PEDAGOGIE II –

TEORIA ȘI METODOLOGIA
INSTRUIRII. TEORIA ȘI
METODOLOGIA EVALUĂRII
Conf. univ. dr. abil. Liliana Mâță
 Forme de organizare
• Definiţie (Cristea, 1998): Formele de organizare sunt modalităţile specifice de proiectare a procesului de
învăţământ la nivelul dimensiunii sale operaţionale, realizabilă în diferite contexte conform obiectivelor
pedagogice elaborate la nivel general, specific şi concret.

Metode didactice Mijloace didactice Forme de organizare

Demonstrația Tablă ?
Mozaicul Fișe de lucru ?
Exercițiul Caiet ?
 Frontală
Activitatea frontală se realizează cu
toţi elevii clasei.
Elevii trebuie să efectueze sarcinile
cerute de cadrul didactic, el fiind cel
care coordonează întreaga activitate.
Avantaje
• dezvoltarea comunicării orale a
elevilor;
• stimularea încrederii în sine prin
afirmarea în faţa colegilor de
clasă
Dezavantaje
• Activitatea frontală trebuie
folosită cu atenţie, pentru că nu
toţi elevii participă activ la
desfăşurarea lecţiei, din diferite
motive (datorită numărului prea
mare de elevi din clasă,
aptitudinile, ritmul de lucru etc.).
Pe grupe
Presupune gruparea după anumite
criterii a elevilor. Activitatea în
cadrul grupei se bazează pe
cooperarea membrilor ei.
Avantaje:
• dezvoltarea relaţiilor sociale;
• formarea spiritului de echipă şi a
colaborării între membrii unei
echipe.
Criteriile de formare a unei grupe ţin
de nivelul de pregătire relativ
asemănător, de gruparea elevilor în
funcţie de anumite aptitudini
personale sau pot fi luate în
considerare unele criterii aleatorii:
culoarea ochilor, culoarea preferată,
numărare etc.
În funcţie de criteriile de formare a
grupului, se pot folosi aceleaşi
sarcini de lucru (pentru grupuri
relativ omogene) sau sarcini de lucru
diferenţiate (prin raportare la nivelul
grupului, caracteristicile grupului).
Individuală
Fiecare elev execută o anumită
sarcină didactică singur, fără
coordonarea cadrului didactic.
Avantaje
• formarea deprinderilor de
muncă fizică şi intelectuală;
• dezvoltarea responsabilității faţă
de sarcinile primite, ritmului
individual de muncă;
• cultivarea capacității de
concentrare, a iniţiativei;
• stimularea flexibilității gândirii,
a originalității şi creativității;
• dezvoltarea încrederii în forţele
proprii a elevilor
Sarcinile pe care elevii trebuie să le
rezolve pot fi unice (la fel pentru
toţi elevii – în momentele de fixare
şi sistematizare a cunoştinţelor) sau
diferenţiate în funcţie de nivelul de
pregătire al elevilor.
 Tehnici de grupare a elevilor
• Proceduri de grupare aleatorie (Dulamă, 2008)
 Numărarea de la 1 la 4
Pentru ca elevii să formeze grupuri de patru, ei numără de la 1 până la 4. Cei cu acelaşi număr vor forma unul sau două grupuri.
 Extragerea biletelor pe care sunt scrise cuvinte (plante, animale, unităţi montane, fluvii, oraşe, personalităţi, culori etc.)
Cei care au scris pe bileţele acelaşi cuvânt, simbol, culoare formează un grup.
 Reconstituirea proverbelor
Dacă în clasă sunt 24 de elevi şi se constituie grupuri de câte patru, se aleg cinci proverbe formate din câte patru cuvinte. Câte un
cuvânt din fiecare proverb este scris pe un bilet. Elevii trag biletele, apoi caută colegii care au bilete pe care sunt scrise cuvintele cu
ajutorul cărora se reconstituie proverbul. (Cătălina Ulrich, 2000, p. 44) Exemple de proverbe: Vorba bună, mult aduce. Vorba
multă, sărăcia omului. Omul cât trăieşte învaţă. Apele liniştite sunt adânci. Ai carte, ai parte. Caută ceartă cu lumânarea. Câinii
latră, ursul joacă. Pisica blândă zgârie rău. Face haz de necaz. Mulţi văd, puţini înţeleg. Ochii stăpânului îngraşă vita. Ochii văd,
inima cere. Prostia e boierie mare. Rău faci, rău găseşti. Banii nu aduc fericirea. Apa trece, pietrele rămân. Minciuna are picioare
scurte.
 Acelaşi cuvânt
Pe patru bilete scrie acelaşi cuvânt (Exemplu: responsabilitate, cooperare, respect, hărnicie, corectitudine,
loialitate, punctualitate, modestie, creativitate, empatie etc.) şi toţi elevii care au acelaşi cuvânt pe bilet
formează un grup. Pentru a nu se pierde timpul şi pentru a fi mai antrenant, se propune elevilor un con -
curs: care grup se constituie primul? Grupurile utilizează diferite strategii. Dacă unul dintre elevi descoperă
proverbul sau ţara, poate striga cu voce tare şi atunci grupul se adună rapid. Dacă se utilizează bilete de
aceeaşi culoare pentru fiecare proverb sau ţară, gruparea se face după culoarea biletelor. Profesorul va scrie
rapid pe bilete colorate, dar nu este recomandabil să repete tehnica la aceeaşi clasă.
 Luna de naştere
Fiecare elev spune în lună s-a născut şi apoi elevii se grupează după anotimpuri. Se formează patru grupuri.
• Distribuirea stratificată presupune gruparea elevilor care au cel puţin o caracteristică (acelaşi hobby, un stil
de învăţare, interes pentru o disciplină etc.). Pentru a asigura această compoziţie elevii sunt ordonaţi după
aprecierea profesorului, după notele obţinute, pe baza rezultatelor unui test, după pasiunea pentru călătorii
reale sau pe Internet, după preferinţa pentru lecturi sau filme documentare etc. În acest caz se selectează
primul grup alegând un elev din categoria celor ,,buni”, unul din categoria celor ,,slabi” şi doi de nivel mediu.
În structurarea grupului elevii nu sunt toţi de acelaşi sex sau etnie. Când formează grupurile, profesorul decide
cine cu cine lucrează. Se anticipează astfel distribuirea unui singur elev cu probleme de învăţare sau disciplină
într-un grup sau plasarea elevilor timizi sau izolaţi în grupuri în care există colegi care oferă sprijin şi suport
emoţional.
• Formarea grupurilor de către elevi este cea mai puţin recomandată deoarece au tendinţa de a se grupa pe
baza unui anumit criteriu: fetele lucrează separat de băieţi, elevii de aceeaşi etnie formează grupuri separate,
cei ,,buni” lucrează împreună etc. Dacă utilizaţi totuşi această tehnică, cereţi elevilor să scrie pe o foaie
numele colegilor cu care ar dori să lucreze, apoi adăugaţi numele unui elev care nu există pe listă.
 Exemplu de subiect la examenul de
titularizare
Alegeţi una dintre secvenţele de programe şcolare de mai sus.
Prezentați un exemplu de activitate didactică, centrată pe elev, prin care se poate
forma/dezvolta competenţa specifică precizată în secvenţa de programă şcolară
aleasă, având în vedere următoarele:
- două exemple de metode didactice utilizate și exemplificarea modului în care aceste
metode pot contribui la formarea/dezvoltarea competenţei specifice din secvenţa de
programă şcolară aleasă;
- două exemple de activităţi de învăţare adecvate conţinuturilor din programa şcolară;
- un exemplu de mijloc de învăţământ care poate fi valorificat pentru formarea/dezvoltarea competenţei
specifice, precizarea secvenţei didactice în care este valorificat și a unei modalități de integrare în
secvenţa didactică respectivă;
- două forme de organizare a activităţii didactice;
- elaborarea, folosind limbajul ştiinţific adecvat, a unui item de tip întrebare structurată prin care se
evaluează competenţa specifică precizată în secvenţa din programa şcolară aleasă;
- menţionarea a două reguli/condiții de proiectare a unui item de asociere, a unui avantaj și a unui
dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi;
- precizarea a două instrumente/metode moderne de evaluare adecvate evaluării competenței specifice
din secvenţa de programă şcolară aleasă și a câte unui avantaj al utilizării acestor instrumente/metode
moderne în evaluarea performanțelor elevilor