Caracteristica sistemului fiscal

din Danemarca
Reforma fiscala din Danemarca din perioada 1999-2000 a imbracat
forma unui pachet multianual, cunoscut sub denumirea de pachetul
Rusaliilor care a incercat modificarea orientarii politicii fiscale din
Danemarca prin transferarea sarcinii fiscale de la munca inspre
impozitele ecologice. Scopul este usor de inteles: stimularea
angajarilor si cresterea economisirii private. Rezultatul imediat a
fost o crestere a presiunii fiscale ajungand in anul 1999 pana la
51,5%. in anul 2000, presiunea fiscala daneza globala a inregistrat o
tendinta de scadere, atingand 49,5% in anul 2000, iar, in 2001, a mai
scazut cu aproximativ un procent, respectiv pana la 48,9%, dar acest
lucru a fost influentat mai ales de regresul economic.

O a alta masura legislativa daneza de data recenta. incepand cu anul
2001, venitul negativ din capital, poate fi dedus doar din impozitul
pe venitul municipal


Impozitarea veniturilor
persoanelor fizice
sunt grupate in legislatia daneza in trei categorii:

impozite colectate de bugetul statului;
impozite apartinand judetelor;
impozite care finanteaza bugetul
municipalitatilor.



Impozitul pe venit
Introdus n 1903, impozitul pe venit n Danemarca se mparte n impozit naional progresiv i taxe
locale

Platitori - persoanele fizice cu
domiciliul pe teritoriul statului
danez;
Baza de impozitare - totalitatea
veniturilor persoanelor fizice,
legislatia facand chiar precizarea ca in
categoria veniturilor ordinare
impozabile" se incadreaza inclusiv
veniturile provenite din surse externe
ale Danemarcei, respectiv veniturile
provenite de la societatile straine care
sunt controlate de persoane fizice
rezidente in Danemarca si care au
venituri impozabile in acest stat
Colectarea intra in sarcina angajatorilor
pentru remuneratiile acordate
personalului
Deduceri fiscale - obligatia fiscala pentru
nitul net se reduce cu valoarea impozabila
la nilul judetelor si municipalitatilor
Precizare - sotii sunt impozitati separat, la
fel si copii - care sunt supusi impozitului
in mod independent.
Cotele de impunere sunt diferite, tinandu-
se cont de doua componente: venituri
personale si venituri provenite din
investitii. Pentru veniturile realizate de la
societatile straine, cota este de 32%,
pentru veniturile din dividende - cota de
impunere era de 25%, iar pentru veniturile
persoanelor fizice la care se aduna venitul
net pozitiv provenit din investitii se
utilizeaza o cota de 6%. Trebuie precizat
ca venitul net negativ din investitii se
deduce la insumarea venitului impozabil
(pentru venitul global se foloseste o cota
de 7,5%).
Ex. 63% - cu profituri mai mari de 47.000 de
euro
Impozitul pe venit
Impozitul pe venitul persoanelor fizice care alimenteaza
bugetul judetelor este similar impozitului anterior,
utlizandu-se o cota de 10,1%.
Impozitul pe venit al carui beneficiar sunt
municipalitatile, si se sileste prin aplicarea unei cote de
21,7%.
Acest impozit aduce resurse importante la bugetele
colectoarare, intrucat reprezinta circa 26-27,5 procente
din P1B, procent care se mentine relativ
constant pe o perioada mare de timp

Impozitul pe capital si pe venitului de
capital.Se acord o importanta scazuta de ctre
politica fiscala din Danemarca, datorat ponderii
acestui impozit in PIB (de doar 5-6%). Cota de impunere
implicita a fost cea mai redusa din Uniunea Europeana.


Impozitul suportat de societatile
comerciale
Beneficiarii - statul danez (88%) si municipalitatile (12%).
Platitorii - societatile rezidente in Danemarca
(legislatiadefineste clar societatile rezidente,
precizand ca sunt
societatile care sunt situate efectiv in Danemarca sau
societatile ale caror centre de decizie (managementul efectiv)
sunt plasate pe teritoriul danez).
Baza de impozitare - veniturile ordinare impozabile
realizate pe parcursul unui an, silite pe baza acelorasi reguli ca
la persoanele fizice.
Legislatia fiscala din acesta tara acorda o scutire de la plata
impozitului pe profit daca profitul impozabil al unei societati
pe actiuni sau a unei societati asimilate cuprinde dividendele
platite de alte societati sau daca, in fapt, singura activitate a
societatii pe actiuni este aceea ca ea detine actiuni la o alta
societate. Sunt de asemenea scutite dividendele platite de o
filiala straina unei societati - mama daneze. in plus, ministrul
de finante poate decide sa acorde o scutire totala sau partiala
de la plata impozitului pe profit acelor persoane juridice sau
ascoiatii care, potrivit statului, desfasoara o activitate de
utilitate publica.

Colectarea este insa mai deosebita: se
calculeaza mai intai un impozit previzionat,
estimativ care se plateste in doua rate: prima
pana in data de 1 martie, iar urmatoarea pana
la 10 octombrie pentru anul fiscal. Dupa 1
noiembrie a fiecarui an, se depun declaratii
privind impozitul efectiv. Acest impozit final
trebuie achitat intre a patra si a douazecea
zi a lunii urmatoare silirii impozitului
definitiv.
Cota de impunere - din 1 ianuarie 2009
de 28% (ea a fost redusa de la 32% la 30% si
apoi la 28% pentru atragerea de investitii).
Exista si aici exceptii: asociatiile de
producatori sau asociatiile cumparatorilor
platesc un impozit de doar 14.3% din profitul
lor impozabil.



Impozite indirecte
Taxa pe valoare adaugata
Beneficiarul - statul danez.
Cota 25% - tuturor bunurilor si serviciilor, cu
cateva exceptii : tratamentele si servicii medicale si
stomatologice, asistenta publica, scolile si
universitatile, activitatile culturale si sporti, serviciile
postale, tranzactii fnanciare si bancare, loteria,
serviciile si agentiile de turism;
0% - exporturilor si ziarelor;


Accizele i impozitele ecologice
taxa pe inghetata;
accize pe apele minerale;
accize pe ceai si extrase din ceai;
accize pe uleiuri minerale;
taxe pe energie taxa pe electricitate;
taxa pe dioxidul de carbon si pe energia produsa
impozitul pe carbune, lignit si cocs;
accizele pe tutun accize pentru bauturile
spirtoase ;
accize pe bere si vin;
accize pe ape minerale si produse similare
accize pe cafea si produse rezultate din cafea
accize pe ciocolata si dulciuri
taxa pentru protectia mediului inconjurator
accize pe pesticide
accize pe gazele naturale
accize pe apele reziduale
taxe de transport
Taxe n Danemarca
Taxa de stat are trei limite de venit (de baz, medie i de top)
Taxa 2011
Contribuia social 8%
Contribuia la fondul sntii 8%
Taxe municipale n jur de 25%
Taxa de mijloc(variabil) 3,64%
Taxa de top 15%, ncepnd aproximativ cu 389,900
DKK
Contribuia personal a platitorului de taxe 42,900 DKK

Alocaii de angajare max. 4,25% sau 13,600 DKK
Danemarca este statul european care st cel mai
bine la capitolul ncasri de taxe i impozite.
Cu un procent de 49,1 %
(2009) din Produsul Intern
Brut, statul danez se afl
pe primul loc la procentul
de colectri de impozite la
bugetul de stat. Pe locul
doi se afl Suedia, cu
ncasri de 48,9 % din
PIB, urmat de Belgia, cu
44,6 % din PIB.

Venituri din taxe si impozite la nivel UE pe
anul 2010
ara % din PIB
Danemarca 49,1
Suedia 48,9
Belgia 44,6
Frana 44,2
Norvegia 44
Finlanda 43,5
Italia 42,3
Austria 41,8
Islanda 41,4
Olanda 39,5
Povara fiscal
Danemarca se evidentiaza prin impozite si taxe ridicate, cu o
presiune fiscala enorma ceea ce o situeaza pe primele
locuri in clasamentul tarilor din Comunitatea Europeana.
Danemarca ocupa asadar (in perioada 1990-2005) locuri
fruntase in clasamentul celor mai mari impozite: locul 2
pentru presiunea fiscala globala , locul 1 pentru
impozitele indirecte , locul 1 pentru TVA , locul 5 pentru
accize , locul 1 pentru impozitele directe , locul 1 pentru
impozitele pe veniturile persoanelor fizice .

Va multumesc pentru atentie!