TEORIA SI METODOLOGIA

INSTRUIRII

TEME DE CONTROL OBLIGATORII

DAMIAN ALEXANDRA (CASATORITA
TANASĂ)
STUDENTA: FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
SI STIINTE ALE EDUCATIEI
RAMURA: PEDAGOGIA INVATAMANTULUI
PRIMAR SI PRESCOLAR
ANUL II
SEMESTRUL I
GRUPA 2
ID – INVATAMANT LA DISTANTA
TEMA 2: Elaborati pentru fiecare unitate de invatare tema
individuala conform schemei indicate de elaborare (vezi
planul dat la activitatea de tutoriat).
UNITATEA I: Pentru o buna descriere al acestui capitol
vom răspunde succesiv la întrebările: ,,Cine?”, ,,Când?”, ,,Cum?”
și ,,De ce?”.
Acest prim capitol se leagă expres de tot ceea ce înseamnă
,,instruire” și modul în care se practica aceasta instruire. Trecând
de-a lungul timpului prin mai multe schimbari, cuvântul
,,instruire” la origine desemneaza activitatea de a învața ceva pe
cineva. Fiind intens și mereu adus în discuție instruirea, gasindu-i-
se mereu și mereu alte caracteristici, în esenta sa instruirea
reprezintă interacțiunea organizata intre cadrele didactice și elevi.
Punând în echivalenta conceptul de ,,didactica” cu teoria și
metodologia instruirii, putem spune ca J.A.Comenius (CINE?)
este cel care a introdus acest concept de diadctica, și tot el a pus
bazele unui nou tip de învățământ prin principiile inovatoare aduse
invatamantului ce țin de problemele legate de organizarea și
desfasurarea activitatilor în spațiul scolar (desfasurarea lectiei,
metodele de predare etc.).
În secolul XX (CAND?) toate aspectele ce țin de didactica s-
au extins, au luat amploare, incercandu-se permanent să se vina cu
imbunatatiri, să se găsească cel mai bun mod de aplicare al
didacticii și tot ceea ce înseamnă ea.
Prin cercetările de didactica (CUM?) au fost bine stabilite și
definite ,,personajele” principale din scena invamantului:
profesorul-elevii-clasa de elevi, fapt ce a schimbat complet modul
de predare-invatare.
(DE CE?) Datorită schimbarilor permanente și a evolutiei
societății a determinat și evolutia ,,instruirii” în general, a modului
de abordare a metodelor de predare-invatare, a organizarii
spațiului scolar, a desfasurarii lectiei etc., fapt ce ne-a făcut pe noi
ca oameni sa cercetam în permanenta modul în care putem ,,invata
pe cineva ceva”.

UNITATEA II: (CINE?) Normativitatea este un element

component al structurii educatiei care stabileste relația dintre
valori, scopuri și norme, pentru ca invatatorul sa constientizeze
conditiile, regulile de construire și realizare a procesului
pedagogic, sa distinga ceea ce trebuie să facă. În limbajul comun
normativitatea este redata de expresii des utilizate: trebuie/nu
trebuie sa... , este permis/nu este permis sa... , aplici urmatoarele
reguli, respecți urmatoarele etape... etc..
Relația:
1. principiu: este o cerinta care arata necesitatea educatiei și a
functionalitatii ei;
2. norma: necesitatea participarii active și constiente a educatului
în instruire;
3. regula: -pentru invatator (sa prezinte elementele noi prin
detaliere; sa elimine interpretarile greșite etc.)
-pentru elev (sa asculte cu atenție; sa formuleze
întrebări etc.).
Principiile didactice formeaza un sistem, actioneaza
simultan și corelat. Respectarea unui principiu invita la
respectarea tuturor, în ponderi ce țin de circumstanțele invatarii.
De aceea principiile didactice trebuie respectate (CAND?) în mod
continuu pentru o educatie temeinică.
Implementarea acestor principii trebuie făcută (CUM?)
sistematic pentru a avea rezultatele scontate la nivelul invatarii.
Ele trebuie respectate (DE CE?) în vederea imbunatatirii calitatii
procesului de învățământ. În funcție de cerintele lectiei, dintre cele
7 principii, trebuie ales și adaptat principiul care se preteaza cel
mai bine cerintelor noastre și folosit astfel încât sa satisfaca și sa
îndeplinească nevoile elevului.
Concluzionez prin a spune ca profesorul are obligatia
de a utiliza în procesul de invatare principiile didactice datorită
echilibrului dat de aceste principii în procesul de învățământ și
temeinicia invatarii dacă aceste principii sunt utilizate corect și la
timp.

UNITATEA III: Acțiunea educationala este produsul oamenilor,

astfel ca poate fi explicata și abordata numai prin prisma
intentiilor urmărite și a rezultatelor obtinute, ea reprezentând o
activitate desfasurata în vederea realizarii unor finalitati clare și
precise.
(CINE?) Finalitatile educatiei reprezintă orientarile asumate la
nivel de politica a educatiei în vederea realizarii activitatii de
formare-dezvoltare a personalitatii umane conform anumitor
valori vizate în proiectarea sistemului și procesului de învățământ
(Cristea,S.,1998,pag. 167). Aceste finalitati educationale îmbraca
forma idealului educational, a scopurilor și obiectivelor
educationale, alcatuind un sistem.
(DE CE?) Diversificarea actuala a finalitatilor educatiei,
instruirii, studiile de analiza, definire , proiectare, realizare a
scopurilor și obiectivelor au condus la punerea problemei
ordonarii, clasificarilor, desprinzandu-se astfel un domeniu
pedagogic – taxonomia obiectivelor.
 (CUM?) Obiectivele instructiv-educative pot avea
următoarea clasificare:
- după gradul de generalitate, relatiile logice intre categorii
(obiective generale; obiective specifice; obiective concrete)
- după natura finalitatilor educatiei (educative; instructive)
- după mediul de realizare (scolare; extrascolare)
- după specificitatea domeniului cunoasterii (obiective
disciplinare; obiective intradisciplinare; obiective
interdisciplinare; obiective transdisciplinare)
- după gradul de concretizare, transpunere în sarcini(obiective
operationale; obiective neoperationale)
- după formele invatarii aplicate
- după rezultatele finalizate asteptate (cunoștințe, aptitudini etc.)
(CAND?) Pentru a dirija mai bine invatarea, a stabili
corect pedagogic sarcinile de lucru, pentru a le adapta la
particularitatile elevilor, a interveni la momentul oportun în
corectarea invatarii, a conduce progresiv elevul în invatare este
nevoie de operationalizarea obiectivelor. Operationalizarea
precizeaza ceea ce va face elevul, performanța și competenta de
care va fi capabil după anumite secvente ale predarii-invatarii.
Cu toate limitele și observatiile critice cu privire la
operationalizarea obiectivelor, definirea clara a obiectivelor
reprezintă pentru fiecare cadru didactic un punct de plecare în
elaborarea demersului pedagogic eficient. Aplicata corect,
operationalizarea obiectivelor reprezintă un instrument eficace în
proiectarea, organizarea și evaluarea activitatii didactice și
educative.
UNITATEA IV: (CINE?) Strategia didactica este un concept
complex care presupune imbinarea armonioasa a metodelor,
mijloacelor și formelor de organizare a invatarii, insumand
integrarea unitara a tuturor secventelor educative pentru atingerea
obiectivelor operationale.
(CAND?) În plan didactic strategia face parte din
metodologia, arta profesorului de a conduce, rezolva situații de
instruire, tact de care în permanenta profesorul trebuie sa dea
dovada în vederea realizarii obiectivelor într-o anume maniera
optima, fiind un fapt de management instructional.
(CUM?) Strategiile didactice pot fi clasificate după mai
multe criterii:
- după activitatea dominanta în procesul instruirii (de predare; de
invatare; de evaluare)
- după natura obiectivelor dominante
- după modul de dirijare a invatarii
- după tipul de rationament abordat
- după categoriile de acțiuni predominante
(DE CE?) Într-o activitate didactica profesorul utilizeaza o
combinatie de strategii, de situații corespunzatoare pentru a crește
eficiența actiunilor și calitatea rezultatelor.

UNITATEA V: (CINE?) Metodele didactice reprezintă

diversitatea de metode, de modalitati de rezolvare, de proceduri,
de tehnici utilizate de către profesor și elev.
 (DE CE?) Pentru a evita rigiditatea metodologica, teama de
activizare și creativitate, se recomanda utilizarea a cât mai multe
metode didactice în procesul instructional-educativ.
(CUM?) Cum în invatare se propune un set de obiective
specifice și operationale, rezolvarea lor depinde și de grupul de
metode, procedee, fie în contextul general al strategiei, fie în
raport cu specificul fiecarui obiectiv, situație.
(CAND?) Alegerea metodelor pentru o activitate este de
fapt un sir de operatii succesive, pe măsura ce se definesc celelalte
elemente ale proiectului, fiecare sugerand anumite metode și
procedee.
Tipuri de metode didactice traditionale:
- expunerea
- conversația
- observatia
- demonstratia
- modelarea didactica
Fiecare metoda didactica în parte trebuie folosită cu tact, și
cel mai important, să fie folosită la momentul potrivit pentru a nu
crea confuzii, a nu duce în eroare elevul, esuand astfel de la scopul
final.

UNITATEA VI: Cercetarea actuala a metodelor didactice insista

asupra abordarii lor sistematice, a determinarii lor complexe de
către celelalte elemente ale instruirii: obiective, continuturi,
resurse, principii, organizare, evaluare, nivelul clasei, stilul
profesorului.
 (CUM?) Metodele didactice pot fi clasificate astfel:
- metode traditionale
- metode alternative
(CINE?) Metodele alternative:
-exercitiul: efectuarea repetata, constienta a unor acțiuni, operatii;
trecerea de la automatism la operatii variate, cu dozarea
eforturilor:
-algoritmizarea: respectarea succesiunii de operatii specifice în
aceeași ordine, strict stabilită, pentru rezolvarea corecta a unei
probleme, sarcini aplicative – tip;
-problematizarea: declansarea, formularea și rezolvarea de ipoteze
solutionare;
-lucrul cu manualul: utilizata pentru obiective de informare,
documentare, instruire, autoinstruire, culturalizare;
-metodele de simulare: o strategie euristica de explicare a
realitatii, de studiere a situatiilor veridice, prin imitare, joc,
interpretare de roluri;
-studiul de caz: reprezintă o problemă reala sau ipotetica, cu
valoare reprezentativa pentru o situație problematica, posibil de
rezolvat prin dezbatere în grup:
-metoda proiectelor: invatarea prin acțiune practica, cu o finalitate
reala, aplicativa.
(DE CE?) Metodele didactice dunt folosite pentru a
dezvolta capacitatea elevilor nu numai de a reproduce cunostintele
ci și de a opera cu ele în situații cât mai variate (CAND?).
UNITATEA VII: (CINE?) Totalitatea resurselor materiale
folosite de profesor pentru a transmite cunoștințe, a forma
deprinderi, a evalua achizitii sau a realiza aplicații practice
desemneaza mijloacele de învățământ. Aceste mijloace de
învățământ nu reprezintă altceva decât ca fiind auxiliare ale
metodelor și elemente ale strategiei didactice.
(CUM?) Exista numeroase clasificari ale mijloacelor
didactice, printre care amintim:
- mijloace de învățământ ce cuprind un mesaj didactic: obiecte
naturale, mijloace audio-vizuale etc.;
- mijloace de învățământ care faciliteaza transmiterea mesajelor
didactice: jocuri didactice, instrumente muzicale etc..
(DE CE?) Mijloacele de învățământ sunt folosite pentru
a suplimenta explicatiile verbale, oferindu-le elevilor un suport
vizibil, intuitiv, care ii familiarizeaza pe aceștia cu elemente ale
realitatii mai greu sau total inaccesibile pe cale directa.
(CAND?) Mijloacele de învățământ se dovedesc a fi
utile doar în cazul în care sunt integrate corespunzător în
activitatea de instruire și doar atunci când li se imprima o finalitate
pedagogica. Nu trebuie însă exagerat în folosirea mijloacelor,
deoarece acestea nu pot inlocui actul predarii.

UNITATEA VIII: (CINE?) Procesul de învățământ se prezinta

ca un sistem complex și presupune organizare, în desfasurarea
acestui proces participa numerosi factori, sunt folosite anumite
resurse , se stabilesc variate tipuri de relații pedagogice educator-
educat.
 (CUM?) Forma de organizare a procesului de învățământ
reprezintă o situație complexa, care include numeroase aspecte:
- gruparea elevilor, modul de constituire a colectivitatilor scolare,
dimensiunea grupurilor etc.;
- organizarea continutului instruirii în raport cu principalele
domenii ale cunoasterii, de cerintele formarii tinerilot pentru
integrarea lor în viața sociala și profesională;
- structura programului de desfășurare a procesului, mai ales în
ceea ce privește imbinarea activitatii comune, cu grupuri mai
restranse și activități individuale ale elevilor;
- tipurile de relații;
- modul în care se relizeaza trecerea elevilor de o etapa de
scolaritate la alta.
Lecția rămâne modalitatea principala de organizare a
activitatii didactice, prin intermediul careia se valideaza
concomitent și informare și formare, instruire și educare.
(DE CE?) Lecția își păstrează valoarea deosebita pe care o
are în atingerea obiectivelor educationale.
(CAND?) Exista numerosi profesori care constientizeaza și
perfectioneaza conceperea și realizarea în variante a lectiilor,
adaptarea la situatiile noi.
,,Insa lecția în calitate de microsistem capteaza și
reconfigureaza specific toate componentele actului didactic. De
aceea calitatea ei nu depinde de fiecare element luat în parte
separat, ci de relevanta elementelor prin raportare la context și
modul de articulare la nivelul ansamblului didactic creat.” (C.
Cucos, Pedagogie, 2002, Ed. Polirom, Iasi, p. 304-306)
UNITATEA IX: (CINE?) Proiectarea activitatilor didactice
reprezintă imbinarea cu tact a obiectivelor, resurselor,
continuturilor, principiilor, normelor, tuturor strategiilor, relatiile
pedagogice , evaluarii și modalitatii de reglare. Se urmărește
identificarea, precizia, analiza, prelucrarea, corelarea, ordonarea,
găsirea, perfectionarea raspunsurilor la întrebările de baza:
-ce se urmărește?
-cu ce resurse?
-in ce condiții?
-cum se realizeaza?
-cine participa?
-in cât timp?
-cum se vor cunoaște rezultatele?
(DE CE?) Fiind o activitate de anticipare a pasilor ce
urmează a fi parcursi pentru realizarea educatiei, proiectarea
didactica este necesara deoarece are un rol hotarator asupra
calitatii demersului ce urmează a fi realizat.
(CUM?) Principalele procese ale actului didactic sunt
structurate astfel:
1. Definirea obiectivelor și a sistemului de referinta spatio-
temporal.
2. Determinarea continuturilor.
3.Stabilirea strategiei optime de acțiune.
4.Stabilirea criteriilor și a instrumentelor de evaluare.
 (CAND?) Proiectele didactice trebuie elaborate pentru
fiecare perioada de timp în parte astfel:
1.Pe axa temporala: proiecte elaborate pe : ciclu, an ,
semestru,saptamana, ora (proiectarea esalonata și proiectarea
globala).
2.Pe axa structurala: proiecte elaborate pe: arii curriculare,
disciplina scoalara, tema, subiect.
Design-ul instructional nu este decât un model de proiectare a
conducerii activitatii la nivelul capitolului unitar, iar ficare dintre
lecții va face obiectul unor programe operationale de desfășurare,
prin rezolvarea situatiilor corespunzatoare obiectivelor derivate.

UNITATEA X: Abordarea individualizata este un principiu

psihopedagogic, care ordoneaza demersul educational în
conformitate cu particularitatile individuale de dezvoltare și
conditiile de viața ale fiecarui copil.
(CINE?) Pentru elaborarea unui plan individualizat este
necesar aportul unui grup de resurse umane mai mare , acesta fiind
format din diversi profesionisti: cadre didactice, medici, părinți,
psihologi.
Fără îndoială, în procesul de formare a personalitatii
copilului familia este primul și cel mai important factor
educational, cea mai mare parte a informatiei despre copil se
acumuleaza din convorbirile personale cu părinții.
(CAND?) Un plan individualizat poate fi elaborat
pentru un an întreg, un semestru, o luna, în funcție de obiectivele
pe care și le propune invatatorul, astfel acest tip de plan fiind o
forma de inregistrare și evidenta a copilului, care este pus la
dispoziția cadrelor didactice implicate în procesul instructiv-
educativ (DE CE?).
(CUM?) Planul educational individual nu este un
sablon impus, ci invatatorul este acela care decide cum să-l
intocmeasca. Este un plan flexibil, deschis, care ofera posibilitatea
de a face schimbari.

TEMA 3: Individual , concepeti câte un design instructional

pentru invatamantul prescolar, respectiv invatamantul primar
(la alegere, nivelul de grupa/clasa și domeniul
experiential/disciplina de învățământ). Suplimentar:
Concepeti un proiect didactic pentru invatamantul simultan,
însoțit de o lista cu min. 4 titluri bibliografice specifice
predarii în invatamantul simultan.

Proiect didactic grădinița:

PROIECT DIDACTIC

PROPUNATOARE: Damian Alexandra (casatorita Tanasă)

DATA: 06.12.2019
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 18 IASI
GRUPA: mijlocie
DOMENIUL EXERIENŢIAL: DS - DOMENIUL ŞTIIŢĂ
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate matematica
TEMA: ,,Aranjam discurile, patratele, triunghiurile”.
TIPUL ACTIVITATII : Consolidare de priceperi si deprinderi
FORMA DE REALIZARE: joc logic
 SCOP:- consolidarea deprinderii de a realiza operatii simple, de constituire a submultimilor dintr-o
multime data, după criteriul fomă, culoare, mărime, grosime; utilizarea deductiei logice si a
limbajului matematic adecvat.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: Să recunoască figurile geometrice, descriindu-le;
O2: Să identifice locul fiecarei piese in tablou, respectand conditia pusa;
O3: Să sesizeze greşeala strecurată intenţionat in joc , corectând-o;
O4: Sa verbalizeze actiunea, utilizand limbajul matematic.
ELEMENTE DE JOC: manuirea materialului didactic, cautare si descoperire, inchiderea si
deschiderea ochilor, ghicirea, tabloul pieselor, aplauzele.
SARCINA DIDACTICĂ
 Copiii constituie submultimi dintr-o multime data dupa forma, marime, culoare, grosime;
aranjeaza piesele in tablou, respectand o anumita ordine; identifica si/sau corecteaza
eventualele greseli după ce o recunoaşte şi o descrie după formă, mărime, culoare si
grosime astfel incat sa respecte asezarea in tablou ; să sesizeze greşeala strecurată
intenţionat în joc şi să o corecteze.

REGULILE JOCULUI:
La semnalul educatoarei, copiii executa operatia de constituire a submultimilor, precizand
caracteristicile pieselor geometrice, dupa care le vor aseza in “casutele” din tablou, tinand cont de o
anumita ordine. Raspunsurile corecte vor fi apludate, cele incomplete vor fi completate cu ajutorul
celorlalti copii.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, conversaţia, demonstrarea, exerciţiul, elemente de
problematizare.
MATERIAL DIDACTIC: trusa Dienes, tabloul pt figurile geometrice.
DURATA: 30 minute
BIBLIOGRAFIE:
Jocuri didactice matematice pentru grădiniţele de copii, Suceava, 1979
M.P. Lăzărescu, l. Ezechil, Laborator prescolar, Bucuresti 2011
Elemente de pedagogie prescolara aplicata, Ed. Univ. din Oradea, 2006

DESFASURAREA ACTIVITATII:
EVENIMEN OB. CONTINUT STIINTIFIC STRATEGII EVALU
T OP. DIDACTICE AREA
METODE SI MIJLOA FORMA
DIDACTIC
PROCEDEE CE DE
ORGANI
 ZARE
1.Moment Asigurarea conditiilor optime
organizatoric pentru buna desfasurare a
activitatii:
- Aerisirea salii de grupa;
- Aranjarea scaunelelor in
semicerc;
- Aranjarea materialelor
didactice
2.Captarea Copii, eu astazi m-am intalnit cu Explicatia Tabloul frontal Apreciere
atentiei: 3 Mos Nicolae care mi-a daruit cartonat a
minute acest tablou pt a aranja in el + capacita-
piesele geometrice dupa diferite piesele tii de
criterii. din trusa concentra
Dienes re pe
activitate.
3.Reactualiza O1 -Copii, ce credeti ca se afla in Problematiza- Săculeţul frontal Aprecie-
rea saculet? rea cu rea
cunoştinţelor: -Ce sunt acestea? conversaţia figuri răspunsu-
5 minute (Voi descoperi piesele pe rand, geometri- rilor
copiii le vor recunoaste, descrie .) ce copiilor

4.Anuntarea Astazi vom juca jocul “Aranjam explicaţia frontal

temei si a discurile, triunghiurile, patratele”
obiectivelor: - vom spune ce stim despre
3 minute formele geometrice, le vom aşeza
in tabloul gata pregatit la căsuţa
potrivită dupa culoare (in ordinea
asezarii culorilor de pe steagul
tarii noastre:rosu, galben si
albastru), marime, forma si
grosime.
5.Dirijarea Explicarea regulilor jocului si a Explicatia Frontal Observar
activităţii: 10 sarcinii didactice ea
minute Avem un tablou format din 3 comporta
casute pe mai multe randuri, in
mentului
 care trebuie sa asezam piese copiilor
geometrice astfel: pe coloane vom
aseza piese doar de aceeasi
culoare (in ordinea culorilor
steagului nostru: rosu, galben si
albastru), iar pe randuri doar de
aceeasi forma. Vom face cate 2
randuri pt aceeasi forma: primul
rand pt piesele rotunde subtiri iar
urmatorul rand pt piesele rotunde demonstratia
si groase, si astfel vom continua
si cu celelalte piese. Mai intai
vom incepe doar cu piesele mici Exercitiul
iar mai apoi vom trece la cele
Observa-
mari.
Completam tabloul astfel: rea
Primul rand de casute:
comporta
1.toate rotundurile mici si
subtiri(a,g,r) mentului
2.toate rotundurile mici si
copiilor.
groase(a,g,r)
3.toate patratele mici si subtiri frontal individual Aprecie-
4.toate patratele mici si groase
rea si
5.toate triunghiurile mici si subtiri
6.toate triunghiurile mici si stimula-
groase
rea
Jocul de proba
verbală.
Se va desfasura jocul de proba
Se acordă
pentru a se asigura înţelegerea
frontal atenţie
regulilor şi a sarcinii.
verbaliză-
Executatrea jocului de către
rii
copii.
O2 acţiunilor
Jocul se va desfăşura de mai
O4 şi
multe ori până când toţi copiii
utilizării
reuşesc să răspundă.
terminolo
Se introduce o sarcină cu un grad
sporit de dificultate: acum se va giei
trece la aranjarea pieselor mari in
matemati
tablou, dupa modelul celor mici.
ce
specifice.
Aprecie-
rea
răspunsu-
rilor
6. Obţinerea Complicarea jocului exerciţiul Tabloul Frontal Se acordă
performanţei Forme atenţie
O3 Copiii vor închide ochii, timp în
: 4 minute care eu voi lua un triunghi roșu de geometri- verbaliză-
la locul sau și îl voi pune în locul
ce individual rii
patratului albastru. Voi schimba
apoi mai multe figuri între ele. acţiunilor
Repetam de mai multe ori acest
şi
exercitiu pentru ca sa aiba cat mai
multi copii posibilitatea să utilizăriii
răspundă.
terminolo
giei
matemati
ce
specifica.
Aprecie-
rea
răspunsu-
rilor
7. Asigurarea Vom schimba modelul aranjarii în exercitiul individual Observa-
retenţiei şi tabel astfel: rea
transferului: 1. Coloana discurilor mici/mari comporta
3 minute 2. Coloana patratelor mici/mari mentului
3. Coloana triunghiurilor copiilor
mici/mari

8. Evaluarea Voi face aprecieri asupra explicaţia frontal Apreci-

activitatii: 2 activităţii, asupra atingerii eri
minute obiectivelor şi vom fixa titlul verbale
jocului. individu-
ale şi
colective

Se va asigura iesirea ordonata a

9. Incheierea copiilor din sala de grupa.
activitatii
Proiect didactic învățământ primar:
PROIECT DIDACTIC

Invatatoare: Damian Alexandra

Data: 11.06.2019
Unitatatea de învățământ: Școala Gimnaziala Liteni
Clasa: a II-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea tematică:Copilăria,cea mai frumoasă vârstă
Subiectul lecției: Scrierea funcțională.Biletul
Tipul lecţiei: recapitulare-sistematizare
Scopul lecţiei: Recapitularea cunoștințelor referitoare la textul funcțional-Biletul
Competențe generale:
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute;
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare.

Competențe specifice:

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare

cunoscute;
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare;
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut;
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază.

Obiective operaţionale: Pe pacursul lecției toți elevii vor fi capabili:

O1:-să definească noțiunea de bilet menționând cel puțin două caracteristici ale acestuia pe
baza
cunoștințelor anterioare;
O2:- să precizeze toate elementele componente ale unui bilet,pe baza cunoștințelor
anterioare
(data,formulă de adresare,conținut,semnătură);
O3:- să redacteze cel puțin un bilet resptectând cerințele date;
O4:-să intoneze refrenul cântecului ,,Am la țară,la bunici”pe baza explicațiilor date;
O5:-să reprezinte printr-un desen o zi din vacanța la bunici respectând cerințele date.

Strategii didactice:
 a. metode şi procedee: : conversaţia,conversația
euristică,explicaţia,exercițiul,demonstrația,problematizarea,joc didactic,
metoda Turul Galeriei.
b. mijloace și materiale: rebus,bilete colorate,minge,laptop,videoproiector,boxe,coli,marker,
fișe cu versurile cântecului ,,Am la țară,la bunici”,recompense(steluțe colorate).
c. forme de activitate: frontal, individual.
d.resurse temporale:50 min.

Bilbiografie:
o programa de Comunicare în limba română,clasa a II a
o Manual ,,Comunicare în limba română”,Cleopatra Mihăilescu,Tudora Pițilă

Desfășurarea lecției:
Observa
Strategii didactice
i
tapele Ob.o Conținutul
Forme de Resurse
cției p informațional Metode și Mijloace și
organizar temporal
procedee materiale
e e
Se realizează un climat
Moment
- favorabil necesar 3 min
ganizatoric
desfășurării lecției.
Stabilirea - Se stabilesc obiectivele conversația frontal 3 min -elevii sun
anului de operaționale: atenți
capitulare -să definească noțiunea de
bilet menționând cel puțin
două caracteristici ale
acestuia pe baza
cunoștințelor anterioare;
- să precizeze toate
elementele componente ale
unui bilet,pe baza
cunoștințlelor
anterioare( data,formulă de
adresare,conținut,semnătur
ă);
- să redacteze cel puțin un
bilet resptectând cerințele
date;
-să intoneze refrenul
cântecului ,,Am la țară,la
bunici”pe baza
explicațiilor date;
-să reprezinte printr-un
desen o zi din vacanța la
bunici respectând cerințele
date.
 Elevii sunt anuntati de
către învățătoare ceea ce
vor recapitula în lecția de
azi:noțiunea de bilet și
caracteristicile biletului. Se
vor redacta bilete,se va
vorbi despre vacanța de
vară, vor cânta un cântec
și vor desena.

Se realizează printr-un
Captarea -elevii
rebus.Elevii vor rezolva
enției Rebus ascultă și
rebusul la tablă și vor Conversația
(Anexa 1) 8 min respectă
asculta indicatiile date. Explicația
Laptop regulile
Se va arunca o minge de Exercițiul
Videoproiect propuse
plastic către un elev,care
- or
va rezolva prima cerință a
frontal
rebusului. Elevul va arunca Demonstrația
mingea către alt
coleg,urmând aceeasi Joc didactic
minge
regulă pentru a finaliza
rebusul.
În rebusul rezolvat,s-au Conversația -elevii nu
regăsit câteva elemente ale Frontal răspund
Recapitular biletului. Elevii vor defini neîntrebaț
propriu- noțiunea de bilet,precizând și ridică
să O1 si alte elemente mâna
O2 componente ale biletului.
Se poartă o conversație cu
elevii despre vacanța de
vară. Conversația
Elevii vor fi întrebați unde euristică
vor merge în vacanță,unde
10 min
le-ar plăcea să meargă și
de ce. Exercițiul Bilete
Aceștia vor primi bilețele colorate
colorate și li se va sugera problematizar
să redacteze un bilet ea
adresat părinților prin care individual
O3 îi anunță că pleacă în
vacanță la bunici. Vor avea
câteva minute la
dispoziție,după care se vor
citi biletele.
O3 Elevii vor redacta al doilea Conversația Bilete individual 6 min
bilet,prin care bunicul îl Conversația colorate -elevii sun
Obținerea va ruga pe vecin să aibă euristică atenți la
erfomanței grijă de câinele său. Exercițiul explicații
Se acorda cateva minute . problematizar
ea
Feedback
Se citesc cateva bilete
redactate de elevi.Se Conversația
biletele
O3 discută pe baza problematizar frontal
continutului biletului. ea 3 min

Asigurarea
tentei și a Elevii sunt anuntati cu
ansferului privire la faptul că vor
Laptop
e cunoștințe cânta un cântec cu Conversația
Boxe
titlul,,Am la țară,la Conversația
Fise cu
bunici”. Aceștia primesc euristică frontal
versurile
versurile cântecului și le Exercițiul
O4 cântecului ,,
urmăresc în timp ce îl Demonstrația
Am la țară,la
ascultă,pentru a-l putea
bunici”
cânta la final.
(Anexa 2)
Copiii vor primi câte o
foaie albă și vor realiza un 14 min
Foi albe
desen cu tema ,,În
vacanță,la bunici”.
În timp ce elevii Individual
Cântec
desenează,pe fundal vor
,,Vacanța”
asculta cântecul ,,Vacanța”.
O5
Prin metoda Turul
Metoda
Galeriei,elevii vor veni în
Turul
fața clasei, ,pe rând sau în
Galeriei
grup iar ceilalți colegi vor frontal
aprecia lucrările care le
plac.
Se fac aprecieri verbale
globale,individuale asupra
modului de lucru al Recompense
Încheierea - copiilor. conversația steluțe frontal 3 min
cției Se vor acorda colorate
recompense(steluțe
colorate).
ANEXA 1
REBUS

1. V A R A
2. D A T Ă
3. C O P I I
P R I M Ă V A R A
5. B U N I C I I
6. M U L Ț U M I R E
7. C Ă R Ț I

4.
1.Anotimp în care se coc fructele.....(vara)
2.În redactarea unui bilet,aceasta ne arată timpul...(data)
3.E o lume minunată în care veți găsi numai...(copii)
4.La sfârșitul lunii mai ne-am luat la revedere de la anotimpul...(primăvara)
5.Parinții mamei noastre sunt.... nostri (bunicii)
6. Biletul poate exprima o ....(mulțumire)
7.De la bibliotecă putem împrumuta...(cărți)

ANEXA 2
Am la țară,la bunici
I.Am la țară,la bunici
Păsări mari și păsări mici
Toata ziua robotesc
Să le cresc,să le-ngrijesc
REFREN
Și găina cot co dac
Și rățușca mac mac mac
Și curcanul glu glu glu
 Puișorii piu piu piu
Cot co dac
Mac mac mac
Glu glu glu
Piu piu piu

II.Am la țară,la bunici

Animale mari și mici
Toată ziua robotesc
Să le cresc,să le-ngrijesc
REFREN
Și pisica miau miau miau
Și cățelul ham ham ham
Și văcuța mu mu mu
Toate vor mâncare acum
Miau miau miau
Ham ham ham
Mu mu mu
Toate vor mâncare acum.

Proiect didactic pentru clase simultane:

PROIECT
DATA: 04. 03. 2020
CLASA: a II-a
UNITATEA ŞCOLARĂ: Şcoala Gimnazială
Liteni
PROPUNĂTOR: înv. Damian Alexandra
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale
naturii
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Adunarea
numerelor naturale de la 100
la 1 000 cu trecere peste ordin
SUBIECTUL: Exerciţii şi probleme
recapitulative( 0 - 1 000)
TIPUL LECŢIEI: consolidarea şi sistematizarea
DIDACTIC
DATA: 04. 03. 2020
CLASA: a III a
UNITATEA ŞCOLARĂ: Şcoala Gimnazială Liteni
PROPUNĂTOR: înv. Damian Alexandra
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Iarna
SUBIECTUL: Felul substantivelor
TIPUL LECŢIEI: mixtă
SCOPUL LECŢIEI: Formarea deprinderilor de a
folosi cunoştintele despre substantive, conştient şi
corect, în comunicarea scrisă şi orală
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 –să definească substantivul ca parte de vorbire,
pe baza exemplelor;
cunoştinţelor
SCOPUL LECŢIEI: să efectueze operaţii de
adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 1000
fără şi cu trecere peste ordin
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O2 – să grupeze substantivele în funcţie de categoria
din care fac parte;
O3 – să precizeze felul substantivelor identificate;
O4 – să completeze enunţurile lacunare cu
substantive potrivite;
O5 – să formuleze răspunsuri corecte pentru
întrebările adresate privind substantivul.

O1 – să efectueze adunări şi scăderi în concentrul 0-

1000, fără şi cu trecere peste ordin; STRATEGII DIDACTICE:
O2 –să aplice algoritmul de calcul al unui număr
necunoscut; a) Metode şi procedee didactice: conversaţia,
O3 –să calculeze proba pentru cele două operaţii; exerciţiul, explicaţia, observaţia.
O4 –să utilizeze corect terminologia specifică matematicii,
O5 –să rezolve probleme care presupun una, respectiv b) Mijloace
două didactice: fişe de lucru, plicuri cu
operaţii. imagini, lipici, fişe de evaluare
STRATEGIA DIDACTICĂ:
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe
a) Metode şi procedee didactice: conversaţia,
grupe;
jocul didactic, exerciţiul, problematizarea,
RESURSE UMANE: 6 elevi
b) Mijloace didactice: fişe de lucru, flori,
RESURSE TEMPORALE: 50 min
pliculeţe cu exerciţii, fişe de evaluare
MATERIAL BIBLIOGRAFIC
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe
Duţu Olga, Didactica limbii române şi
grupe;
comunicării în ciclul primar, Editura Europolis,
RESURSE UMANE: 6 elevi
Constanţa, 2002
RESURSE TEMPORALE: 50 min
Iordăchescu Carmen, Să dezlegăm tainele textelor
MATERIAL BIBLIOGRAFIC
literare, clasa a III- a, Editura Carminis, Piteşti, 2005
Aurel Maior, Elena Maior– Matematică-culegere
Piţilă.Tudora, Cleopatra Mihăilescu, Limba şi
de exerciţii şi probleme, clasele I-II; Editura
„Aramis”, Bucureşti, 2004 literatura română- manual pentru clasa a III- a,
Gherman, Angelica- ,,Culegere de exerciţii şi Editura Aramis, Bucureşti, 2005
probleme de matematică
pentru clasele I- IV”, Editura Elis, Bucureşti, 2006;
Neacşu, Ioan- ,,Metodica predării matematicii
la clasele I- IV ”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1988;
Pârâială, Viorica; Pârâială, Dumitru; Pârâială,
George- ,, Matematică” – manual pentru clasa a II-
a, Editura Euristica, Bucureşti, 2004.
Pârâială Viorica, Pârâială Dumitru, Pârâială
Cristian- George,
,,Matematică”- culegere- auxiliar al manualelor,
Editura Euristica, Iaşi, 2004 ;
 Forme
Form
O de Eval
e de Etape b Conţinutul instructiv– organiz uare
organi le . educativ are
zare E
lecţiei O Metode
O v
p şi
b Conţinutul instructiv a
Etape Metod . procede
. l
le – educativ
e şi e/
O u
lecţiei Mijloac
p a
proced e
. r
ee/ didactic
e
Mijloa e
ce
didacti
ce

1.Mo Se crează un Indivi 1.Mo Se crează condiţii Activit

ment climat favorabil dual ment optime ate
orga desfăşurarii orga Se verifică materialele frontal
nizat lecţiei. nizat şi instrumentele de ă
o Pregătirea o-ric lucru ale elevilor Conve
ric materialelor necesare unei bune rsaţia
pentru buna 1’ desfăşurări a lecţiei de
1’ desfăsurare a limba română.
lecţiei de Ev O
matematică. 2.Re 1 Activitate indirectă:
alu Apreci
Front actu O
2.Rea al ez a 2 Elevii au în plicuri Activit eri
ctuali Activitate lizar imagini reprezentând ate pe
zarea sar fiinţe, lucruri, fenomene verbal
directă : Conv ea grupe
cuno Verific cantitativ ersaţi cin cuno ale naturii. Acestea vor fi Exerci e
ştinţe şi calitativ tema. lipite în grupa/ coloana
a ştinţ ţiul
- Voi verifica ile din care face parte. Verific
Expli e-lor Fişe
lor însuşirea (Anexa 1)
caţia din Plicuri are
terminologiei
Lipici
5’ matematice. ca orală
Într-un coş se află
Floric 5’
floricele pe ele cu dr
spatele cărora sunt exerc
ul
scrise exerciţii. iţii O

Elevii au sarcina te 3
să rezolve
exerciţiul şi să
me
Activitate directă :
spună i. Verificarea modului în
O terminologia care au grupat imaginile. Activit
3.Ca 2 operaţiei respec- Verificarea temei de ate
ptare tive, conform
Ap acasă. frontal
a cerinţei. Pentru Activ rec ă Apreci
atenţi fiecare răspuns itate Într-un bol vor fi scrise Exerci
corect, ei vor ieri pe nişte fluturaşi şase eri
ei pe ţiul
primi câte o grupe ver 3.Ca cuvinte ( mama, carte, verbal
floricică. Irina, Negreşti, fulger,
5’ Conv ptare
Calcul mintal bal România). Elevii vor e
ersaţi a Conve
( Anexa 1)
a e atenţ extrage câte un fluturaş rsaţia
Expli iei şi vor constata că toate Bol cu
Activitate caţia cuvintele sunt flutura
indirectă: Probl 4’ substantive. şi pe
Fiecare grupă va emati Cu ce literă sunt scrise care
primi o zarea la început aceste sunt
ghicitoare sub Ap cuvinte? (cu literă mică scrise
formă de şi mare). cuvint
rec Apreci
exerciţii. Ei vor e
trebui să citească ieri eri
ghicitoarea şi să „ - Astăzi la ora de
ver limba şi literatura verbal
rezolve
exerciţiul. Pe bal română vom studia e
catedră vor fi „Felul substantivelor”.
e Vom descoperi că
trei albinţe cu 4.An
numere. Primul Ve unţa substantivele sunt Explic
care va afla - comune şi proprii, vom aţia
rifi rezolva exerciţii prin
rezultatul corect rea
care vom recunoaşte Obser
va descoperi şi car subi
substantivele, vom varea
titlul lecţiei: ectul
e transforma substantive sistem
Exerciţii şi ui şi
comune în proprii şi atică
probleme ora a
recapitulative obie invers.
lă
0-1 000” ctive
( Anexa 2) Fiş - Scriu titlul lecţiei pe
e lor tablă, iar elevii în
1’ caiete.

Activitate indirectă:
4.An Elevii vor copia
unţa- propoziţia în caiete.
rea Andrei îi oferă Dariei
temei un mărţişor şi o
zambilă. Capac
şi a
itatate
obiec Activit
a
tivelo ate
elevilo
r Activ 5. indepe
r de a
itate Dirij ndentă
scrie
3’ O Front area Exerci
corect.
1 ală învăţ ţiul
ării
Activitate directă:
O 3’
2 Se recunosc
substantivele din
 Conv O propoziţiile date.
Activitate ersaţi 4 Cum sunt scrise ele?
directă: a Schema lecţiei( Anexa
O „Astăzi, la ora 2)
3 de matematică Daţi exemple de
vom recapitula substantive comune şi
5.Eta O noţiunile proprii.
pa de 4 referitoare la Elevii vor scrie în
cons adunarea şi caiete propoziţia
olida scăderea „Vasilică merge în Fronta
re numerelor O excursie la Braşov.” l
naturale, vom Activ 5 Vor sublinia cu o linie Conve
O afla numărul itate substantivele comune şi rsaţia
13’ 5 necunoscut la fronta cu două linii pe cele Eplica
adunare şi lă proprii. ţia
scădere, vom Exerc 13’ O
rezolva o iţiul 6
problemă. Explic Floric
modul de lucru. ele Activitate indirectă:
Fiecare sarcină
rezolvată corect Elevii vor trebui să Evalu
va aduce în O rezolve exerciţiile de pe are
copac floricele. Exerc Ap 1 fişă. ( Anexa 3) scrisă
*Se scrie titlul iţiul rec O
pe tablă, iar ieri 6
elevii în caiete. ver 6.Ob
6’ bal ţine
Activitate e rea Activitate directă: Apreci
indirectă: perfo eri
rma Voi fixa cunoştintele verbal
Elevii vor Activ n despre substantiv Indivi e
rezolva la tablă itate ţei folosind metoda dual
exerciţii de fronta 6’ ciorchinelui.(Anexa 4) Eplica
6.Obţ adunare şi lă ţia
inere scădere. Ştiu/ Exerci
a Calculează: Vreau 7.Fi Ce am făcut noi astăzi ţiul
perfo 123 + 234= să xare la limba română? Apreci
rman 543 - 231= ştiu/ a Se fac aprecieri eri
ţei 394 + 515 = Am cuno individuale şi colective. verbal
95 - 28 = învăţ ştinţ e
13’ at e-lor
Află numărul
7. necunoscut: 13’ Exerci
Fixar 782 – a = 341 ţiul
ea 312 + b =598 Activ Ciorch
cuno itate Ev inele
ştinţe indivi alu 8.Ev
- duală ez alua
lor Activitate ca -
3’ directă: pa rea Conve
Se rezolvă o cit si rsaţia
8.Eva problemă la ate tema
lua tablă, folosind a pent
rea şi metoda „Ştiu/ Joc de ru
tema Vreau să ştiu/ Cursa a acas Apreci
pentr Am învăţat. isteţil rez ă eri
u (Anexa 3) or olv 4’ verbal
acasă Conv a e
1’ ersaţi pro
a ble
Activitate Joc ma
indirectă: didact .
ic
Rezolvarea
sarcinilor de pe
fişă. (Anexa 4)

Se va realiza
printr-un joc
didactic.(Anexa
5) Ev
alu
are
scr
isă
Activitate
directă:

Ce am făcut noi
astăzi la
matematică?
Se fac aprecieri Ap
individuale şi rec
colective. ier
i
ver
bal
e
 1.Completează enunţurile, folosindu-ţi 2. Desparte în silabe cuvintele:
cunostinţele din text:
piticul - ____________________
Cu vremea, piticului i se desprinsese porţelan - ___________________
…………………………. . Câinele îşi……………….. dinţii.
pomul - __________________
………… aproape că se uscase. Mai avea doar o creangă
…………… şi un măr ................. . crengile - ____________________
Doar băieţelul crescuse ……………….. .
băieţelul - ______________________
măr - _____________________

3. Găseşte cuvinte cu înţeles opus: 4. Desenează-i pe cei patru prieteni, aşa cum se arată în text.

prieteni -........................................
bătrân -.......................................
cuminţi -.............................................
vechi -................................................

29

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
 se apropie -................................................
deschisă -.............................................

TEMA 1: Analizati un capitol, la alegere, din problematica disciplinei Teoria și

metodologia instruirii:
PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE

30

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
 Un curriculum este ,,un proiect educational” (D”Hainaut,1981), la diverse nivele de
materializare a unei politici,strategii asupra educatiei prin învățământ. Atunci aplicarea lui în procesul
instructiv-educativ cere continuarea, cercetarea temeinică, ajustarea elementelor sale la conditiile
actiunilor directe de predare-invatare-evaluare. Atunci când sunt implicați direct profesorul,
institutorul ca realizatori rezulta tot o proiectare mai detaliata.
Cele doua notiuni: ,,curriculum” și ,,proiectare” nu sunt opuse , ci reprezintă un continuum
proiectiv, dar la alte nivele: de la general la particular, de la strategie la practica, de la teorie la practica
educationala. Doar ca prima notiune a intrat cu intarziere în limbajul pedagogic, fata de cealaltă, care a
devenit practica obișnuită pentru activitatea profesorului.
După identificarea elementelor curriculei oficiale, profesorul sa caute schitarea unei
modalitati de aplicare a actiunilor ce se contureaza pentru realizarea obiectivelor. În timp, s-au
31

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
conturat proiectele curriculare generale și cele actionale, concrete, din care ultimele au făcut obiectul
studiilor de didactica aplicata. Cele doua mari categorii de proiectari au apărut ca fiind probleme
diferite, ele nefiind decât trepte specifice ale aceluiasi demers de proiectare a procesului de
învățământ, dar la diferite nivele.
Proiectarea didactica este o activitate de anticipare a psilor ce urmează a fi parcursi pentru
realizarea instructiei și educatiei. Proiectarea pedagogica se refera la ansamblul operatiilor de
anticipare a obiectivelor, continutului, metodelor și mijloacelor de invatare, a instrumentelor de
evaluare și a relațiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente în contextul unui mod specific de
organizare a activitatii didactice. (Vlasceanu,L.,1988,p.249)
Proiectarea actiunilor de realizare a curriculumului general este necesara, ca o conditie de baza a
organizarii lor pentru ca:
32

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
- este o oglindire a pregatirii temeinice a profesorului și a intelegerii relatiei curriculum-proiectare
concreta
- este expresia afirmarii competentei și creativitatii sale didactice
- este semnul abordarii stiintifice a invatamantului
- este posibila corectarea atitudinii de aplicare
- stabileste puncte comune ale conceperii actiunilor la diverse nivele de realizare a obiectivelor
- contientizeaza și elevii asupra obiectivelor, continutului, organizarii, strategiei, criteriilor de
evaluare, mijloacelor
- privește ansamblul activitatii didactice conform obiectivelor curriculare, nu numai transmiterea
informațiilor, pentru ca proiectarea găsește cea mai adecvată corelatie intre elementele procesului de
învățământ.
33

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
 Proiectarea actiunilor trebuie sa evidentieze prioritățile curriculumului pentru a realiza o
eficiența conducere a procesului instructiv-educativ conform obiectivelor stabilite.
Literatura de specialitate a acreditat proiectarii didactice și termenul de design instructional,
prin care se înțelege actul de anticipare a demersului didactic în scopul de a asigura o desfășurare
eficiența a procesului de invatamt.
Functiile proiectarii pedagogice sunt:
1. Functia de anticipare: proiectarea pedagogica este definita ca un asamblu coordonat de operatii de
anticipare a decurgerii procesului indtructiv-educative, finalizate în programe diferentiate de instruire.
2. Functia de orientare: obiectivele reprezintă criterii de referinta ce orienteaza proiectarea,
desfasurarea și evaluarea activitatilor educative și permit profesorului construirea scenariului didactic
după care să-și orienteze activitatea.
34

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
3. Functia de organizare: proiectarea pedagogica se defineste ca un ,,complex de operatii de
planificare și organizare a instruirii, descriere a solutiei optime a unei probleme didactice complexe”
(Vlasceanu).
4. Functia de dirijare: proiectarea arata posibilitățile de acțiune , strategia de realizare a activitatii
instructiv-educative; dirijeaza și ghideaza la diverse niveluri , exprimand și rolul managerial al
profesorului.
5. Functia de reglare-autoreglare:raportarea rezultatelor finale la obiective permite controlul și
reglarea proceselor pedagogice și în funcție de rezultatele obtinute, profesorul adopta modalitatile
corespunzatoare pentru a inlatura dificultatile și lacunele constate.
6. Functia de decizie: urmărește ameliorarea și usurarea activitatii instructiv-educative prin raportarea
la rezultatele obtinute de elevi.
35

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
7. Functia de inovare: aici pot fi produse schimbari la nivelul continutului programei și manualelor
scolare, metodelor de transmitere și insusire a cunostintelor, tipurilor de invatare și relațiilor
pedagogice.
Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
- devine un ghid de acțiune instructiv-educativa, exprimand și rolul managerial al profesorului-
- creeaza cadrul pentru manifestarea caracteristicilor traditionale și actuale ale procesului de
învățământ
36

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
- proiectarea vizeaza specific activități delimitate (lecții, situații de instruire)
- proiectarea devine calea principala pentru a concepe și realiza eficient o activitate
- prefigureaza pasii, operatiile, acțiunile delimitate ale profesorului și elevului, sub forma unei
programari actionale anume
- evidentiaza rolul competentelor de conducere ale profesorului, ceea ce corespunde și cu noile
dimensiuni ale predarii
- profesorul opereaza asupra fiecarui element component al procesului instructiv-educativ: obiective,
resurse didactico-materiale , nivelul elevilor, continuturi, timp, esalonarea pasilor, moduri și forme de
organizare a elevilor, succesiunea etapelor predarii-invatarii, tipuri de strategii, combinarea metodelor
și instrumentelor, integrarea metodica a mijloacelor, criterii și metode de evaluare, formularea
sarcinilor de invatare comune și diferentiate etc..
37

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
 Desfasurarea cât mai eficiența a activitatii didactice implica o foarte buna pregătire a cadrului
didactic, pentru ca un proiect bine gândit are ca rezultat un lucru bine făcut. Proiectarea pedagogica
presupune definirea aspectelor cu rol hotarator pentru calitatea demersurilor ce urmează a fi realizat,
precizarea ordinii operatiilor și luarea în consideratie a interactiunilor dintre ele. Principalele procese
care trebuie urmate în proiectarea didactica pot fi structurate astfel:
- Definirea obiectivelor și a sistemului de referinta spatio-temporal: determinarea obiectivelor
reprezintă una dintre conditiile necesare ale unui demers didactic rațional. Pentru a preveni un
eventual eșec, cadrul didactic trebuie sa cunoască cu ce rezultate concrete se va incheia activitatea
înainte de a începe. Mager propune parcurgerea a trei pași în delimitarea unui obiectiv: 1.
identificarea performantei finale pe care instruirea încerca sa o realizeze; 2. descrierea nivelului de
performanța; 3. descrierea conditiei esentiale în care ar trebui să se produca respectivul comportament.
38

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
După identificarea obiectivelor, profesorul trebuie sa realizeze o analiza detaliata a categoriilor de
resurse necesare desfasurarii activitatii: resurse umane; resurse de continut didactic; resurse materiale;
locul desfasurarii activitatii și timpul alocat pentru o activitate.
- Determinarea continuturilor: reprezintă organizarea și pregatirea continutului procesului de
instruire și educatie și consta în analiza logico-didactica, functionala a acestuia. Are rolul de
sistematizare a continutului; identificarea elementelor esentiale; accesibiliza continutul; ordona logic
continutul în vederea stabilirii ordinii secventelor.
- Stabilirea strategiei optime de acțiune: eficiența activitatii didactice este determinata de calitatea
modalitatii de selectare și imbinare a celor mai potrivite metode, mijloace și materiale didactice.
Principalii factori care contribuie la alegerea cât mai potrivita a strategiei didactice sunt: tipul

39

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
activitatii; obiectivele operationale prestabilite; contextul psihopedagogic al instruirii; contextul
material al instruirii; personalitatea profesorului și stilul de activitate didactica abordat de acesta.
- Stabilirea criteriilor și a instrumentelor de evaluare: proiectarea activitatilor didactice este bine
formulata în conditiile în care se stabileste încă de la începutul acesteia o procedura de evaluare a
nivelului de realizare a obiectivelor propuse. Scopul evaluarii nu este de a eticheta și ierarhiza elevii,
ci de a perfectiona procesul instructiv-educativ.
Prioectarea se poate face pentru mai multe nivele:
1. Axa temporala: proiecte elborate pe ciclu, an, semestru de învățământ, săptămâna , ora și se pot
distinge:
a. proiectarea globala – are ca referinta o perioada mai mare de instruire (ciclu sau an de studii) și
prelucreaza cu obiective, continuturi și criterii de evaluare mai largi.
40

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
b. proiectarea esalonata – și vizeaza o perioada mai scurta de timp (an scolar, semestru scolar și ora
scolara). Proiectarea unei discipline pentru un an sau semestru scolar se realizeaza prin planificarea
esalonata pe lecții și date temporale exacte. Pe când proiectarea unei lecții este operația de identificare
a secventelor instructionale ce se deruleaza în cadrul unui timp determinat, de obicei o oră scoalara. Și
identificam: proiect de lecție, plan de lecție, proiect pedagogic, scenariu didactic etc.. Iar proiectarea
activitatii semestriale cuprinde: obiectivele, capitolul, tema, numărul de ore, mijloacele de învățământ
și bibliografia.
2. Axa structurala: proiectarea elaborata pe arii curriculare, disciplina scolara, tema, subiect și poate
cuprinde:
a. o precizare a obiectivelor generale-cadru al formarii-dezvoltarii elevilor conform documentelor
curriculare,
41

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.
b. o analiza pe aceste obiective-cadru, a situației initiale
c. conturarea unor linii de perspectiva la ceea ce se așteaptă.
Designu-ul instructional nu este decât un model de proiectare a conducerii activitatii la nivelul
capitolului unitar, iar fiecare dintre lecții va face obiectul unor programe operationale de desfășurare
prin rezolvarea situatiilor corespunzatoare obiectivelor derivate.

42

Motivata din mai multe puncte de vedere, teoretic și practic, esenta proiectarii preocupa pe
majoritatea pegagogilor-didacticieni, astfel încât putem realiza un tablou al aspectelor de fond, utile
profesorului:
- depășește sensul traditional al organizarii continutului prin anticiparea intregului demers de predare –
invatare – evaluare, în raport cu obiectivele și rezultatele asteptate.