TEMĂ

Găsiţi şi descrieţi, utilizând resursele electronice (Internet), 2-3 dileme (morale, sociale) şi
menţionaţi ce răspuns ar da la aceste dileme un preadolescent (12-14 ani).

O femeie bãtrâna din China avea doua vase mari, pe care le atârna de cele douã capete ale unui
bãt si le cãra pe dupã gât. Un vas era crãpat, pe când celalalt era perfect si tot timpul aducea
întreaga cantitate de apa. La sfârsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasã, vasul crãpat
ajungea doar pe jumãtate. Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas si
jumãtate de apã. Bineînteles, vasul bun era mândru de realizãrile sale. Dar bietului vas crãpat îi
era atât de rusine cu imperfectiunea sa, se simtea atât de rãu ca nu putea face decât jumãtate din
munca pentru care fusese menit! Dupã 2 ani de asa zisã nereusitã, dupã cum credea el, i-a vorbit
într-o zi femeii lângã izvor: "Mã simt atât de rusinat, pentru ca aceastã crãpãturã face ca apa sa se
scurgã pe tot drumul pânã acasã!" Bãtrâna a zâmbit, "Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt
flori, insã pe cealaltã nu?" "Asta pentru ca am stiut defectul tãu si am plantat seminte de flori pe
partea ta a potecii si, in fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori
si decorez masa cu ele. Dacã nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care
împrospãteazã casa."
Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Însa crãpãturile si defectele ne fac viata împreunã
atât de interesantã si ne rãsplãtesc atât de mult! Trebuie sa luam fiecare persoanã asa cum este si
sã cãutãm ce este bun in ea.
Morala: Crãpãtura vasului nu înseamnã sfârsitul, ci o posibilitate de a face ceva diferit!

Esti singur in masina si conduci intr-o noapte furtunoasa; cand treci pe

langa o statie de autobuz, vezi 3 persoane asteptand autobuzul:
1. o batranica bolnava care pare pe moarte
2. un vechi prieten care ti-a salvat viata
3. iubitul ideal pe care asteptai de o viata sa il intalnesti.
Pe care l-ai lua in masina, daca ar exista posibilitatea ca langa sofer sa
stea un singur pasager? Gandeste-te bine inainte sa continui...
Aceasta este o problema morala care a fost folosita ca parte a unui
interviu pentru o slujba.
Poti sa iei batrana, intrucat ea e pe moarte; sau poti sa il alegi pe vechiul tau prieten care ti-a
salvat viata, si astfel sa te revansezi. Si totusi, sansa de a gasi partenerul ideal s-ar putea sa nu ti
se mai ofere.
Raspunsul unui adolescent a fost:
"I-as da cheile de la masina prietenului meu sa o duca pe batrana la spital
si as astepta autobuzul alaturi de partenerul ideal"
Uneori, avem mult de castigat daca renuntam la limitarea unei gandiri
incapatanate.

1
Într-o dilema sociala, ceea ce este bine pentru unul este rau pentru toti. Daca fiecare alege sa
urmareasca cele mai mari beneficii pentru sine, în cele din urma fiecare sufera pierderi maxime.
Închipuiti-va, de exemplu, ca va aflati pe o nava care se scufunda sau într-o cladire cuprinsa de
flacari. Fiecare s-ar simti tentat sa dea buzna spre barcile de salvare ori spre scarile de evacuare
în caz de incendiu, încercând cu disperare sa-i dea pe ceilalti la o parte. Dar daca toti se comporta
astfel, mai multi oameni vor muri striviti în îmbulzeala si mai putini vor fi salvati din cauza
dezordinii produse de panica. Mai multe vieti ar fi salvate daca oamenii ar parasi nava avariata
sau cladirea incendiata în ordine. si natiunile se confrunta cu astfel de dileme. a ramâne în urma
celuilalt.
Dilema folosintei comune este o situatie în care, daca oamenii iau tot ce si cât vor dintr-o resursa
limitata si neregenerabila, în cele din urma nu mai ramâne nimic pentru nimeni.
,,Tragedia comunelor”: un sat din New England are o pășune care se află la dispoziția tuturor
țăranilor. Aceștia cad la învoială să trimită câte o vită de fiecare pe această pășune. Fiecare are
intres să mai trimită câte o vită, mărindu-și astfel profitul de pe urma bunului comun. Totuși,
pășunea nu este foarete întinsă și nici foarte bogată și dacă toți fac lucrul acesta, iarba se termină
și toți țăranii pierd. Dilema constă în faptul că urmărirea interesului personal de către memebrii
comunității, conduce la un dezastru ce-i afectează pe toți. Ghidați de interesul personal, oamenii
nu numai că-i prejudiciază pe ceilalți, dar își fac singuri rău.
Alegeri cooperative și alegeri competitive În orice dilemă, individul are de făcut o alegere cu
privire la propriul comportament. El trebuie să aleagă între comportamente de care va beneficia
grupul și comportamente de pe urma cărora va trage numai el foloase. Prima alternativa este cea
cooperativă, a doua cea non-cooperativă. În dilemele sociale algerea non-cooperativă conduce la
foloase personale evidente, cel puțin în viitorul imediat. Să observăm că, chiar dacă țăranii
anticipează distrugerea completă a pășunii, startegia de a exploata mai intens decât ceilalți
resursa comună, rămâne cea mai rațională. În cazul în care se produce, realmente, epuizarea
resursei, costurile vor fi împărțite de întreaga comunitate.
Astazi, tragedia comunelor este un pericol cât se poate de real la scara globala. Despaduririle,
poluarea aerului, deversarea deseurilor în mari si oceane, irigatiile masive, pescuitul excesiv,
dezvoltarea comerciala a zonelor salbatice, cresterea rapida a populatiei în tarile în curs de
dezvoltare si supraconsumul din tarile cele mai bogate - toate aceste fenomene pun interesul
individual împotriva binelui comun. Raspunsurile egoiste la dilemele folosintei comune repre-
zinta comiterea unor fapte antisociale: oamenii iau prea mult.
Factorii psihologici care influenteaza comportamentul oamenilor confruntati cu o dilema sociala
includ o varietate de caracteristici personale. Indivizii se deosebesc între ei dupa gradul în care
sunt preocupati de raportul dintre realizarile lor personale si realizarile altora. Oamenii
de orientare cooperativa cauta sa maximizeze realizarile însumate ale tuturor. Cei de orientare
individualista încearca sa maximizeze doar reusitele lor personale, iar cei de orientare
competitiva cauta sa obtina rezultate superioare fata de ceilalti. Oamenii de orientare cooperativa
sunt mai putin înclinati sa se comporte de o maniera competitiva, consumatoare de resurse, în
comparatie cu cei de orientare individualista sau competitiva.
Solutionarea dilemelor sociale:
Factorii psihologici

2
  Diferențe individuale
Orientare personală spre cooperare
Încredere în ceilalți
Orientare culturală colectivistă
 Factori situaționali
Buna dispoziție
Experiența anterioară reusită în administrarea resurselor și în activitatea de cooperare
Urmarea unor modele altruiste
Așteptarea ca și ceilațti sa coopereze
 Dinamica grupului
Actiunea individuala în locul celei colective
Apartenenta la un grup restrâns
 Aranjamente structurale
Crearea unei structuri de recompensare ce rasplateste comportamentul cooperativ si / sau
pedepseste comportamentul egoist
Retragerea resurselor din domeniul public si încredintarea lor proprietatii private
Instituirea unei autoritati care sa controleze resursele
Exista si diferente culturale în modul de comportament al oamenilor confruntati cu dileme
sociale. Oamenii din culturile individualiste sunt mai putin cooperanti si mai competitivi fata de
cei din culturile colectiviste.
Factorii situationali influenteaza, la rândul lor, competitivitatea si cooperarea. Dispozitia
sufleteasca, de exemplu, afecteaza comportamentul fata de niste resurse limitate. Când sunt prost
dispusi, tristi sau furiosi, oamenilor le este greu sa amâne încasarea beneficiului; ei au tendinta sa
intre imediat în posesia a ceea ce doresc, prea putin preocupati de consecintele pe termen lung.
Într-un mediu foarte competitiv, buna dispozitie sporeste eforturile de conservare a bunurilor de
folosinta comuna. si experienta anterioara joaca rolul ei. Indivizii care au avut sansa de a-si
administra propriile resurse private sunt socialmente mai responsabili în utilizarea unor resurse
comune decât aceia care nu au avut aceasta oportunitate. Iar oamenii care au avut o experienta
pozitiva a cooperarii sunt mai înclinati sa contribuie la patrimoniul comun.