Universitatea “Danubius” din Galaţi

Programul de conversie profesională a cadrelor didactice

din învățământul preuniversitar
Economia comerţului, turismului şi serviciilor
Forma de învăţământ la distanță

Student: Răducu Emilian Marius

Anul II, sem.I, Grupa 2
Procesul de extindere al Uniunii Europene și
consecințele sale economice

Studiu de caz Croatia

Croația
 Prezentare generală
Capitala: Zagreb
Limba oficială în UE: croata
Stat membru al UE de la: 1 iulie 2013
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 2023
Spațiul Schengen: Stat membru al spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2023
 Suprafață și populație
UE are o suprafață de peste 4 milioane km² și o populație de 448,4 milioane de locuitori. Ca
întindere, Franța este cea mai mare țară a Uniunii, iar Malta cea mai mică.

Suprafata in kilometrii patrati

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
es ry a rg u ia ia os ca ia ia ția ia ia da a a lia ia ia cia ia lia da ia ia ia ia ța
etr go alt bu pr en elg de J ar on ac oa an on an hi tri ga ar ar re ân Ita an on an ed an an
te M Ci ov B m s t ov r tu et rl Ce us
rtu ng lg G m l o l m u p F r
ilo
m
Ca em Sl e an
e E Sl C Li L I A U Bu Ro Fi
n P er S S
Lu
x ril Po G
ek Ță D
uar
s q
n
ai
are
ce
rfa
Su
Populatie
Standarde de viață
Sistem politic
• Croația este o republică parlamentară în care șeful de guvern
(primul ministru) și șeful de stat (președintele) reprezintă
statul și puterea executivă pe plan intern și extern.
• Structura de guvernământ se bazează pe separarea puterilor
legislativă, executivă și judecătorească.
• Parlamentul deține puterea legislativă și supraveghează
activitatea executivului.
• Membrii săi sunt aleși pentru un mandat de 4 ani.
Localizare geografica
 Comerț și economie
În 2020, cele mai importante sectoare ale economiei Croației erau: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile
și serviciile de cazare și alimentație publică (20,1 %); industria (19,2 %) și administrația publică, apărarea, educația,
sănătatea și asistența socială (18,1 %).
67 % din exporturile Croației se efectuează în UE (Germania 13 %, Italia 12 % și Slovenia 10 %). În afara UE, 9 %
din exporturi se realizează către Bosnia și Herțegovina și 5 % către Serbia.
Importurile Croației provin în proporție de 77 % din celelalte state membre ale UE (Germania 15 %, Italia 12 % și
Slovenia 11 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din China (5 %) și din Bosnia și Herțegovina (3 %).
Croația și Uniunea Europeană
Parlamentul European Președinția Consiliului UE

Parlamentul European are 12 membri din Președinția Consiliului UE i-a revenit Croației în perioada:
Croația ianuarie - iunie 2020
 Comisia Europeană
Comisarul desemnat de Croația în cadrul Comisiei Europene este Dubravka Šuica, care ocupă funcția de
vicepreședintă pentru demografie și democrație.
Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou local, numit „reprezentanță”.

Comitetul European al Regiunilor

Croația are 9 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților
locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse,
pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din
UE.
Comitetul Economic și Social European
Croația are 9 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Acest organism reprezintă
angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse,
pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor
de lucru în țările membre.

Reprezentanța permanentă pe lângă Uniunea

Europeană
Comunicarea dintre Croația și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța permanentă din
Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Croației - principala sa sarcină este de a se
asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.
 Croația a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2023
Afișare dublă a Dublă Preschimbarea Fără majorări de
prețurilor circulație bancnotelor și prețuri
Prețurile bunurilor Atât euro, cât și monedelor Orice creștere a
și serviciilor vor fi kuna (bancnote Bancnotele și prețurilor legată de
indicate atât în și monede) au monedele de kuna pot trecerea la euro este
euro, cât și în kune fost permise ca fi preschimbate gratuit interzisă. În cazul în
până la mijloace de până la care o companie
31 decembrie 2023 plată pe o 31 decembrie 2023, în încalcă această normă,
. În momentul perioadă de limita a cel mult consumatorii au
afișării prețurilor, două săptămâni 100 de bancnote și posibilitatea de a
cursul de schimb după 100 de monede de raporta autorităților,
trebuie indicat într- introducerea kuna pe operațiune. care pot impune
un mod clar și euro. Pentru preschimbarea amenzi companiei
vizibil. Această unui volum mai mare respective, orice
măsură este de bancnote sau majorare nejustificată
esențială pentru monede, băncile a prețurilor. Acest
protecția comerciale pot demers se înscrie în
consumatorilor. percepe o taxă. sfera protecției
consumatorilor.
 Date importante în cadrul procesului de
introducere a monedei unice
12 iulie 2022
Consiliul UE aprobă admiterea Croației în zona euro.

18 iulie 2022
Începe baterea monedelor euro croate.

5 septembrie 2022
Prețurile din Croația încep să fie afișate atât în kune, cât și în euro (această afișare dublă se va menține până la
31 decembrie 2023).

30 septembrie 2022
Se semnează acorduri de alimentare anticipată cu toate băncile comerciale din Croația.

18 octombrie 2022
Începe transferul de bancnote și monede euro de la Hrvatska narodna banka la băncile comerciale.
 Date importante în cadrul procesului de
introducere a monedei unice
1 decembrie 2022
Seturile inițiale de monede euro sunt pregătite să fie oferite publicului larg și companiilor la oficiile poștale,
băncile comerciale și Agenția Financiară.

1 ianuarie 2023
Introducerea euro

Bancnotele și monedele euro intră în circulație, iar conturile bancare în kune sunt convertite în euro.

Timp de două săptămâni, pentru a asigura o tranziție fără sincope, ambele monede – kuna și euro – se află în
circulație și pot fi utilizate pentru efectuarea plăților.

Începe preschimbarea gratuită a bancnotelor și monedelor de kuna în bancnote și monede euro.

15 ianuarie 2023
Bancnotele și monedele euro devin unicul mijloc legal de plată.
 Date importante în cadrul procesului de
introducere a monedei unice
31 decembrie 2023
Termenul pentru preschimbarea bancnotelor și monedelor de kuna la bănci, oficii poștale și Agenția financiară

1 ianuarie 2024
Hrvatska narodna banka preia preschimbarea bancnotelor și monedelor de kuna.

31 decembrie 2025
Termenul pentru preschimbarea monedelor de kuna la Hrvatska narodna banka.

Termen nelimitat
Bancnotele de kuna pot fi preschimbate la Hrvatska narodna banka pe o perioadă nedeterminată.
 Concluzii:
Aderarea Croației în 2013 a adus atât oportunități, cât și provocări atât pentru această țară, cât și pentru
Uniunea Europeană. Acest studiu de caz evidențiază importanța procesului de extindere și modul în care acesta
poate contribui la dezvoltarea regională și consolidarea proiectului european. Este un exemplu de adaptare și
colaborare în cadrul unei Europe în continuă evoluție.
Procesul de extindere al UE nu este doar un act administrativ, ci și un proces complex cu implicații
economice, politice și sociale semnificative. Deși aduce beneficii, necesită adaptare și eforturi considerabile
pentru a asigura convergența și coeziunea în cadrul Uniunii Europene extinse.
 Bilbliografie:
1.Lucian-Liviu ALBU , Radu LUPU Adrian-Cantemir CĂLIN, Oana-Cristina POPOVICI: Impactul aderării României
la Uniunea Europeană asupra economiei românești. Analiză sectorială (industrie, agricultură, servicii etc.),Institutul
European din Romania.
2. Neagu, F., Dragu, F., Costeiu, A. (2016). După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele
decenii postdecembriste, Caiete de studii Nr. 42, Banca Naţională a României.
3. Negriţoiu, Mişu, (1996) Salt înainte. Dezvoltarea şi investiţiile străine directe, Editura Pro şi Editura Expert,
Bucureşti
4. Baza de date EUROSTAT
5. Baza de date INS
6. Zăman, G. (2007). Repere strategice ale eficienţei procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, în
„ Integrarea României în Uniunea Europeană. Provocări şi soluţii” - Supliment al Revistei de Economie teoretică şi
aplicată, 11-20.