PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr.

722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

Psihopedagogia jocului

Student: Avasiloaie Nicoleta căs. Apătăchioae

Iași, 2019
 PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr. 722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

TEME DE CONTROL OBLIGATORII

1. Prezentați comparativ câte o activitate de joc, învățare, muncă și creație.

Dezvoltarea psihologică a copilului nu se realizează de la sine, în mod instinctiv ci prin două
instrumente fundamentale: jocul şi imitaţia. Jocul este folosit de copil chiar de la naştere şi este prima lui
formă de activitate. Jocul are un puternic caracter ludic. Prin urmare, una dintre trăsăturile esențiale ale
acestei activități este faptul că ea trebuie să se realizeze din proprie inițiativă și să producă plăcere. Jocul
este forma de activitate dominantă în copilărie, dar ea nu trebuie să lipsească nici de-a lungul vieţii. Jocul,
împreună cu învăţarea, munca şi creaţia, este una din activităţile umane fundamentale.
O activitate de joc este cea De-a vânzătorul, activitate de simulare, ce presupune adoptarea unor
roluri sociale, care nu produce o muncă materială, și în cadrul căreia copiii, vor imita situația reală fiind
nevoiți să se adreseze politicos şi să respecte succesiunea logică a operaţiunilor din procesul de vânzare-
cumpărare. Copilul care interpretează rolul cumpărătorului trebuie să salute politicos, să examineze atent
produsele, să ceară informaţii despre acestea, să parcurgă toți pașii până la achiziţionarea produselor.
Prin joc se creează deprinderi care susțin activitatea de învățare școlară, jocul fiind considerat o
activitate serioasă. Jocul nu este o simplă formă de divertisment, ci o modalitate de investigare și de
cunoaștere, o exersare. Legătura dintre joc și învățare este esențială, cel puțin în prima perioadă a vieții,
întrucât jocul este prima și principala forma de învățare, descoperire și cunoaștere. Activitatea de învăţare
se realizează prin joc, în special la vârstele mici.
O activitate de învăţare este Ce se întâmplă?. Copiii stau față în față pe covor cu picioarele
depărtate. Când educatoarea sună din clopoțel, acețtia trebuie să-și lipească tălpile și să trimită mingea de
la unul la altul. Când se aude iar clopoțelul, mingea se oprește iar copiii trebuie să spună cine anume a
ajutat mingea să se miște. Astfel copiii conștientizează relația dintre cauză și efect.
Munca reprezintă o activitate conştientă care are un anumit scop. Spre deosebire de joc, ea
urmărește producerea unor bunuri materiale. Elementul comun activității de muncă și joc este că ambele
îl pregătesc pe copil, viitorul adult, pentru maturitate.
Prin activitatea de muncă Micul bucătar se va urmări realizarea unor produse de patiserie.
Educatoarea va pune la dispoziția copiilor ingredientele necesare realizării unor colăcei (apă, făină,
drojdie, sare, lighean pentru frământarea aluatului) apoi va arăta copiilor ordinea de punere a
ingredientelor în lighean și modalitatea de frământare a aluatului.
 PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr. 722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

Activitatea de creaţie implică generarea unor idei noi care țin mai mult de experiența și trăirile
personale.
O activitate de creaţie poate fi Felicitarea pentru ziua mamei care constă în realizarea de către
copii a unor felicitări pentru mama. Având la dispoziţie foi colorate, lipici, forme decupate, stikere,
foarfece, creioane colorate, carioci aceştia vor crea o felicitare pe care o vor oferi mamei la activitatea de
8 martie. Realizarea unei felicitări presupune creaţie deoarece copilul își poate pune în practică libertatea
de gândire și imaginația.
În concluzie, activitățile umane pot fi manifestate prin joc, învăţare, muncă şi creaţie.

2. Exemplificați câte o activitate ludică pentru fiecare dintre funcțiile jocului descrise mai sus.

Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care omul îşi satisface imediat,
după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară ce şi-o creează singur.
Orice joc îndeplineşte simultan mai multe funcţii.
Funcția adaptativă
Funcția informativă
Funcția formativă
Funcția de socializare
Funcția de conturare a identității
Funcția de relevare a psihicului
Funcția de echilibrare și tonificare
Funcția terapeutică a jocului
Funcţia adaptativă manifestată prin asimilarea realităţii fizice şi sociale şi acomodarea eu-lui la
realitate. În timpul jocului, copilul experimentează roluri în care el este personajul principal (vânzător sau
bucătar), fapt care-i va asigura treptat adaptarea și înțelegerea lumii reale, și va contribui la trecerea
firească de la copilărie la adolescență și ulterior la maturitate.
Funcţia informativă. În timpul jocului, de la cele mai fragede vârste, fără a conştientiza neapărat
acest lucru, copilul realizează diferite acțiuni de manipulare, de măsurare, de clasificare, prin care
acumulează date noi, informaţii, noțiuni, necesare înțelegerii lumii reale (relația cauză-efect, bucătarul,
 PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr. 722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

felicitarea, vânzătorul). Printre activitățile care îndeplinesc în mod evident această funcție se numără
jocurile matematice.
Funcţia formativă se referă la faptul că jocul contribuie la dezvoltarea cognitivă, afectiv-
emoțională, psihomotorie și de modelare a personalității, perfecţionându-se astfel funcţiile cognitive ale
subiectului care se joacă (toate jocurile prezentate la punctul 1). Prin joc se dezvoltă întreaga personalitate
a copilului. Se poate spune, arată Ursula Schiopu, că jocurile constituie o şcoala a 14 energii, a educaţiei,
a conduitei, a gesturilor, a imaginaţiei ; jocul educă atenţia, abilităţi si capacităti fizice si intelectuale,
trăsăturile operative ale caracterului (perseverenţa, promptitudinea, spiritul de ordine, dârzenia etc.),
trăsături legate de atitudinea fata de colectiv, corectitudinea, spiritul de dreptate, cel de competitie,
sociabilitatea in genere. In felul acesta jocul modeleaza dimensiunile etice ale conduitei.
Funcţia de socializare a jocului explică de ce prin joc se exersează și se asimilează în plan
comportamental cerințele vieții sociale, în special în jocurile de cooperare, competiție sau de rol care
presupun interrelaționarea între copii, adaptarea propriilor acțiuni la acțiunile celorlalți, asumarea
propriului comportament și respectarea convențiilor impuse de diferite situații. Adultul are un rol esențial
în asigurarea dezvoltării sociale prin joc (vânzătorul, bucătarul, relația cauză-efect, felicitarea)
Funcţia de conturare a identităţii se explică prin faptul că, un copilul, prin activitatea de joc, îşi
afirmă şi îşi apără individualitatea şi îşi satisface nevoie de a se integra social. Prin interpretarea unor
jocuri de rol în context social și prin analiza sinelui din perspective variate, preșcolarul mare ajunge sa-și
formeze un sens al identității proprii și să interiorizeze elemente ale imaginii de sine. (vânzătorul,
bucătarul)
Funcţia de relevare a psihicului. Prin joc, copilul transpune sentimente, impresii, temeri, gânduri,
trăiri, intenţii neîmplinite în real, atitudini, conflicte intrapsihice sau în relaţiile interpesonale. Aceste
conținuturi devin astfel accesibile părinților și educatorilor ca manifestări incipiente ale unor interese,
aptitudini, ale nivelului de dezvoltare psihică sau ale unor tulburară sau disfuncții în dezvoltarea
personalității. (felicitarea)
Funcţia de echilibrare şi tonifiere se manifestă în jocurile desfășurate în timpul liber și are rol
compensator și complementar față de activitățile care presupun muncă și învățare. (felicitarea)
Functia terapeutica, se utilizeaza cu succes in cazuri maladive (copii care nu stiu sa se joace). Se
constituie pe seama proprietatilor proiective ale jocului precum si pe functia de integrare in rol prin
 PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr. 722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

transfigurarea trasaturilor de personalitate individuale si a comutarii lor in trasaturile personajelor

substituite in joc. (vânzătorul, bucătarul, felicitarea)

Cunoașterea acestor funcții ale jocului de către educator este esențială pentru a putea proiecta cele
mai potrivite activități, în funcție de ce impune situația de la clasă, în funcție de ce urmărește acesta.

3. Proiectați un joc didactic pentru preșcolari, precizând tema jocului, scopul și obiectivele
instructiv-educative, sarcinile și regulile, scenariu și modalitatea de evaluare.
Joc didactic : Globurile din brad
Nivel II, grupa mare
Scop:
- Dezvoltarea capacității de a număra conștient, raportând cantitatea la număr și numărul la cantitate.
- Verificarea cunoștințelor despre atributele figurilor geometrice
- Dezvoltarea operațiilor gândirii
Obiective operaționale:
- Să recunoască și să numească figurile geometrice
- Să numere tot atâtea globuri cu figuri geometrice de un anumit tip cât îi indică cartonașul extras
- Să așeze pe brad globurile
Sarcina didactică:
- Identificarea formelor geometrice desenate pe globuri
- Sortarea globurilor care conțin un anumit tip de forme geometrice
- Raportarea cantității la număr
Reguli de joc:
Copiii extrag un jeton care contine o fomă geometrică și un număr. Ei trebuie să identifice globurile cu
formele geometrice de acelați fel și să numere tot atâtea globuri cât indică numărul de pe jeton și să le
agațe în brad. Se verifică prin numărarea și reprezentarea aceleiași forme geometrice pe toate globurile
selectate de elev. Copilul care greșește poate fi ajutat de un alt coleg.
Scenariu:
a) Introducerea în activitate
Este prezentat bradul gol și copiii sunt întrebați în ce anotimp suntem, când vine Moș Crăciun și când
trebuie să împodobim bradul.
 PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr. 722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

b) Anunțarea titlului jocului și a obiectivelor operaționale

Jocul se numește „Globurile din brad”. În cadrul jocului, copiii vor număra globurile și vor identifica
formele geometrice reprezentate pe acestea. Ei vor trebui să identifice globurile cu formele geometrice de
acelați fel și să numere tot atâtea globuri cât indică numărul de pe jeton și să le agațe în brad.
c) Prezentarea materialului didactic
Educatoarea prezintă materialul didactic: bradul, globurile și jetoanele
d) Explicarea și demonstrarea regulilor jocului
Educatoarea precizează că fiecare copil trebuie să extragă câte un jeton și să identifice forma geometrică
și numărul înscrise pe acesta., apoi să selecteze globurile conform indicațiilor de pe jeton și să le agațe în
brad.
e) Fixarea regulilor
Educatoarea sau un copil exemplifică modul de joc pentru a fi însușite corect de către toți copii.
f) Demonstrarea jocului
Educatoarea încurajează copiii să extragă căte un jeton și să identifice forma geometrică și numărul care
apar pe acesta. Educatoarea exemplifică, folosind un jeton, că pe el apare un cerc langă care este scrisă
cifra 2 și descrie acțiunea pe care o face: acum selectez două globuri pe care este desenat cercul și le agăț
în brad.
g) Executarea jocului de probă
Un copil este invitat să extragă câte un jeton și să identifice forma geometrică și numărul înscrise pe acesta.
Educatoarea îi solicită să selecteze globurile conform indicațiilor de pe jeton și să le agațe în brad,
verificând însușirea regulilor.
h) Executarea jocului de către copii
Fiecare copil este invitat să extragă câte un jeton și să identifice forma geometrică și numărul înscrise pe
acesta. Educatoarea solicită copiilor să selecteze globurile conform indicațiilor de pe jeton și să le agațe
în brad. Copiii sortează globurile precizând forma geometrică și numărul de globuri pe care trebuie să le
agațe fiecare.
i) Complicarea jocului
Educatoarea introduce în joc globuri pe care sunt desenate forme geometrice de diferite culori și jetoane
care indică atât numărul cât și culoarea formei geometrice. Copiii trebuie să selecteze globurile ținând
cont de un criteriu în plus.
 PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr. 722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

j) Evaluarea activității
Educatoarea face o scurtă evaluarea a modului în care a fost realizată sarcina didactică, va aprecia fiecare
copil în parte pentru felul în care s-a implicat.
k) Încheierea activității
Educatoarea felicită copiii pentru împodobirea bradului de Craciun.

4. Proiectați o secvență didactică pentru învățământul primar în care să fie incluse elemente ludice.
Nivel I
Disciplina – Comunicare în limba română
Subiectul lecţiei – Dezvoltarea limbajului și a comunicării
Secvenţa didactică a lecţiei – fixarea cunoștințelor
Elementul ludic- joc didactic
Denumirea jocului: Baba-oarba
Scop: dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receprivă)
Obiective operaţionale:
O1 - să formuleze propoziții folosind cuvintele alese de colegi;
O2 - să fie capabil să asculte mesajele transmise de ceilalți colegi în scopul înțelegerii limbajului;
Regulile jocului:
 jocul se desfăşoară cu întreg colectivul grupei;
 fiecare copil participă la joc prin numirea lui de către copilul care este ales să fie „baba-oarba”;
 fiecare copil trebuie să formuleze propoziții scurte folosind cuvintele primite de la colegi;
Desfăşurarea jocului:
Fiecare copil din grupă primește câte o jucărie. Unul din ei este ales „baba-oarba”, este legat
la ochi și este așezat în mijlocul colegilor. Copiii rostesc versurile:
„Baba-oarba intra-n joc
Scoate nasul din cojoc
Și-alege o jucărie
Ce să fie? Spune-mi mie!”
Copilul legat la ochi se oprește langă un coleg, îi ia jucăria, o denumește, apoi îl invită pe acesta să spună
o propoziție:
 PIPP, ID, anul al II-lea, sem. I. gr. 722
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

Ex. : Mașină – Mașina este galbenă.

Câine – Câinele roade oase.
Copilul care a formulat propoziția va fi „Baba-oarba”
Evaluarea jocului:
Jocul se termină atunci când toți copiii au fost „baba-oarba”. Jocul va fi apreciat pozitiv de către
cadrul didactic.
Material didactic:
Ca material didactic se vor utiliza jucăriile pe care copii le vor ține în mână.