Sunteți pe pagina 1din 6

BALAUR (CAS.

TATARUSANU) ELENA CORINA PSIHOLOGIA


DEZVOLTARII SI A VARSTELOR
PIPP, ID, AN I

TEMA NR. 1

Comparati teoriile invatarii (conditionare clasica, operanta si invatarea sociala) cu


cele psihodinamice (Freud si Erickson). Gasiti cel putin trei criterii de comparative si
mentionati asemanarile si deosebirile.

Condiionarea clasic are ca baza experimentala studiile din lucrrile lui Ivan Petrovici
Pavlov (1927) n Rusia. Pavlov a aratat prin demonstratiile sale c anumite stari
comportamentale reprezint rspunsuri la stimuli externi, reprezentand aa numitele reflexe.

Exist dou tipuri de reflexe: condiionate i necondiionate.

Reflexele necondiionate sunt rspunsuri automate ale unei persoane - naintea oricrei
nvri - la anumii stimuli (de exemplu clipitul la o lumin puternic, sau salivarea la plasarea
unui aliment n gur).

Reflexele condiionate se stabilesc atunci cnd cineva asociaz un stimul neutru (cum ar
fi un clopoel sau o lumin) cu un stimul necondiionat. Dac stimulul condiionat apare constant,
de mai multe ori, exact naintea stimulului necondiionat, persoana ajunge s rspund la
stimulul condiionat la fel cum o fcea la stimulul necondiionat. Emoiile sunt n special supuse
acestei condiionri, conform studiilor lui Watson. Prinii au observat lucruri similare (de
exemplu copilul ncepe s plng atunci cnd vede un medic, dup ce acesta i-a fcut injecii; un
copil care a fost muscat de un cine poate ajunge s se team de casa respectiv sau chiar de
cartierul respectiv). Chiar mai mult, copilul poate s generalizeze frica (cazul Albert). Copilul
care se teme de o anumita insecta dupa ce a fost intepat (de albina de exemplu) poate ajunge s
se team de toate insectele.

Condiionarea operant sau instrumentala presupune un proces de nvare care


evidentiaza consecintele recompenselor i pedepselor, n cadrul acestui tip de condiionare
(asociat cu numele lui Skinner) iar frecvena unui rspuns se modific n urma unei ntriri. De
exemplu, atunci cnd un copil primete o rsplat (o ciocolata sau o lauda) imediat dup ce a
rspuns ntr-un anumit mod, el va repeta acest rspuns. Ciocolata sau lauda acioneaz ca
ntrire. Dac el nu primete o recompens sau este pedepsit el nu va mai repeta acest rspuns la
fel de des.

1
BALAUR (CAS. TATARUSANU) ELENA CORINA PSIHOLOGIA
DEZVOLTARII SI A VARSTELOR
PIPP, ID, AN I

Rspunsurile care nu sunt ntrite scad n frecven putnd fi chiar eliminate (se sting).
Rspunsurile pedepsite par s se sting dar de fapt ele sunt doar suprimate; odat ce pedeapsa
dispare, rspunsul poate s reapar. De exemplu, o mama care vrea ca baiatul ei s nu-i mai tina
mana in par, poate folosi condiionarea operant. Ea poate scdea frecvena comportamentului,
ludnd baiatul atunci cnd acesta rezist fr s-i mai tina mana in par timp de 10 minute, n
mod gradat pe perioade din ce n ce mai lungi, laudele vor fi oferite obinndu-se efectul scontat.
Ea poate de asemeni s ignore comportamentul fiului sau pentru a permite
comportamentului s se sting. Nu trebuie ns s il pedepseasc pentru ca aceasta ar duce doar
la abtinerea de a-si tine mana in par n prezena prinilor, n schimb comportamentul ar reaprea
n absena acestora.

Exist aa numitele scheme de ntrire. Un copil trebuie mai nti s primeasc o ntrire
pentru fiecare rspuns corect dar odat comportamentul fixat aceast schem nu mai este
necesar. Cercetarile au demonsrat faptul c un om i poate menine rspunsurile la fel de
eficient prin ntrirea primului rspuns dup o perioad anume de timp sau prin oferirea unei
ntriri dup un anumit numr de rspunsuri corecte.

Un alt aspect important al condiionrii operante are in vedere dezvoltarea unui nou
comportament. Unele rspunsuri sunt foarte rare. Totui, recompensnd aproximri succesive,
adic acele comportamente ce se aseamn din ce n ce mai mult cu cel dorit se poate cizela
comportamentul. Folosind astfel de tehnici s-a ajuns s fie nvai porumbeii s joace ping-pong
sau s ghideze rachete (Skinner, 1960) sau s fie nvate numeroase abiliti cognitive sociale
sau lingvistice de ctre copii i aduli (Semb, 1972).

Teoria nvrii sociale are la baza studiile behavioriste. Adeptii acestei teorii au
considerat behaviorismul mult prea restrns i inflexibil. Ei considerau c doar o parte din
dezvoltarea comportamentului poate fi explicat prin condiionarea clasic i operant, subliniind
c multe comportamente nu sunt nvate gradat prin ntriri, ci prin simpla observaie. Astfel,
conceptul de imitaie a jucat un rol cheie n perspectiva nvrii sociale. Multe studii au
demonstrat asemnarea crescnd a comportamentului social al copilului cu cel al adultului. Unii
cercettori au descoperit c dac un copil este recompensat pentru c a imitat un model el va
continua s imite modelul chiar i fr s fie recompensat (Bandura, 1969). Dac el observ ca

2
BALAUR (CAS. TATARUSANU) ELENA CORINA PSIHOLOGIA
DEZVOLTARII SI A VARSTELOR
PIPP, ID, AN I

modelul este recompensat pentru aciunile sale, va ncerca s-i copieze exemplul prin
comportament.

Neal Miller i John Dollard au susinut c ngrijirea de ctre prini devine fora
motivant pentru imitaiile copilului. Astfel un printe care satisface nevoile unui copil de hran,
cldur i afeciune este asociat cu satisfacerea acestor nevoi dobndind proprieti de ntrire
prin el nsui, ntruct comportamentele prinilor au valoare de ntrire, copilul le imit pentru a
se recompensa singur.

Jerome Kagan (1958) i John Whiting (1960) au artat c prinii au mai mult putere i
mai multe bunuri iar copiii le invidiaz statutul i de aceea i copiaza n sperana de a dobndi o
influen i un statut similar.

Conform lui Bandura, procesele cognitive ale individului au un rol central n reglarea
nvrii. Ele regleaz ceea ce copilul descrie su gndete despre ceea ce vede, i modul n care
el repet un lucru sau l stocheaz n memorie. Scurte experiene cotidiene pot avea efecte de
durat, ntruct ele sunt reinute n memorie ntr-o form simbolic, nvarea dup un model nu
mai este o simpl problem de imitaie. Atunci cnd copiii sau adulii i privesc pe ceilali, ei i
formeaz anumite concepii despre comportamentele posibile care i vor ghida ulterior n
aciunile lor. La fel se ntmpl dac i observ aciunile i consecinele acestora, ei i pot
schimba concepiile i aciona n mod diferit. Nu stimulul n sine ci concepia persoanei despre
stimul este cea care i regleaz/schimba comportamentul.

Teoreticienii nvrii sociale cognitive insist asupra faptului c oamenii proceseaz i


sintetizeaz informaiile adunate prin experienele avute perioade ndelungate, ceea ce nseamn
c ei nu mai sunt legai de ceea ce se ntmpl aici i acum. Pe baza experienei acumulate
anterior ei decid care comportament este eficace sau nu. Pe msur ce se dezvolt, fiinele umane
i construiesc i reconstruiesc ateptrile lor despre evenimentele viitoare. Ei estimeaz
consecinele pozitive i negative ale diverselor aciuni. Pentru a face aceasta ei i stabilesc
standarde proprii pe care le folosesc pentru a-i evalua performana, pentru a-i rsplti aciunile
i pentru a-i oferi o motivaie.

Progresul noilor teoreticieni este vizibil cu mult, fa de alte puncte de vedere. Ei acord
gndirii i cunotinelor umane o importan central n explicarea dezvoltrii comportamentului

3
BALAUR (CAS. TATARUSANU) ELENA CORINA PSIHOLOGIA
DEZVOLTARII SI A VARSTELOR
PIPP, ID, AN I

uman. Individul tinde spre explorare, evitnd lucrurile care i se par prea stresante sau dincolo de
capacitile sale. Oamenii din jur joac un rol fundamental n dezvoltare. Ceea ce ei fac sau spun,
modul n care se comport, devine surs de informaii care sunt utilizate n elaborarea unor
judeci i n crearea ateptrilor despre sine i lume.

Teoriile psihodinamice aduc in vedere dezvoltarea uman n termenii confruntrilor


ntre creterea individului i cerinele sociale ale lumii sale. Ele subliniaz importana modului n
care individul trebuie s se acomodeze la societate dar i s obin satisfacerea nevoilor sale
bazale. De asemenea, copilul i dezvolt treptat un sens al sinelui, o identitate n raport cu care
i evalueaz comportamentul. Ca coal, teoreticienii psihodinamicii i-au centrat atenia asupra
dezvoltrii personalitii. Ei au ncercat s neleag i s explice dezvoltarea sentimentelor i
comportamentelor att raionale ct i iraionale, ntr-un anumit sens, teoriile psihodinamice au
ncercat s explice dezvoltarea omului prin examinarea experienelor sale timpurii, de obicei
emoionale.

Ideea existenei unui "Eu" sau "Sine" pare evident pentru majoritatea oamenilor, n cele
mai multe teorii psihodinamice conceptul de "eu - sine" este un construct fundamental. El
reuete s cuprind senzaia de existen i unicitatea fiecrui om, putnd explica numeroase
observaii care altfel ar putea aprea fr sens.

n cadrul teoriilor psihodinamice se nscriu teoriile lui: S. Freud, C. Jung, A. Adler, E.


Erickson, M. Mahler, M. Klein, R. Spitz, J. Bowlby.

Deosebiri intre tipurile de teorii ale invatarii

Spre deosebire de celelalte teorii ale invatarii (clasica, operanta, sociala) care au in vedere
ideea de invatare prin stimuli externi, teoria psihodinamica a lui Freud, aduce in prim plan o
viziune evolutionista si reuete s explice senzaia de existen i unicitatea fiecrui om, a carui
motivatie pleaca intotdeauna din interior. Teoria lui Erikson prevede ca un comportament raional
l cost pe om renunarea la impulsurile sale bazale i negarea aspectului gratificant al acestora.

Teoriile psihodinamice se deosebesc de cele clasice pentru ca recunosc faptul ca starile


comportamentale sunt guvernate nu doar de procesele contiente, ci i de procesele incontiente
iar teoriile clasice se bazeaza mai mult pe ideea de evolutie sub amprenta inconstientului.

4
BALAUR (CAS. TATARUSANU) ELENA CORINA PSIHOLOGIA
DEZVOLTARII SI A VARSTELOR
PIPP, ID, AN I

n viziunea lui Freud, de la cea mai mic vrst, omul este motivat de nevoile sale
iraionale de plcere. Comportamentul raional rezult din conflictul dintre cerinele sociale i
instinctele copilului, care sunt sublimate (alterate astfel nct s devin acceptabile social) n
cursul adaptrii copilului la mediul su.

O alta deosebire intre teoriile invatarii clasice si cele psihodinamice, consta in faptul ca
cele din urma pun accentul pe investigarea analitica a componentelor constientului si
inconstientului, respectiv: SINELE (ID); EUL (EGO); SUPRAEUL (SUPRAEGO).

Freud vedea dezvoltarea ca pe o succesiune de stadii genetice n care impulsurile


instinctuale sunt atribuite unor centri ai plcerii din corp si deci dezvoltarea se datoreaza unui
proces natural, automatizat odata cu varsta. El nu este adeptul faptului ca schimbarea
comportamentala se datoreaza unui cumul de experiente mecanice manifestate ca si efecte ale
unor stimuli din exterior, ci crede ca dezvoltarea are loc la nivel central-interior si a descris ciclul
evoluiei umane n termeni sexuali, legnd dezvoltarea psihologic de rezolvarea conflictelor
caracteristice fiecrui stadiu.

Erik Erikson, un successor al lui Freud, adept al aceleiasi teorii psihodinamice, isi
diferentiaza punctul de vedere fata de teoriile clasice ale invatarii prin argumentarea evolutiei
omului datorita dezvoltarii emotionale de-a lungul vietii.

Erickson a vzut dezvoltarea ca o rezolvare progresiv a conflictelor ntre nevoile


copilului i cerinele sociale, n fiecare dintre cele opt stadii conflictele trebuiesc rezolvate,
mcar parial nainte de a se putea realiza un progres spre urmtorul set de probleme. Ideea
dezvoltarii omului, este abordata de catre acesta la un nivel mult mai complex si profund,
explicand evolutia ca si consecinta a unei serii de etape pe care omul le parcurge inca de la
nastere si le traieste la nivel de constiinta si simtire in mod independent.

Diferenta intre acest punct de vedere si punctele de vedere ale teoriilor clasice consta in
faptul ca acestea din urma vad omul ca pe un instrument robotizat care poate fi modelat cu
usurinta fiind absolvit de propria constiinta si vointa iar teoriile psihodinamice spun ca un copil
poate invata si fara stimulent sau prin copierea celor din jur ci, trecand independent si perfect
lucid toate informtiile prin filtrul constiintei sale in functie de etapa varstei si maturizarii sale.

5
BALAUR (CAS. TATARUSANU) ELENA CORINA PSIHOLOGIA
DEZVOLTARII SI A VARSTELOR
PIPP, ID, AN I

Din punctul de vedere al lui Erickson, recompensa este inlocuita cu nevoia (de afectiune,
de sustinere, etc.) iar consistena n ngrijire i permite bebeluului s nvee s tolereze frustrrile
i s amne recompensele imediate, ntruct tie c poate avea ncredere n adultul din jurul lui.

Asemanari intre tipurile de teorii ale invatarii

Asemanarile intre tipurile de teorii clasice si psihodinamice constau in faptul ca evolutia


omului este intotdeauna raportata si la mediul extern si in functie de deschiderea si capacitatea de
a analiza informatiile venite din exterior, omul poate avea o evolutie mai rapida, favorabila sau
dimpotriva.

O alta asemanare consta in faptul ca rolul recompensei din teoriile invatarii clasice este
acelasi cu cel din teoriile psihodinamice, in sensul ca, lauda, incurajarile si aprobarea sociala in
general ajuta la dezvoltarea favorabila a comportamenului copilului si la cresterea increderii in
sine, dezvoltandu-i autoreglarea competenta.

Asemanarea dintre invatarea sociala si stadiul al patrulea al dezvoltarii omului din teoria
lui Erickson consta in faptul ca, la varsta scolara copilul vrea s nvee abilitile tehnice
specifice adulilor iar acest lucru se face in primul rand prin observatie si apoi prin imitare.

Avand in vedere ca idealul in educatie se bazeaza pe o continua perfectionare avand ca


piloni de sustinere, invatamintele bune deja experimentate, putem spune ca toate tipurile de teorii
ale invatarii au adus numeroase beneficii actualelor stiinte ale educatiei.