avizarea si
confirmarea acreditivelor de export ale clientilor Bancii Transilvania
d. Primirea si remiterea incassourilor documentare
e. Ordine de plata
f. Remiterea cecurilor in valuta pentru incasare in strainatate

ALTE SERVICII DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE

a. collect BT
b. plata salariilor in cont si pe card
c. servicii voice&fax teller
d. direct debit
e. standing order
f. colectare & transport numerar
g. caseta de valori
h. produse de trezorerie
i. produse electronice : BT Ultra & BT Net
PRODUSE SI SERVICII PENTRU PERSOANELE FIZICE

CREDITE:

Credite in lei:

Credite pe salariu

Credite imobiliare

Credite studii

Credite autoturisme

Credite nevoi curente

Credite imobiliare

Credite pe card

Credite ipotecare

Credite pentru cumparari bunuri de

Credite autoturisme

consum

Credite turistice

Credite turistice

Credite studii

Credite in valuta:

CARDURI:

CARDUL MAESTRO DIRECT

28

Cardul Maestro Direct cu cont in EURO - functioneaza ca si cardul Maestro Mondo cu


cont in lei, cu singura diferenta ca acest card are atasat un cont in EURO. El poate fi utilizat
atat in tara cat si in strainatate, la ATM-urile si POS-urile care au afisata sigla Maestro. In
Romania clientul va ridica de la ATM lei si i se va debita contul in EURO. Avantajul este ca
un client care are un card Maestro Direct cu cont in EURO, daca pleaca in strainatate in tarile
care folosesc moneda EURO este protejat de riscul valutar, acesta ridicand EURO de la ATM
iar contul debitandu-se tot in EURO.

CARDUL MAESTRO MONDO

Cardul Mondo este un card in lei destinat persoanelor fizice si poate fi folosit atat in tara
cat si in strainatate, oriunde este afisata sigla Maestro. Este usor de utilizat pentru ridicare de
numerar de la orice bancomat cu sigla Maestro sau puteti efectua cumparaturi de la orice
comerciant care afiseaza aceasta sigla. Mondo este un card in lei care poate fi folosit si in
strainatate: puteti cumpara de la orice comerciant sau puteti ridica numerar in valuta tarii in
care calatoriti folosind leii din contul dumneavoastra.

CARDUL VISA ELECTRON GLOBAL

Cardul VISA Electron GLOBAL - disponibil din data de 9 aprilie 2001.


Procurarea lui este posibila prin completarea unei cereri de emitere, la oricare din cele
34 sucursale ale bancii. GLOBAL este un card de debit in lei, emis sub sigla VISA.
Pentru clientii Bancii Transilvania se ofera posibilitatea ridicarii salariilor prin card direct de la
orice ATM (bancomat), respectiv cu ajutorul POS-urilor (cititoarele de carduri) instalate in
sucursalele bancii. De asemenea posesorii de carduri VISA Electron GLOBAL beneficiaza de
acordarea creditelor pentru nevoi curente, in contul de card.
Pe de alta parte, siguranta, viteza de operare si aria extinsa de acceptanta (utilizare in
marea majoritate a oraselor) sunt atribute care confera cardului VISA Electron GLOBAL un
plus de atractivitate pentru detinatorii lui.
Emiterea cardurilor VISA Electron GLOBAL si dezvoltarea continua a retelei proprii
de ATM-uri si POS-uri constituie puncte de referinta ale planului de dezvoltare al Bancii
Transilvania pentru acest an. Cardul GLOBAL este un card in lei destinat persoanelor fizice si
poate fi folosit in intreaga tara oriunde este afisata sigla VISA. este usor de utilizat pentru
ridicare de numerar de la orice bancomat din Romania, cu sigla VISA, sau puteti efectua
cumparaturi de la orice comerciant care afiseaza aceasta sigla. Credite: detinatorii de carduri
VISA Electron GLOBAL pot beneficia de credite pentru nevoi curente, acordate direct in
contul de card.

CARDUL VISA ELECTRON EURO<26


29

Cardul VISA ELECTRON EURO<26 este un card de debit cu cont in lei si utilizare
internationala

emis

sub sigla VISA Electron, in regim co-branded < BANCA

TRANSILVANIA EURO<26 ROMANIA >. Cardul este destinat tuturor tinerilor cu varste
cuprinse intre 15 si 25 de ani, in special studentilor.
Euro<26 Romania este o asociatie non-profit,
reprezentanta a organizatiei europene EYCA ( Asociatia
Europeana a Cardurilor de Tineret ), care functioneaza in
38 tari europene. Asociatia, in calitate de membru al
EYCA, are dreptul exclusiv de a emite, promova si
dezvolta in Romania cardul european de tineret Euro
<26 . Pana in prezent asociatia emisese doar carduri de loialitate, care ofereau diferite
discounturi

membrilor

sai.

Cardul

EURO<26,

emis

in

colaborare

cu

BANCA

TRANSILVANIA, va reprezenta pentru detinatori dovada calitatii de membru asociat


EURO<26 si va da dreptul acestora sa beneficieze de toate avantajele, reducerile si facilitatile
pe care calitatea de membru al asociatiei le implica, relativ la reteaua EYCA.
Avantajele cardului VISA ELECTRON EURO<26: posibilitatea de a gestiona eficient
bursele scolare/studentesti sau banii primiti de la parinti/alte surse ; asigurare medicala de
calatorie, pe termen de 1 an, inclusa in pretul standard al cardului, importante reduceri in
reteaua de comercianti EURO<26 din Romania si Europa, posibilitatea de a fi utilizat prin
intermediul unei retele vaste de ATM-uri si POS-uri, atat in tara cat si in strainatate, oriunde
este afisata sigla Visa Electron, operatiunile realizandu-se in moneda tarii in care acestea au loc

CARDUL DE CREDIT MASTERCARD FORTE


MASTERCARD FORTE este un card de credit cu cont in RON si utilizare

internationala emis de Banca Transilvania sub sigla MASTERCARD. Cardul are elementele de
identificare (numele si prenumele titularului de card, data expirarii, numarul cardului)
embosate (scoase in relief). MASTERCARD FORTE este un instrument de plata fara numerar
care poate fi utilizat atat la ATM-urile cat si la POS-urile care afiseaza sigla MASTERCARD
pentru ridicari de numerar sau cumparari de bunuri si servicii. Cu acest tip de card pot fi
efectuate tranzactii atat on-line cat si off-line.
Cardul are o perioada de gratie de pana la 55 de zile. In perioada de gratie nu se
calculeaza dobanzi, astfel:
a)in luna curenta in care a fost emis cardul
b)in lunile in care, intre 1 si 25 a lunii, clientul a achitat cel putin o data linia de credit
integral.
30

Cardul este emis pe o perioada de 2 ani. Limita maxima a creditului acordat este de 5.000
EUR (in echivalent RON).

ALTE SERVICII DESTINATE PERSOANELOR FIZICE

lei si valuta

standing order

collect BT

colectare & transport numerar

plata salariilor

caseta de valori

voice & fax teller

produse de trezorerie

direct debit

produse electronice: BT Ultra si


BT Net

DIMENSIUNI SI STRUCTURA PIETEI. DINAMICA. CONCURENTA


Reprezentantii Danske Bank au monitorizat circa zece indicatori ai pietei autohtone
(cresterea economica, variatiile de curs ale leului, intermedierea financiara, ratele reale ale
dobanzilor bancare etc.), plasand Romania in categoria piata financiara periculoasa, alaturi
de Bulgaria, Letonia si Estonia.
Reprezentantii Commerzbank au fost de parere ca, dincolo de riscurile pe care orice
piata emergenta le presupune, ringul serviciilor financiare romanesti este unul foarte atractiv,
din cauza potentialului urias de crestere. Cele mai profitabile banci din tarile din estul Europei
intrate in Uniunea Europeana (UE) sunt cele letone, cu un randament mediu al fondurilor
proprii (ROE) de 27,1%. Ele sunt urmate de bancile din Republica Ceha, cu un ROE de
25,2%, si de cele din Ungaria, cu 25,1%, arata statisticile Bancii Mondiale, publicate in
raportul Credit expansion in emerging Europe: a cause for concern?.
Bancile din Romania au inregistrat un randament mediu al fondurilor proprii de 15,4%,
depasind doar institutiile bancare din Letonia (cu un ROE mediu de 12,3%) si pe cele din
Slovenia (13,8%). Totusi, bancile dincele mai multe dintre tarile est-europene intrate in UE siau imbunatatit profitabilitatea in perioada 2001-2005, in timp ce bancile romanesti, alaturi de
cele slovace, au regresat din acest punct de vedere, arata datele raportului mentionat.
Profitabilitatea bancilor romanesti raportata la activele detinute (ROA) este una
medie in regiune (a cincea din zece tari analizate), fiind de 1,9% la finele anului 2005. Cel mai
bun indicator al profitabilitatii raportate la active a fost inregistrat de bancile letone (2,1%) si
de cele dinBulgaria, Ungaria si Estonia (toate cu o medie a ROA de 2%). Romania avea, insa,
31

in debutul anului trecut, cel mai redus raport intre activele bancare si produsul intern brut
(PIB), de sub 50%, si cel mai mic raport intre creditul neguvernamental si PIB (21,1%) dintre
toate cele zece tari est-europene intrate in Uniunea Europeana.
Profitabilitatea bancilor romanesti, calculata dupa indicatorul rentabilitatii fondurilor
proprii (ROE), s-a situat anul trecut pe pozitia a opta din cele zece tari est-europene integrate in
Uniunea Europeana (UE), potrivit unui studiu al Bancii Mondiale (BM).
n ceea ce privete dinamica pietei, analiza economic relev faptul c, dup o perioad
de declin accentuat, activitatea economic a zonei euro a cunoscut o intensificare, ncepnd cu
jumtatea anului 2009. Economia zonei euro a beneficiat ndeosebi de redresarea n continuare
a economiei mondiale, de stimulentele macroeconomice substaniale acordate i de msurile
adoptate pentru restabilirea funcionrii sistemului bancar. Datele economice recente inclusiv
indicatorii pozitivi din sondaje susin punctul de vedere conform cruia redresarea economic
n zona euro continu i n anul 2010. Dei temperarea ritmului de cretere n primele luni ale
anului 2010 a fost determinat n special de condiiile meteorologice nefavorabile, n perioada
de primvar pare s se nregistreze o intensificare a acestuia. Privind n perspectiv, Consiliul
guvernatorilor anticipeaz o cretere moderat a PIB real. Redresarea economic n curs la
nivel mondial, precum i impactul acesteia asupra cererii de exporturi din zona euro ar trebui
s susin economia zonei euro. Totodat, potrivit anticipaiilor, criza financiar va avea un
efect inhibitor asupra ritmului de cretere economic, avnd n vedere procesul de ajustare
continu a bilanurilor n diferite sectoare, gradul redus de utilizare a capacitilor de producie,
precum i perspectivele nefavorabile privind condiiile pe piaa forei de munc.
Creditarea a nregistrat n ultimii ani un ritm susinut de cretere, n contextul n care
bncile s-au luptat pentru majorarea cotei de pia, i au mizat puternic pe expansiunea
operaiunilor, care a constat printre altele i n extinderea reelelor teritoriale cu aproximativ
1.000 de uniti anual.
Bncile s-au bucurat n ultimii ani i n prima parte din 2008 de un exces de lichiditate
i practica dobnzi foarte avantajoase la credite, punnd un accent mai redus pe atragerea de
depozite. Banca Naional a Romniei (BNR) a atras aproape zilnic lichiditi de pe pia
interbancar n primele apte luni din 2008, la un moment dat atrgnd atenia c ar putea fi
nevoie de dou operaiuni de sterilizare pe zi, pentru atragerea excesului de lichiditate.
De exemplu, majorarea nregistrat de creditul neguvernamental n 2007, respectiv de
60,4%, a fost cu mult mai mare dect ritmul de cretere al depozitelor, de 33,9%.
Mai mult, bncile au acordat n 2007 credite noi la dobnzi medii de peste 11,5%
pentru euro i 7,5% pentru lei, i au atras depozite la rate de 6,7% la lei i peste 3,6% la euro.
32

Dobnzile practicate de bnci avantajau societile nefinanciare, att pentru depozite, ct i


pentru credite.
Aceast situaie s-a schimbat dup jumtatea anului 2008, ntruct bncile-mam au
nceput s se confrunte cu problemele generate de criza financiar internaional i au redus
treptat finanrile pentru subsidare. Din cele 40 de instituii de credit autorizate s funcioneze
n Romnia, 35 au capital majoritar strin i au avut n ultimii ani avantajul sprijinului oferit de
grupuri financiar internaionale.
n plus, situaia de pe piaa monetar local a devenit tensionat ncepnd din luna
august, n contextul extinderii problemelor din SUA la nivelul economiei mondiale. Creditul a
devenit mai greu accesibil i la costuri mai ridicate, mai multe bnci fiind nevoite s apeleze la
facilitatea de mprumut a BNR i la orientarea strategiei spre atragerea de depozite de pe plan
local.
Bncile din Romnia au mizat pe creditare pn n pragul manifestrii crizei
internaionale pe piaa local, dei banca central a ndemnat la pruden n privina avansului
mprumuturilor, pentru ca ulterior s i schimbe strategia, aproape blocnd finanrile i
orientndu-se spre atragerea de resurse, din cauza deficitului de lichiditi.
Tendina de cretere puternic a creditrii s-a meninut n prima parte din 2008.
Avansul creditului neguvernamental, raportat la luna similar din 2007, s-a meninut peste 60%
n lunile ianuarie-iunie, comparativ cu creteri de peste 35% nregistrate pe segmentul
depozitelor.
n a doua parte a anului, att creditarea, ct i ritmul de constituire a depozitelor au
nceput s ncetineasc, pe fondul problemelor internaionale, care au dus la majorarea
costurilor finanrii.
Pe segmentul de creditare, avansul s-a redus pn la 50,5% n septembrie, la 44,8% n
octombrie i la 38,3% n noiembrie. Concomitent, creterea pe zona depozitelor s-a diminuat la
aproximativ 30% n august i septembrie, pentru ca ulterior s coboare la 25,2% n octombrie
i la 19,8% n noiembrie.
Guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, observa nc din luna aprilie c bncile i-au
modificat comportamentul fa de anii precedeni i au crescut dobnzile la depozite mai
repede dect la credite, dup deciziile de majorare ale ratei de politic monetar, menionnd
c acest comportament reprezint i un efect al diminurii resurselor ieftine i uor accesibile
din strintate.
Bncile au nceput s majoreze dobnzile la depozite, care au ajuns n octombrie la un
nivel mediu de pn la 12,23% pentru depozitele n lei i de circa 5% pentru cele n euro. Pe
33

segmentul de creditare, dobnzile medii au ajuns la 15% - 19,69% pentru lei i la 7,67 - 8,66%
pentru euro.
Pe finalul anului, bncile au anunat dobnzi la plasamente de pn la 15% pentru lei i
de maxim 7,25% pentru euro, n contextul n care au nevoie de lichiditi, care au devenit mai
ieftine pe piaa local dect pe plan internaional.
ncetinirea creditrii n ultima parte a anului a fost determinat n parte de
incertitudinile existente pe plan local i internaional, care au condus la limitarea finanrilor de
care dispuneau bncile, dar i de implementarea unui nou regulament al BNR privind
acordarea de mprumuturi persoanelor fizice.
Potrivit noului regulament de creditare, aprobat de BNR la finele lunii august, bncile
calculeaz gradul de ndatorare la creditele acordate populaiei pe baza unor venituri cu cel
mult 20% peste cele declarate la Fisc, n anul anterior, rata maxim pe care o persoan se poate
angaja s o plteasc lunar bncii nu va fi modificat pn la scaden, iar gradul de ndatorare
se calculeaz difereniat pe categorii de clieni, pe destinaia mprumutului, ct i pe tipul de
credit, respectiv n moned naional sau n valut, cu dobnd fix sau variabil.
BNR a introdus noi reglementri mai dure i pentru piaa monetar, dup ce
incertitudinile i nencrederea din luna octombrie au condus practic la blocarea acesteia prin
majorarea dobnzilor chiar i peste 50% pe an. Piaa interbancar romneasc a trecut de la
exces de lichiditate la criz de lichiditate n luna octombrie. Astfel, dac n primele apte luni
banca central atrgea aproape zilnic lichiditi de pe pia, iar bncile apelau la facilittea de
realizare de depozite ntr-o msur mult mai mare dect la cea de creditare, Lombard, situaia
s-a schimbat n mod semnificativ din august, n contextul rspndirii problemelor din SUA la
nivelul economiei mondiale. Bncile au fost nevoite n august s apeleze n mod semnificativ
la facilitatea de creditare a BNR, mprumutnd 1,05 miliarde lei.
Situaia de pe piaa monetar din luna septembrie a reprezentat doar calmul dinaintea
furtunii, ntruct tensiunile s-au aplificat semnificativ n octombrie, iar bncile au ajuns s nu
mai acorde mprumuturi instituiilor concurente. Practic, piaa interbancar a fost aproape
blocat, iar dobnzile au urcat peste 50% pe an, comparativ cu un nivel mediu de 7,79%
nregistrat n luna ianuarie. Prin urmare, bncile din Romnia au fost forate s se orienteze
spre facilitatea de creditare pus la dispoziie de BNR, mprumutnd o sum record de 48,99
miliarde lei. n noiembrie, tensiunile de pe piaa monetar s-au mai calmat, dar s-au meninut la
niveluri ridicate, astfel c instituiile de credit au mprumutat nc 27,68 miliarde lei de la
BNR, realiznd n schimb i depozite de 6,33 miliarde lei, aproape triplu comparativ cu
valoarea din octombrie.
34

n acest moment cuvntul de ordine este "incertitudinea", care va domina i anul viitor,
majoritatea bncilor anunnd c i vor adapta strategiile n funcie de evoluia mediului
economic dificil.
Anul de criza 2009 a lasat urme spectaculoase in clasamentul primelor 10 banci
romanesti: cota de piata a BCR, cel mai mare creditor local, a alunecat sub pragul de 20%,
competitorii sai austrieci de la Raiffeisen au cazut pe locul 7, in timp ce Banca Transilvania,
unul dintre sprinterii anilor 2007-2008, a ajuns pe 8. Banca de stat CEC a urcat spectaculos
pana pe locul cinci, mai ales pe seama finantarii guvernului, dar si a cresterii creditului privat
cu13%.
Top 10 banci romanesti in 2009, dupa active
Loc

Banca

Cota de piata 2009

Cota de piata 2008

1.

BCR

19%

20,3%

2.

BRD

14,1%

15,6%

3.

Volksbank

6,6%

6,8%

4.

Alpha Bank

6,4%

5,5%

5.

CEC Bank

6,3%

4,3%

6.

UniCredit Tiriac Bank

6,1%

5,5%

7.

Raiffeisen Bank

6%

5,9%

8.

Banca Transilvania

5,9%

5,4%

9.

Bancpost

4,4%

4,7%

10.

ING Bank

3,3%

3,5%

Piata bancara in Romania este dominata acum de cinci jucatori mari BCR, BRD,
Raiffeisen, Banc Post si Banca Transilvania ceilalti contand mai putin in ceea ce priveste
serviciile de retail adresate persoanelor fizice. Cei cinci jucatori importanti de pe piata de
profil au un public-tinta de diferite categorii de varste. Astfel, BCR are un portofoliu de clienti
in care domina persoanele de varsta mijlocie si inaintata - peste 35 de ani. BRD si Raiffeisen se
concentreaza asupra segmentului de varsta mijlocie intre 25 si 44 de ani -, in timp ce la
serviciile Banc Post apeleaza indeosebi tinerii intre 18 si 24 de ani.

CAPITOLUL III
STRATEGII: PRET. PRODUS. MARKETING
Banca Transilvania este principala componenta a Grupului Financiar BANCA
TRANSILVANIA, promovand la nivelul grupului o strategie de dezvoltare continua a
35

activitatii si de extindere a gamei de servicii financiare integrate oferite clientilor. Grupul


opereaza in sectoare financiare complementare: bancare, administrarea investitiilor, finantarea
consumatorilor, leasing si tranzactii mobiliare.
Valoarea investitiilor Bancii Transilvania in cadrul grupului, la sfarsitul anului 2009, au
scazut fata de 2008 cu 13,77 %, respectiv de la 167 mil. lei la 144 mil. lei. Subsidiarele
grupului, la care banca detine participatii directe sunt:
Filiala
BT Securities SRL
BT Leasing IFN
BT Investments SRL
BT Direct SRL
BT Building
BT Asset Management SAI
Compania de Factoring IFN SA
Medicredit Leasing IFN
BT Evaluator SRL
BT Consultant SRL
BT Leasing Moldova

Domeniu de activitate
Investitii /brokeraj
Leasing
Investitii
consumer finance
Imobiliare
Managementul activelor
Factoring
Leasing
Intermedieri Financiare
Intermedieri Financiare
Leasing

Procent participatie directa


95,50%
44,30%
100,00%
93,70%
4,17%
80,00%
99,18%
57,39%
9,96%
7,45%
100,00%

Strategia de viitor a Bancii Transilvania are drept obiectiv atingerea unei cote de piata
de 10% (dupa marimea obiectivelor). Printre caile posibile de atingere a acestui obiectiv se
numara:achizitia de retele bancare viabile, dezvoltarea retelei proprii, introducerea serviciilor
de internet banking si e-commerce pe suportul softului nou aflat in prezent in teste, atragerea
de finantare si proiecte de la BERD (pentru finantarea leasingului, credit ipotecar, etc), banci
europene, fonduri de investitii si fonduri de pensii. Un element interesant il constituie analiza
oportunitatii cotarii actiunilor TLV pe o piata bursiera internationala. Pretul platit de BERD
pentru 15% din actiunile TLV este de 6,239 milioane USD, corespunzator unui pachet de
59,424 milioane actiuni. Exprimat in lei, acest pret reprezinta 187 miliarde, din care primele de
emisiune sunt in valoare de 127 miliarde lei (deci o valoare de 322 lei/actiune). Aceasta suma
va fi varsata de BERD pana la 15 octombrie anul curent, urmand ca in cateva saptamani sa se
deruleze si celelalte formalitati legate de majorarea de capital. Referitor la capitalizarea
primelor de emisiune, aceasta va fi dezbatuta intr-o adunare generala viitoare, luarea unei
asemenea decizii putand avea loc chiar in AGA din primavara anului viitor.
OBIECTIVE CANTITATIVE pentru 2010
Nivelul activelor in crestere cu 16 % fata de 2009;
Cresterea profitului brut cu peste 74 % fata de 2009;
Cresterea resurselor atrase de la clienti cu 18%, in comparatie cu 2009;
36

Cresterea portofoliului de credite cu 17%, fata de anul 2009;


Carduri emise la sfarsitul anului 2010: 1.800.000;
POS uri instalate la sfarsitul perioadei: 15.000;
BT 24, in 2010: 150.000 utilizatori;
Platforma de produse anti-criza pentru IMM;
Creditul de restructurare;
Creditul gata garantat colaborarea cu FNGIMM;
Extindere Banca de Utilitati (E-ON, RCS / RDS, Cosmote
Lansarea unei platforme de creditare a sectorului agricol si zootehnic;
Lansarea unui produs de creditare IMM dedicat accesarii finantarilor nerambursabile
europene si celor derulate de catre Ministerul Finantelor
Lansarea unor produse noncredit;
Reluarea procesului de dezvoltare moderata a retelei;
Introducerea serviciilor de factoring;
Alocarea unui buget de investitii de 23,8 mil. euro.
OBIECTIVE CALITATIVE pentru 2010
Continuarea optimizarii costurilor operationale si imbunatatirea performantelor;
Calitatea activelor si reducerea costului net al riscului de credit;
Mentinerea indicatorului cost/venit la un nivel redus;
Management al riscului adecvat si o structura organizatorica de guvernanta a bancii care sa
asigure controale extinse si complete in masura sa reduca riscurile semnificative inerente;
Mentinerea unui nivel adecvat al capitalului (min. 12%), lichiditatii si indicatorilor financiari
generali;
Abordarea clientilor de talie mare care sunt mai robusti si genereaza o profitabilitate
superioara;
Cresterea gradului de educatie si sofisticare a fortei de vanzari corporate prin intermediul
Programului Armata Inteligenta;
Crearea unui model de cross-sell mai eficient;
Trecerea in productie a unei noi aplicatii de Gestiune a Cardurilor si activarea facilitatilor in
zona de gestiune a punctelor de loialitate pentru utilizarea cardurilor si preventia timpurie a
fraudelor cu card;
Extinderea emiterii cardurilor cu Chip si sub sigla Visa;

37

Continuarea procesului de implementarea a unei noi solutii de Internet Banking, cu focusare


in zona de divesificare a mecanismelor de securizare;
Calitatea informatiilor furnizate managementului prin utilizarea tehnologiilor BI si a
echipamentului Exadata;
Reanalizarea oportunitatii de a incepe implementarea unei solutii noi de Core-Banking.
Plan de dezvoltare pentru anul 2010
Bugetul de Investitii 2010 :
Sucursale 3,57 mil. EUR
Hardware 2,62 mil. EUR
Software 1,31 mil. EUR
Carduri 1,43 mil. EUR
Autovehicule 0,30 mil. EUR
Diverse 0,77 mil. EUR
Executare garantii cladiri 5,00 mil. EUR
IT CORE 7,14 mil. EUR
Internet Banking BT24 1,66 mil. EUR
Investitiile Bancii 23,80 mil. EUR
Investitii in Subsidiare 10,50 mil. EUR
Total investitii (TVA inclus) 34,30 mil. EUR
PROPUNERI PRIVIND BILANTUL SI CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2010
In proiectarea indicatorilor pe anul 2010, s-a luat in considerare o rata medie a inflatiei
de 4%, un curs EUR / LEI 4,15 si EUR / USD 1,40. Se propune o crestere a activelor de 1,16
ori fata de nivelul inregistrat in 2009 ( pana la 5,42 miliarde EUR). In structura activelor,
creditele vor avea o pondere de 63,3 %, lichiditatile imediate 23,66 % iar investiile in titluri
14,3% . In ceea ce priveste structura pasivelor proiectate pe anul 2010 s-a avut in vedere o
crestere a resurselor atrase de la clientela nebancara de 1,18 ori fata de 2009, cu o pondere in
total pasive de 78,5 %, o crestere a imprumuturilor pe termen lung de 1,18 ori, precum si o
crestere a capitalurilor proprii de 1,14 ori. Indicatorii BVC pe anul 2010 sunt proiectati sa
sustina obiectivele de afaceri propuse si sunt in corelatie cu normele specifice de prudenta si
supraveghere bancara.

38

Arhitectura de brand a Bancii Transilvania cuprinde si marcile comerciale ale


subsidiarelor Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA: BT Asset Management S.A.I.
S.A., BT Direct, BT Investments, BT Leasing si BT Securities. De asemenea, banca are in
portofoliu chiar produse si servicii care poarta marca BT": BT 24 - Internet Banking, BT Ultra
- Home Banking etc. Notorietatea brandului Banca Transilvania a determinat ca BT sa
construiasca in timp o intreaga "familie de branduri", lansand pe piata si alte marci de impact,
cum sunt: BT Caf - prima cafenea bancara din Romania; Academia BT - centru intern de
informare si formare profesionala, precum si de integrare in organizatie a noilor angajati; BT
Golf Cup - turneu de golf, care va ajunge in acest an la cea de a 7-a editie; Crosul BT competitie care a ajuns in acest an la editia a X-a, organizata in Cluj-Napoca; Clujul Are
Suflet (www.clujularesuflet.ro) - fundatie a carei activitate este dedicata tinerilor cu varste
intre 14 si 20 de ani, care provin din familii defavorizate si din centre de plasament. O alta
marca de notorietate este Clubul Intreprinzatorului Roman (www.btclub.ro), prin intermediul
caruia BT ofera segmentului de afaceri suport, consultanta si un program de networking pentru
cei peste 12.000 de membri ai sai.
Cel mai cunoscut mijloc neconventional de promovare a produselor bancii si, implicit,
a Bancii Transilvania, este personajul Zanul". Acesta s-a dovedit a fi o solutie foarte potrivita
pentru ceea ce Banca Transilvania si-a propus, adica sa indeplineasca" dorintele micilor
intreprinzatori. Datorita notorietatii acestui personaj, aria de influenta s-a diversificat si asupra
segmentului de retail, dar si pentru alte tipuri de campanii, iar alegerea s-a dovedit a fi
inspirata.
SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA
Pentru anul 2009, obiectivul a fost atingerea unui nivel total al activelor bilantiere de 20
miliarde lei. Acest lucru a fost realizat in proportie de 97,35%, la sfarsitul anului activele
totalizand 19,47 miliarde lei, in crestere fata de anul precedent cu 14% (17,01 miliarde lei, in
2008). Premisele avute in vedere la intocmirea BVC 2009 au fost: curs de schimb lei/euro
estimat de 4,30 si un indice de inflatie de aproximativ 6%. La sfarsitul anului 2009 cursul de
schimb oficial lei/euro a fost de 4,2282 si indicele de inflatie de 4,74 %.
Portofoliul de credite al Bncii Transilvania este unul stabil, preponderent n lei, cu o
expunere de sub 4% pe domeniul dezvoltatorilor imobiliari. In ceea ce priveste expunerea pe
credite, s-a urmarit o diversificare a portofoliului astfel incat banca sa nu aiba o expunere
majora fata de un anume risc de creditare specific (risc generat din dependenta de un grup de
39

clientela, expunere majoritara fata de un segment industial, concentrarea activitatii pe un


numar redus de produse etc).
Structura portofoliului de credite la 31.12.2009 era urmatoarea:
- pe tipuri de clienti: 58,44 % persoane juridice; 41,56 % persoane fizice;
- pe tipuri de moneda: 63,73 % in lei; 36,27 % in valuta;
- pe domenii de activitate:

16,49% Comert;

27,50% Productie (industrie);

12,56% Servicii;

41,56% Populatie; 1,48 % altele;

- pe termene de scadenta: 34,03 % termen scurt; 17,49% termen mediu; 48,47 % termen lung.
Provizioanele: ca urmare a condiiilor economice dificile, nivelul provizioanelor de risc
de creditare a crescut de la 233 mil. lei, la 752 mil. lei. Provizioanele constituite pentru
acoperirea riscului de credit (principal), existente in sold la 31.12.2009 (663 mil. lei) reprezinta
5,45 % din valoarea creditelor (1,84 % in anul 2008). Cresterea este justificata pe de o parte de
condiiile economice dificile, precum si de masurile suplimentare luate de Banca, in vederea
administrarii prudentiale a riscului de credit.
Creantele inregistrate in afara bilantului, la 31 12 2009 sunt in suma de 61,04 mil. lei,
reprezentand 0,50 % din totalul portofoliului de credite (0,55 % in 2008).
Capitalurile proprii ale bancii: au fost la 31 12 2009 de 1.776.436.015 lei, din care:

capital social 1.086.337.883 lei, reprezentat de 1.086.337.883 actiuni cu o valoare


nominala de 1 lei /actiune;

prime de capital: 97.683.960 lei;

rezerve legale: 100.899.068 lei;

rezerve pentru riscuri bancare: 77.892.714 lei;

alte rezerve: 328.927.707 lei;

rezerve din reevaluare: 25.378.216 lei.


In trimestrul IV 2009, ca urmare a deciziei detinatorilor de a converti in actiuni

obligatiunile in valoare de aproximativ 21 mil. USD, pe care le aveau la Banca Transilvania,


din anul 2005, capitalul social a fost majorat cu suma de 26.641.700 lei (de la 1.059.696.183
lei la 1.086.337.883 lei) iar fondurile proprii s-au majorat cu suma de 62,9 milioane lei.
Ctigul aferent aciunilor rscumprate, care au fcut obiectul conversiei, a fost de 10,7
milioane lei, suma reprezentand o rezerva constituita, care nu poate fi distribuita catre
40

actionari. Preul de conversie a fost de 1,5049 lei / actiune. In urma acestei actiuni, IFC a
devenit unul dintre actionarii Bancii Transilvania, cu o deinere de 3,6% din capitalul social.
La 31.12.2009, structura capitalului social a fost urmatoarea:
31 Dec 2008
Banca Europeana pentru

31 Dec 2009

Reconstructie si Dezvoltare

14,97%

14,61%

(EBRD)
Persoane fizice romane
Societati comerciale

39,91%

31,33%

21,77%

20,01%

6,01%
17,34%
100,00%

3,52%
30,53%
100,00%

romanesti
Persoane fizice straine
Societati comerciale straine
Total

BANCA TRANSILVANIA PERSPECTIVE PENTRU VIITOR


Banca Transilvania reprezinta una dintre cele mai atractive actiuni listate la bursa
datorita ritmului de crestere inregistrat de la infiintare si pana in prezent. Pentru investitorul pe
termen mediu si lung intrebarea care se pune la acest moment este in ce masura acest ritm se va
pastra

si

in

anii

urmatori

si

care

sunt

perspectivele

de

viitor

ale

bancii.

Desigur, aceasta analiza nu se poate face decat prin prisma recentului parteneriat intre
Banca Transilvania si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Referindu-ne putin la istoricul acestei operatiuni, este interesant de notat ca negocierile intre
cele doua institutii financiare dateaza din anul 1999. In acea perioada, s-a negociat pentru
vanzarea unui pachet de 51% din actiunile TLV; pe masura avansarii negocierilor, in anul
2000, s-a luat in calcul un pachet de 18% din actiunile TLV la un pret de 9 centi/actiune.
Conform termenilor finali ai acestui acord, stabiliti in cursul anului curent, BERD va deveni
proprietara a 15% din actiunile TLV, in urma unei majorari de capital social prin plasament
privat la un pret de 10,5 centi/actiune. Pentru aceasta majorare actionarii existenti renunta la
dreptul de preemptiune; de asemenea, pentru BERD se va ridica restrictia din statutul bancii
care limiteaza drepturile de vot ale unui singur actionar la maxim 5% din capitalul bancii
(aceasta restrictie va fi ridicata numai pentru BERD, nu si pentru ceilalti actionari). Conform
acelorasi termeni, durata investitiei BERD este de minim 3 ani de zile, iar participarea sa in
conducerea

bancii

va

implica

un

loc

in

consiliul

de

administratie.

BERD este o institutie financiara transnationala, infiintata de statele tarilor occidentale


in scopul sprijinirii dezvoltarii economiilor Europei centrale si de est. In aceasta calitate BERD
41

s-a implicat numai in acele proiecte pe care le-a considerat viabile, categorie in care a fost
inclusa recent si Banca Transilvania. Mai importante decat cele 6,23 milioane USD pe care
BERD le aduce la Banca Transilvania sunt celelalte avantaje pe care acest acord le aduce
bancii clujene. Astfel, BERD aduce cu sine un plus de credibilitate si garantie pentru actualii si
potentialii investitori, parteneri si clienti ai TLV (investitia BERD avand loc numai dupa o
analiza foarte amanuntita); de asemenea, un aspect important il constituie elementul de knowhow de care va beneficia TLV in formularea strategiei si activitatii de viitor; nu in ultimul rand
este interesant de notat faptul ca BERD are o perioada a investitiei limitata (3-5 ani), perioada
dupa care aceasta poate aduce un partener important care sa ii ia locul in actionariatul Bancii
Transilvania,

cu

detinere

de

15%

sau

chiar

mai

mare.

Strategia de viitor a Bancii Transilvania are drept obiectiv atingerea unei cote de piata
de 10% (dupa marimea obiectivelor). Printre caile posibile de atingere a acestui obiectiv se
numara:achizitia de retele bancare viabile, dezvoltarea retelei proprii, introducerea serviciilor
de internet banking si e-commerce pe suportul softului nou aflat in prezent in teste, atragerea
de finantare si proiecte de la BERD (pentru finantarea leasingului, credit ipotecar, etc), banci
europene, fonduri de investitii si fonduri de pensii. Un element interesant il constituie analiza
oportunitatii

cotarii

actiunilor

TLV

pe

piata

bursiera

internationala.

Pretul platit de BERD pentru 15% din actiunile TLV este de 6,239 milioane USD,
corespunzator unui pachet de 59,424 milioane actiuni. Exprimat in lei, acest pret reprezinta 187
miliarde, din care primele de emisiune sunt in valoare de 127 miliarde lei (deci o valoare de
322 lei/actiune). Aceasta suma va fi varsata de BERD pana la 15 octombrie anul curent,
urmand ca in cateva saptamani sa se deruleze si celelalte formalitati legate de majorarea de
capital. Referitor la capitalizarea primelor de emisiune, aceasta va fi dezbatuta intr-o adunare
generala viitoare, luarea unei asemenea decizii putand avea loc chiar in AGA din primavara
anului

viitor.
Studiul de fezabilitate realizat de BERD impreuna cu Banca Transilvania se bazeaza pe

o rentabilitate anuala a investitiei de 20%, exprimata in dolari. Aceasta inseamna ca fata de


investitia intiala de 6,2 milioane USD, asteptarile BERD se ridica la o valoare a investitiei de
15,5 milioane USD dupa o perioada de 5 ani de zile. Desigur, aceasta rentabilitate este valabila
(intr-o masura mai mica sau mai mare) si pentru ceilalti actionari ai bancii. Pretul platit de
BERD pe actiune, de aproximativ 3.150 lei, nu este stralucit, insa prin acest acord s-a mizat pe
oportunitatea

de

creste

banca

cu

un

partener

de

talia

BERD.

Pe data de 7 septembrie a avut loc adunarea generala care a aprobat majorarea de


capital in favoarea BERD, fiind prezenti actionari reprezentand 76,23% din capitalul social.
42

Dintre acestia, 94,71% au votat pentru majorarea de capital, numai 0,02% au votat impotriva,
6,27% din voturi fiind abtineri. Referitor la eliminarea restrictiei de 5% pentru BERD, in
favoarea

acestei

eliminari

votul

favorabil

fost

de

93,45%.

In aceste conditii, perspectivele pentru evolutia viitoare a bancii se mentin in continuare


foarte bune. Pentru investitorii dispusi sa astepte, o investitie de 3-5 ani in actiunile TLV poate
depasi in rentabilitate majoritatea instrumentelor disponibile pe piata financiara a tarii noastre.
Demn de mentionat este faptul ca, in opinia noastra, o asemenea investitie ar beneficia de un
grad de risc mediu, in conditiile in care investitia in majoritatea actiunilor listate din tara
noastra, in special pe un asemenea termen, beneficiaza de un grad de risc ridicat.
CONCLUZII
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how
international, care a imprimat bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate.
Un alt moment important pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de
corporatie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii,
precum si implementarea unui concept nou, standard, privind unitatile sale.
Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante institutii financiar bancare
din Romania si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. O
prioritate a activitatii sale este perfectionarea continua a serviciilor si a angajatilor, asa incat
calitatea sa fie cea care face diferenta. Banca Transilvania este un jucator activ pe piata,
devenind, datorita accelerarii implementarii stategiei de crestere, o banca recunoscuta la nivel
national.

43