SIMONA BUTNARU

Unitatea de învăţare 7.
TIPURI DE ACTIVITĂŢI LUDICE DESFĂŞURATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Faptul că jocul este metoda de bază prin care se realizează activitatea instructiv-educativă din
grădiniţă şi activitatea fundamentală a copilului este unanim acceptat şi recunoscut prin Curriculumul
pentru educaţia timpurie (2008). Din perspectiva gradului de intervenție a adultului, tipurile de joc
prezente în grădiniță sunt jocul liber, jocul dirijat și jocul didactic.
Prezenţa jocului este obligatorie în toate tipurile de activităţi din structura curriculumului
preşcolar şi pentru toate domeniile de dezvoltare (Ionescu, Anghelescu şi Boca, 2010; Antonovici, Jalbă
și Nicu, 2005; Antonovici și Nicu, 2003):
 Domeniul dezvoltare fizică, sănătate şi igienă personală include dezvoltarea fizică: a motricităţii
grosiere – (jocuri de imitare a mişcărilor unor animale, a unor paşi de dans, jocuri cu mingea, jocuri
în aer liber, jocuri sportive); motricităţii fine (jocuri de puzzle, jocuri de construcţii cu cuburi, jocuri de
masă, jocuri simbolice de-a îmbrăcatul şi dezbrăcatul păpuşii, jocuri cu apă şi nisip, modelaj de
plastilină) şi dezvoltarea senzorio-motorie (jocurile de construcţie de lego sau puzzle, jocuri de
înşirarea a unor obiecte pe aţă, jocuri cu nisip, apă, frunze, pluş, plastic, burete etc.; jocuri de
imitare a sunetelor sau mişcărilor unor animale; jocuri care solicită simţurile şi mişcarea corpului,
jocuri de imitaţie, cântece cu comenzi, dans; jocuri de recunoaştere a formelor,
materialelor,sunetelor prin implicarea simţurilor (auz, pipăit, miros): Ce-i ascuns în săculeţ?, jocuri-
exerciţiu de tipul „stop-start”, jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal, la schimbarea ritmului
muzicii; jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare; teatru de păpuşi cu păpuşi uşor de
manevrat (confecţionate, de ex., din linguri de lemn)); sănătatea şi igiena personală: sănătatea
nutriţiei (joc de-a restaurantul); îngrijirea şi igiena personală (joc de îngrijire a păpuşii, joc de-a
magazinul pentru cumpărarea produselor de îngrijire personală) şi practici privind securitatea
personală (jocuri simbolice pentru demonstrarea unor pericole, jocuri de rol cu personaje care oferă
ajutor în situaţii de risc ).
 Dezvoltarea socio-emoţională îşi subordonează dezvoltarea socială: dezvoltarea abilităţilor de
interacţiune cu adulţii (jocuri cu subiect şi roluri La doctor, La cumpărături, La teatru pentru
exersarea comportamentului civilizat), dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copii de vârstă
apropiată (plasarea copilului în proximitatea altor copii şi oferirea de jucării, sugerarea de teme
posibile de joc; jocuri în grupuri mici, pe cât posibil eterogene, asumarea de roluri şi responsabilităţi
precise; oferirea de oportunităţi de a împărţi materiale şi jucării), acceptarea şi respectarea
diversităţii (jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului, limbii vorbite sau CES),
dezvoltarea comportamentelor prosociale (jocuri cu roluri, jocuri cu reguli, integrarea în joc a copiilor
marginalizaţi care se comportă agresiv, sau sunt timizi, nu cooperează, a copiilor diferiţi etnic, jocuri
de rol, dramatizări pentru exersarea regulilor de conduită) şi dezvoltarea emoţională:dezvoltarea
conceptului de sine (joc de rol, jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă,povesteşte despre
sine), dezvoltarea autocontrolului emoţional (jocuri cu mişcare la semnale: Stăm pe loc până auzim
clopoţelul; punerea la dispoziţia copiilor o clepsidră sau o jucărie cu sonerie (sau un ceas), care să-i
atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace
cu jucăria respectivă; jocuri simbolice în care copiii interpretează roluri aşa cum le percep ei;
intervenția educatoarei în jocuri cu roluri noi pentru a le reconfigura contextul şi a determina reacţii
şi comportamente diverse), dezvoltarea expresivităţii emoţionale (jocuri de dezvoltare a
expresivității, prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie, entuziasm, tristețe, frică; jocuri de
selectare a cuvintelor despre emoții, a poeziilor, poveștilor despre dispoziție, sentimente; jocuri de
asociere a sunetelor, a culorilor, a mișcărilor cu diverse emoții, joc de rol).
 Atitudinea faţă de învăţare se referă la stimularea curiozităţii și interesului, (jocul de-a reporterul sau
de-a cercetătorul), iniţiativei (oferirea oportunităților de a se juca liber împreună cu alți copii utilizând
obiecte și jucării, solicitarea copilului de a propune jocuri, practicarea zilnică a jocului liber),

222
 PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI
 

persistenţei în activităţi (oferirea oportunității de a repeta un joc care-i place, oferirea unui timp
suficient pentru finalizarea jocurilor în funcție de complexitatea sarcinilor)şi creativităţii (utilizarea în
joc a unor materiale care reflectă cultura copilului, jocuri simbolice cu teme sugerate de educatoare,
jocuri complexe de tipul În excursie; acordarea unui timp suficient pentru a iniția jocuri și a-și pune
în practică ideile legate de desfășurarea jocului; încurajarea copilului să-și imagineze alt final pentru
povești cunoscute; stimularea copiilor să propună jocuri noi sau jocuri în care nu au voie să
folosească vorbirea, ci doar cântatul, desenul, dansul, mișcarea).
 Dezvoltarea limbajului, comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii include dezvoltarea limbajului şi
comunicării: capacitatea de ascultare şi înţelegere (audiții de cântece; lecturi de povești, joc de tip
Ascunde obiectul, jocuri de ascultare și înțelegere precum Fă ca mine!, jocuri de masă de tip rebus,
Domino, Găsește diferențele!, Parcurge labirintul, jocuri simbolice, dramatizări ale unor poveşti
clasice sau inventate de copii)şi capacitatea de vorbire (jocul Mima, Telefonul fără fir, De-a
reporterul, De-a teatrul, Eu spun una tu spui multe, jocuri de prezentare de sine Ce ştii despre
mine/noi?, jocul de comentare a unor imagini Unde este/era, jocuri de potriviri de cuvinte Răspunde
repede şi bine, Descurcă cuvintele, Dacă nu e… atunci este…, Spune cuvântul opus! Cum spunem
altfel? Găseşte cuvântul geamăn!, dezlegarea sau crearea de ghicitori; joc de rol De-a magicienii,
jocuri de dezvoltare a capacităţii de exprimare a experienţelor senzoriale Săculeţul fermecat);
dezvoltarea premiselor citirii şi scrierii: cunoaşterea şi aprecierea cărţii (lecturi zilnice, plasarea
copilului în ipostază de cititor şi a adultului în ipostaza de auditoriu), capacitatea de discriminare
fonetică (jocuri de tip karaoke, jocuri de identificarea a sunetelor iniţiale ale cuvintelor, jocuri de
sortare a unor jetoane în funcţie de sunetul iniţial sau final a cuvântului care denumeşte imaginea,
jocuri de limbaj de tip fazan, jocuri de corespondenţă în funcţie de numărul de silabe din cuvinte,
jocuri de creare de rime), discriminare sunet-literă (cântarea unor cântecele care conţin vocalele;
jocuri de identificare a unor litere în mediul înconjurător), conştientizarea mesajului scris/vorbit
(asamblarea unei jucării urmând instrucţiunile cu ajutorul adultului), însuşirea deprinderilor de scris,
utilizarea scrisului pentru transmiterea unui mesaj (conceperea unor bilete de intrare la un
spectacol; jocuri cu litere din diferite materiale pe care să le pipăie şi apoi să le deseneze conturul).
 Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii include dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de
probleme (jocuri de stabilire a unor asemănări şi deosebiri folosind cărţi, jetoane, obiecte; jocuri de
clasificare și de ordonare a unor obiecte după diferite criterii; jocuri simbolice, dramatizări cu
materiale noi, costume şi măşti) şi cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea
lumii: reprezentări matematice elementare: numere, operaţii, forme geometrice, modele,
măsurare(joc de construcţii Castel pentru personalul preferat; jocuri simbolice pentru numărat – La
magazin, La farmacie, pentru estimări – De-a bucătarul, De-a vânzătorul;jocuri de comparare a
obiectelor în funcţie de mărime, greutate, volum; jocul de recunoaștere a unor forme geometrice în
mediul înconjurător; jocuri de potrivire a obiectelor în categoriile corespunzătoare; jocuri de
ordonare a obiectelor în serii crescătoare sau descrescătoare după un anumit criteriu; jocuri de
punere în corespondență a obiectelor în funcție de utilitate; jocuri de analiză și sinteză; jocuri pentru
dezvoltarea spiritului de observație); cunoaşterea şi înţelegerea lumii vii: pământ, spaţiu, metode
ştiinţifice (realizare de colecții de obiecte din natură - conuri, scoici, pietre de râu, frunze, flori, etc.;
jocuri de sortare și clasificare după diferite criterii, ex. după mediul de viață (animale
sălbatice/domestice, păsări de curte/sălbatice; „Meseria și uneltele potrivite”, „Ființe
marine/terestre”; jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potrivește?”; jocuri de rol în care copiii
prezintă prognoza meteo cu simboluri concepute anterior; jocuri de identificare a părților corpului).

APLICAŢIE
Exemplificați jocuri didactice sau secvenţe ludice care pot servi mai multor domenii de dezvoltare
simultan.

223
SIMONA BUTNARU

Curriculumul pentru învățământul preșcolar (2008) grupează activitățile de învățare în cinci

domenii experiențiale: estetic și creativ, om și societate, limbă și comunicare, științe și psihomotric.
Domeniul estetic și creativ oferă experienţe senzoriale şi estetice și ocazii de explorare a trăirilor
afective și o stimulare a proceselor de construcție, compunere sau inventare. Jocul de creație sub forma
jocului de construcție sau a jocului de rol, a dramatizării sunt aplicate predominant în cadrul acestui
domeniu. Domeniul om și societate propune experiențe de învățare despre om, modul lui de viaţă,
relaţiile cu alţi oameni, relaţiile cu mediul social, și influența omului asupra evenimentelor sociale.
Concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul sunt predate copiilor cu ajutorul unor
povestiri, dramatizări, jocuri de rol. Domeniul limbă și comunicare include exprimarea orală și scrisă,
abilitatea de a înțelege comunicarea orală și scrisă. În acest domeniu experiențial poate fi utilizată o
paletă foarte largă de jocuri, cu condiția ca acestea să includă sarcini de exprimarea verbală, orală sau
scrisă. Jocuri simbolice, didactice, jocuri cu subiect și reguli, jocuri cu muzică și text, frământările de
limbă etc. pot fi valorificate cotidian în formarea competențelor de comunicare. Prin acestea copilul este
stimulat nu doar să utilizeze limba ca instrument de comunicare, ci și să-și însușească elementele de
bază ale culturii sale (tradiții, istoria locurilor, mari personalități și opere culturale etc.). Domeniul științe
include atât abordarea domeniului matematic, cât şi înţelegerea naturii și a interacțiunii dintre om și
natură, prin intermediul experienţelor practice. Conceptele de volum, masă, număr, formă vor fi însuşite
prin jocuri de discriminare, clasificare, aproximare, comparare sau descriere cu sarcini de operare cu
obiecte concrete. Domeniul psiho-motric acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale,
mobilitatea generală şi rezistenţa fizică, abilităţile motorii şi demanipulare de fineţe, ca şi cunoştinţe
despre anatomia şi fiziologia omului. În cadrul acestui domeniu sunt utilizate jocuri de atenţie, jocuri de
coordonare, jocuri de competiţie, jocuri sportive, jocuri de vânătoare, jocuri cu reguli.

APLICAŢIE
Exemplificați un joc didactic în care să integraţi obiective specifice mai multor domenii experienţiale.

Activitățile de dezvoltare personală includ: activitățile de primire de dimineață, rutine, tranziții,

activități opționale şi activităţi realizate pe perioada după-amiezii. Rutinele sunt activități cu caracter
repetitiv care acoperă nevoile de bază ale copilului: sosirea în grădiniță, întâlnirea de dimineaţă,
servirea micului dejun, spălatul, toaleta, masa de prânz, somnul, perioada de relaxare de după-amiază,
gustarea și plecarea acasă. Anumite jocuri simbolice sau jocuri de atenție contribuie la focalizarea
atenției și organizarea acestor activități.
Un loc aparte în programul zilnic îl are rutina întâlnirii de dimineaţă, prin funcţia sa
organizatorică (verificarea prezenţei), dar şi prin valenţele sale exploratorii şi formative. Curriculumul
pentru învăţământ preşcolar (2008) recomandă o serie de jocuri pentru atingerea unor finalităţi multiple
pe care această secvenţă acţională trebuie să le îndeplinească:
 Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!,
Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de preşcolar/şcolar).
 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez
pe cei din jur; comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum
spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie
păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu
face!; Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente) Sunt vesel/trist
pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/veselia în culori şi forme.
 Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar;
Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi fi
şcolar....

224
 PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI
 

 Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al
tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi;
Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?, Cum să fac surprize celor dragi
etc.
 Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe
variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot
să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...
 Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.

Tranzițiile sunt activități de scurtă durată care fac trecerea de la rutine la activitățile de învățare,
de la momentele instructiv educative la cele de îngrijire. Jocurile de mers ritmat, jocuri de muzică și
mișcare, recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, jocurile cu cântec, text și mișcare
acompaniază această etapă.
Activităţile opţionale care pot fi una sau două pe săptămână, în funcţie de nivelul grupei, fac loc
jocurilor didactice muzicale, matematice, de mişcare, de vocabular, etc., în funcţie de specificul tematicii
şi finalităţilor alese. Avantajul acestor activităţi constă în faptul că numărul de participanţi este mai mic
(între 10 şi 15 după recomandările Curriculumului) ceea ce permite creşterea participării active a tuturor
copiilor.

TEMĂ DE REFLECŢIE
Explicaţi importanţa activităţilor opţionale pentru dezvoltarea conduitei ludice la vârstele mici.

Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare,

recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul
propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale. Spre deosebire a activitățile pe domenii
experiențiale (ADE), activitățile de după-amiază au un caracter complementar, funcții de aprofundare și
fixare a achizițiilor din cursul dimineții. Prin urmare, ele urmează tema săptămânală/tema proiectului şi
sunt corelate cu celelalte activităţi din programul zilei. Acum se vor desfășura predominant jocuri de
consolidare, se vor exersa suplimentar abilitățile însușite în ADE.
În jocurile şi activităţile didactice alese (JADA), copiii beneficiază de un cadru organizat de a
practica jocul liber, prin materialele variate şi stimulative puse la dispoziție. Reuşita desfăşurării JADA
depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie
să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune, să-i stimuleze iniţiativa. Totuşi, un
grad de constrângere şi dirijare există în JADA - prin faptul că se desfăşoară jurul unor centre de interes
predefinite (Bibliotecă, Artă, Știință, Joc de rol, Construcții), tema jocului este sugerată de educatoare
prin discuția de dimineață și prin materialele regăsite în zonele/ centrele/ colţurile deschise. Acestea nu
sunt aleatorii, ci atent alese de educatoare, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema
proiectului aflat în derulare.
Aspectele ludice sunt inserate în toate tipurile de activități din grădiniță - jocuri și activități
didactice alese, activități specifice domeniilor experiențiale și activități de dezvoltare personală.
Tematica jocurilor propuse în grădiniţă este circumscrisă în jurul a şase teme principale (Curriculum
pentru învățământul preșcolar, 2008):
 Cine sunt/ suntem?– explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor noastre, a corpului uman,
a stării de sănătate proprii şi a familiilor noastre, a prietenilor, comunităţilor şi culturilor cu care
venim în contact (materială, fizică, sufletească, culturală şi spirituală), a drepturilor şi a
responsabilităţilor noastre, a ceea ce înseamnă să fii om.

225
SIMONA BUTNARU

 Când, cum şi de ce se întâmplă?– explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau
îndepărtat, a relaţiei cauză-efect, a fenomenelor naturale şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a
domeniului ştiinţei şi tehnologiei.
 Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?– explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe Pământ,
identificarea factorilor care întreţin viaţa, a problemelor lumii contemporane: poluarea,încălzirea
globală, suprapopularea etc.; orientarea noastră în spaţiu şi timp, istoria noastră personală, istoria şi
geografia din perspectivă locală şi globală;căminul nostru şi călătoriile noastre, descoperiri, explorări,
contribuţia indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră în timp şi spaţiu.
 Cum planificăm/ organizăm o activitate? – explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi
planifică şi organizează activităţile, precum şi a produselor muncii şi, implicit, a drumului pe care
acestea îl parcurg. O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane, a fenomenelor de
utilizare/neutilizare a forţei de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor umane,
în contextul formării unor capacităţi antreprenoriale.
 Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?– explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm
ideile, sentimentele,convingerile şi valorile, îndeosebi prin limbaj şi prin arte. O incursiune în lumea
patrimoniului cultural naţional şi universal.
 Ce şi cum vreau să fiu? – explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a gândurilor şi
năzuinţelor noastre de dezvoltare personală. O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii
sociale a acesteia (Munca – activitatea umană cea mai importantă, care transformă năzuinţele în
realizări); incursiune în lumea profesiilor, a ocupațiilor umane în genere, în vederea descoperirii
aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de sine.
Conform Curriculumului pentru învăţământul preşcolar (2008), pornind de la temele anuale, se
stabilesc, pe grupe de vârstă, proiectele care urmează a se derula cu copiii. Intr-un an şcolar, se pot
derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de
proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate
şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu
sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii.
Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte transsemestriale. În programul zilnic este
obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi
cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer
liber etc.) și, pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului, copiii vor fi scoşi în aer
liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.

APLICAŢII
1. Exemplificaţi activităţi ludice care pot fi desfăşurate în aer liber în timpul programului de grădiniţă.
2. Formulaţi câte o temă/tip de joc pentru fiecare dintre cele şase teme din programul anual de studiu.

226