Team Based Learning –

Incursiune proprie vs de
echipă

Coordonator: prof. Simona MUREȘAN

Studenți: AS. MED. SSD: FILIP Andrada- Maria

AS. MED. SSD: SIMION Letiția

AS. MED. SSD: POPA Ioana Diana

TÂRGU MUREȘ

2024
Parte teoretică- FILIP ANDRADA MARIA

Team-Based Learning (TBL) reprezintă o strategie pedagogică inovatoare, care se distinge

prin accentul pus pe învățarea colaborativă și aplicată, contrar metodelor tradiționale, predominant
unidirecționale, de predare. Această abordare își propune să transforme spațiul educațional într-un
ecosistem dinamic, unde cunoașterea nu este doar transmisă, dar și construită colectiv, prin
implicarea activă a fiecărui student. Reflectând asupra TBL, îmi formez o viziune nuanțată,
recunoscând atât potențialul său transformativ, cât și provocările inerente pe care le presupune
implementarea sa eficientă.
Unul dintre cele mai semnificative avantaje ale TBL este capacitatea sa de a stimula
angajamentul profund și participarea activă a studenților. Într-o lume unde informația este
abundentă, dar adesea fragmentată, TBL facilitează construirea unui înțeles coerent și aplicabil
prin dialog și colaborare. Aceasta nu doar că îmbunătățește retenția cunoștințelor, dar și dezvoltă
competențe vitale precum gândirea critică, rezolvarea de probleme și lucrul în echipă. În contextul
domeniului medical, unde deciziile trebuie luate rapid și pe baza unor informații complexe, aceste
abilități nu sunt doar dorite, ci esențiale.
Pe de altă parte, adoptarea TBL nu este lipsită de provocări. Una dintre principalele
dificultăți constă în necesitatea unei pregătiri ample atât a cadrelor didactice, cât și a studenților,
pentru a se adapta la acest stil de învățare. Predarea bazată pe TBL cere o schimbare de paradigmă,
unde profesorul devine mai degrabă un facilitator al învățării decât un transmițător de cunoștințe.
Acest lucru presupune dezvoltarea unor competențe pedagogice distincte, precum și o înțelegere
profundă a dinamicii grupurilor. În egală măsură, studenții trebuie să fie pregătiți să-și asume un
rol mai activ și responsabil în propriul proces de învățare, ceea ce poate fi o provocare pentru cei
obișnuiți cu metodele tradiționale de predare.
O altă provocare este legată de evaluarea echitabilă a contribuției individuale în cadrul
efortului colectiv. TBL pune un accent puternic pe munca în echipă, dar evaluarea justă a
participării fiecărui membru poate fi dificilă. Găsirea unor metode de evaluare care să reflecte atât
progresul individual, cât și contribuția la succesul echipei, este esențială pentru menținerea
motivației și asigurarea unui mediu de învățare echitabil.
În pofida acestor provocări, viziunea mea asupra TBL rămâne predominant pozitivă.
Consider că beneficiile aduse de această metodă - îmbunătățirea învățării active, dezvoltarea
abilităților de colaborare și adaptabilitatea la situații complexe - sunt esențiale pentru formarea
profesioniștilor de mâine. Pentru a maximiza potențialul TBL, este crucială o investiție continuă
în dezvoltarea resurselor educaționale, în formarea cadrelor didactice și în adaptarea
curriculumului, astfel încât să răspundă nevoilor diverse ale studenților.
În concluzie, TBL reprezintă nu doar o metodă de predare, ci o filozofie educațională care
pune în centrul procesului de învățare studentul și capacitatea sa de a construi și aplica cunoștințe
în mod colaborativ.
Parte teoretică- SIMION LETIȚIA-
Avantaje versus dificultăți în implementarea SESIUNILOR TBL în
activitatea didactică a disciplinei NURSING GENERAL

Curricula de predare pentru disciplina Nurging general se bazează încă preponderent pe

metode tradiționale, conservatoare. Pași mici spre o predare modernă ar putea fi făcuți prin
implementarea învățării bazate pe caz (CBL), învățarea bazată pe problemă (PBL) și învățarea
bazată pe echipă (TBL). Un impediment major în această abordare o reprezintă incă lipsa mea de
experiență . Prin participarea la acest program postuniversitar, am avut șansa să experimentez
aceste metode noi de predare, fără însă să primesc feedback-ul didactic dacă exemplele create
s-au încadrat sau nu în cerințe.

Cunoscându-mi lipsa de experiență pentru metodele moderne de predare-învățare-

evaluare, dar dorindu-mi cu ardoare să depășesc aceste limite și să cred că mi-am însușit bine
noțiunile teoretice, am să prezint o scurtă incursiune a noțiunilor teoretice din învățarea bazată pe
echipă (TBL) , noțiuni teoretice care dacă au fost bine înțelese de mine, vor sta ca punct de plecare
pentru modelul practic, prezentat ulterior.

Definirea conceptului:

TBL – este una dintre metodele didactice capabile să îmbine eficient învățarea centrată
pe student cu implicarea dascălului în poziție de expert pentru domeniul de predare.

Obiectivul învățării bazate pe echipă (TBL) este dezvoltarea abilităților de gândire

dincolo de memorare, adică o gândire eficientă, critică, în scopul rezolvării problemelor, al
colaborării și al comunicării. Munca în echipă este considerată o modalitate de a îmbina învățarea
individuală cu cea în echipă și în același timp o măsură de atenuare a unei individualizări exagerate,
fără însă a desconsidera individualitatea cursantului. Această metodă valorifică avantajele muncii
în echipă, fiind orientată preponderent spre aspectul social al învățării, urmărind dezvoltarea
comportamentului social al cursantului.

Utilizarea metodei TBL impune provocări atât cursantului cât și cadrului didactic. El
trebuie să cunoască modul în care pot fi alcătuite echipele, mărimea și stabilitatea lor, conducerea,
evaluarea și aprecierea activității lor. Munca în echipă este proiectată, organizată, condusă și
evaluată de cadrul didactic. El are rol de mediator și expert. Echipele pot fi alcătuite după criterii
diferite ( omogene, eterogene, prmanente sau ocazionale) acestea fiind stabilite de cadrul didactic
în funcție de modul în care se potrivește disciplinei de studiu, de vârsta și de nivelul de pregătire
al cursanților dar și de experiența proprie în aplicarea metodei.

O atenție depsebită trebuie acordată evaluării atât a fiecărui cursant cât și a echipelor.,
necesitând folosirea unui unui sistem de punctaj pentru a răspunde dublului caracter al muncii
(individual și colectiv). De asemenea este important ca forma competitivă de lucru să fie îmbinată
cu cea colaborativă, de întrajutorare, pentru a se dezvolta și exersa la cursanți simțul
responsabilității atât pentru munca proprie cât și pentru cea a echipei.

Secvența tipică a unei sesiuni de TBL :

1. Etapa 1 – Prezentarea temei – materialul de curs trebuie să fie

disponibil cursanților și va trebui aprofundat de către cursanți;

2. Etapa 2 – Studiu individual – cu o durată recomandată de 6-

14 zile;

3. Etapa 3 – activitate frontală, desfășurată în plen cu

următtoarea secvențialitate

TEST INDIVIDUAL –

- alcătuit din 8-12 întrebări tip grilă;

- 5 variante de răspuns cu răspunsuri corecte între 1 și 4;

- cadrul didactic proiectează întrebările pe rând și le citește cu

voce tare;

- 60 – 90 secunde pentru identificarea/marcarea răspunsurilor

corecte ;

- la final, cadrul didactic colectează grilele cu răspunsuri ale

cursanților.

TESTAREA PE ECHIPE –

- echipele sunt alcătuite din 8-12 cursanți (omogene, eterogene

etc);

- cadrul didactic proiectează aceleași întrebări;

- cursanții colaborează în cadrul echipelor pentru rezolvare;

- fiecare echipă oferă o soluție pentru fiecare întrebare;

- timpul alocat pentru fiecare întrbare variază între 120 și 180

secunde;

- se reia proiectarea întrebărilor, cadrul didactic este doar

moderator, stimulând cursanții să se implică în discutarea
soluțiilor;
 - la final cadrul didactic prezintă o scurtă sinteză a aspectelor
mai dificile și le clarifică

În etapa premergătoare unei sesiuni TBL, tutorele trebuie să aibă răspunsuri pentru
următoarele întrebări

 Când? - are loc sesiunea TBL

 Cine? - reprezintă elementul țintă

 Ce? - să elaboreze obiective de învățare

 Cum? – standardul în baza căruia

EVALUAREA TBL

- cadrul didactic acordă note – o notă pentru testul individual și

o notă pentru activitatea echipei (toți membri echipei primesc
aceeași notă, iar ponderea între nota individuală și nota echipei
o decide cadrul didactic conform fișei disciplinei și
Regulamentului didactic

- notele se calculează cu 2 zecimale

- prezența este obligatorie

- absenții nemotivați au nota 1 care intră în calculul final

- absenții motivați sunt notați pe baza unui referat de minim 15

pagini

AVANTAJE ale învățării TBL:

- implică activ cursanții în procesul de învățare

- încurajează cursanții să gândească critic, să

analizeze informațiile și să ajungă la concluzii bine argumentate
prin discuții colaborative

- sunt cultivate abilități esențiale cum ar fi

colaborarea, comunicarea eficientă și valorificarea punctelor forte
ale echipei, pregătirea cursanților pentru medii de lucru
collaborative
 - TBL încorporează frecvent scenarii din lumea
reală permițând cursanților să aplice cunoștințele teoretice în
situații practice, consolidând înțelegerea și reținerea

- Responsabilizează cursanții atât pentru

pregătirea individuală, cât și pentru contribuția activă în cadrul
echipei, contribuind la un mediu de învățare pozitiv.

DEZAVANTAJE ale învățării TBL

- este dependentă de abilitățile cadrului didactic

- incertitudine cu privire la obiectivele sau standardele de lucru necesare disciplinei

Nursing

- cerințe suplimentare asupra resurselor de timp, timpul suplimentar alocat conceperii de

teste tip MCQ, pregătirii activităților, ghidării cursanților până când se simt încrezători în sesiunile
TBL

De remarcat faptul că totuși, puține studii au demonstrat eficacitatea TBL într-un

program de asistență medicală.
Parte teoretică- POPA IOANA DIANA

Team Based Learning este o strategie de învățare activă și de predare în grupuri mici, care
implică organizarea studenților în echipe (5 – 7 studenți per echipă) pentru a lucra împreună la
diverse sarcini și provocări academice.
Scopul principal al TBL este de a îmbunătăți experiența de învățare prin promovarea
gândirii critice, rezolvarea problemelor, colaborarea și abilitățile de comunicare în rândul
studenților.

Câteva beneficii ale învățării în echipă:

-Implicarea activă a studenților în procesul de învățare, promovând niveluri mai ridicate de

implicare și interacțiune în comparație cu abordările tradiționale bazate pe prelegeri.

-Încurajarea elevilor să gândească critic, să analizeze informațiile și să ajungă la concluzii bine

informate prin discuții colaborative și activități de rezolvare a problemelor.

-Lucrul în echipă în Team Based Learning cultivă abilitățile esențiale cum ar fi colaborarea,
comunicarea eficientă și valorificarea punctelor forte colective, pregătirea studenților pentru
medii de lucru colaborative.

-TBL încorporează adesea scenarii din lumea reală și studii de caz, permițând studenților să
aplice cunoștințele teoretice în situații practice și consolidând înțelegerea și reținerea.

-Insuflă un sentiment de responsabilitate în rândul studenților atât pentru pregătirea

individuală, cât și pentru contribuția activă în cadrul echipei, contribuind la un mediu de învățare
pozitiv.

În concluzie Team-Based Learning (TBL) a devenit o parte importantă a educației de

astăzi. Îi încurajează pe studenți să lucreze împreună, să împărtășească idei și să rezolve probleme
în mod colectiv.
 PARTE PRACTICĂ- TEAM EXERCISE
1 GRUP ȚINTĂ: Asistență Medicală Generală, anul I, semestrul 2, disciplina Nursing
general

2 BIBLIOGRAFIE: Proceduri de Nursing, Editura Ex. Ponto, Constanța, 2009, pg 7-25, -

conform Modulului 15 (15.1.3 – 15.3.8) din Curricula pentru calificarea profesională
Asistent Medical Generalist

3 PREZENTAREA TEMEI : Terapia intravenoasă

4 OBIECTIVE: - să cunoască importanța evaluării pacientului înainte de administrarea

intravenoasă a medicamentelor
- Să cunoască principiile de bază ți precauțiile necesare în administrarea
intravenoasă a medicamentelor
- Să cunoască pașii corecți în pregătirea și administrarea medicamentelor
i.v.
- Să cunoască metodele de monitorizare a eficacității și siguranței terapiei
intravenoase
- Să cunoască metode moderne de administrare a tratamentului intravenos
- Să înțeleagă conceptul de compatibilitate în coontextul administrării i.v.
- Să cunoască aspecte legate de reducerea riscului de infecție la locul de
administrare i.v.

5. STUDIU INDIVIDUAL - 8 zile

6. TEST INDIVIDUAL - pentru verificarea cunoștițelor acumulate în mod individual

10 întrebări, 5 variante de răspuns, răspunsuri corecte între 1 și 4, proiectarea fiecărei
întrebări și citirea cu voce tare după care timp pentru validare/marcare răspuns corect
60 secunde, colectarea grilelor de răspuns. Timp total = 15 minute
7. TEST PE ECHIPE -pentru verificarea abilităților de comunicare, colaborare și decizie
de grup
Sunt proiectate aceleași întrebări, cursanții colaborează în echipă pentru luarea unei
decizii unice afișată de coordonatorul de echipă, timp alocat pentru fiecare răspuns –
150 secunde. Timp total = 25 minute
8 IMPLICAREA CURSANȚILOR - prin explicarea deciziilor luate. Se reia fiecare
întrbare căutând răspunsul în curs . Timp alocat 5 minute
9 SE CLARIFICĂ ASPECTELE DIFICILE sau neînțelese de către cadrul didactic.
Timp alocat – 5 minute
10 NOTARE: La testul individual se acordă 1 punct pentru fiecare întrebare la care s-a
răspuns corect. Punctul din oficiu este inclus în notă. Punctaj maxim – 10 puncte. La
testul pe echipe se păstrează același sistem de notare
Anexa 1- Testul individual- 10 întrebări pe baza temei din care 7 sunt cu răspuns multiplu și 3
dintre acestea sunt cu răspuns unic, unde, întrebările marcate prin “ * ” sunt reprezentate printr-
un singur răspuns corect.
TEST INDIVIDUAL

1. Ce factori trebuie evaluați înainte de administrarea unui medicament intravenos?

a. istoricul medical al pacientului

b. compatibilitatea medicamentului cu soluția perfuzabilă

c. viteza de infuzie recomandată

d. temperatura ambientală

e. culoarea ambalajului medicamentului

2. Care dintre următoarele afirmații despre administrarea intravenoasă a medicamentelor sunt

adevărate?

a. medicamentele i.v. trebuie administrate strict conform indicațiilor pentru a evita

supradozajul

b. este acceptabil să se ajusteze doza de medicament fără consultarea unui medic dacă
pacientul pare să nu tolereze bine medicamentul

c. monitorizarea pacientului după administrarea i.v. este esențialș pentru a identifica

reacțiile adverse

d. viteza de administrare poate fi ajustată în funcție de starea emoțională a pacientului

e. medicamentele i.v. pot fi administrate indiferent de interacțiunile cu alte medicamente

3. Care sunt pașii corecți pentru pregătirea administrării unui medicament i.v.

a. verificarea celor trei concordanțe: medicamentul corect, pacientul corect, ora corectă

b. asigurarea că soluția perfuzabilă este la temperatura camerei

c. alegerea unei vene adecvate pentru canulare

d. citirea instrucțiunilor medicamentului cu voce tare înainte de administrare

e. verificarea termenului de valabilitate al soluției dezinfectante

4. Ce măsuri de precauție trebuie luate când se administrează medicamente intravenos?

a. purtați mănuși sterile pe tot parcursul procedurii

b. evitați amestecarea medicamentelor în același flacon sau seringă fără a verifica

compatibilitatea

c. utilizați întotdeauna ace de unică utilizare și sterile pentru fiecare pacient

d. asigutați-vă că pacientul a mâncat înainte de administrarea medicamentului

e. monitorizați constant pacientul pentru semne de alergie

5. Cum se monitorizează eficacitatea și siguranța terapiei cu medicamente administrate i.v.

a. observarea semnelor vitale ale pacientului nînainte, în timpul și după administrare

b. asigurarea că pacientul rămâne într-o singură poziție pe durata administrării

c. verificarea periodică a funcției renale și hepatice

d. evaluarea nivelurilor plasmatice ale medicamentului la intervale regulate

e. înregistrarea oricăror efecte secundare sau reacții adverse

6. Care dintre următoarele afirmații este adevărată despre utilizarea pompelor de infuzie în
administrarea medicamentelor i.v.?

a. pompele de infuzie permit un control precis al vitezei de administrare

b. pompele de infuzie eliminănecesitatea monitorizării pacientului

c. pompele de infuzie sunt indicate pentru toate tipurile de medicamente i.v.

d. utilizarea pompelor de infuzie reduce riscul de erori de medicație

e. pompele de infuzie pot fi folosite fără formare specială

7. În contextul administrării medicamentelor i.v. ce înseamnă termenul “ compatibilitate”?

a. capacitatea a două medicamente de a fi administrate simultan fără interacțiuni

negative

b. abilitatea medicamentului de a se dizolva complet în soluția i.v

c. compatibilitatea dintre medicament și materialul tubului de infuzie

d. asigurarea că medicamentul este compatibil cu dieta pacientului

e. compatibilitatea pacientului cu grupa sanguină a pacientului

8. Care este principalul motiv pentru care se efectuează o rotire a locurilor de inserție a
cateterelori.v?

a. pentru a oferi pacientului o schimbare estetică

b. pentru a preveni disconfortul psihologic al pacientului

c. pentru a reduce riscul de infecții la locul de inserție

d. pentru a testa abilitățile asistentului medical

e. pentru a economisi materiale de infuzie

9. Care dintre următoarele afirmații descrie cel mai bine scopul folosirii unui filtru în linia de
infuzie i.v?

a. pentru a încetini viteza de infuzie

b. pentru a împiedica intrarea de aer în linia de infuzie

c. pentru a detecta interacțiunile medicamentoase

d. pentru a elimina particulele microscopice din soluție

e. pentru a schimba culoarea soluției de infuzie pentru identificare ușoară

10. Când se administrează medicamente intravenos, care este cel mai important avantaj al
utilizării unei seringi automate (pompă de seringă) comparativ cu administrarea manuală?

a. permite administrarea unui volum mai mare de lichid

b. reduce necesitatea de monitorizare a pacientului

c. oferă o administrare mai precisă a dozelor de medicament

d. elimină riscul de infecții asociate asistenței medicale

e. îmbunătățește confortul psihologic al pacientului