Sunteți pe pagina 1din 9

INCHISORILE COMUNISTE DIN ROMANIA

Facut de dragul vostru coleg Mintau Serafim


 Viata din inchisorile comuniste din Romania este una de trista
amintire, omul ajungand adesea pe cele mai joase trepte
existentiale cu putinta. Pe langa pedepsirea infractorilor,
misiune aproape uitata de catre tortionarii inchisorilor
comuniste, in aceste locuri aveau loc fapte de nedescris,
indreptate adesea impotriva tuturor celor care aveau curajul sa
spuna lucrurilor pe nume, fiind gata sa moara pentru credinta
crestina stramoseasca si neamul romanesc.
VIATA IN
INCHISORILE
COMUNISTE DIN
ROMANIA
 Aiud. Una dintre cele mai mari închisori, folosită uneori ca şi
centru de distribuţie. Prizonierii lucrau în atelierele ei
 Jilava. Cea mai mare închisoare pentru deţinuţi politici, centru
de distribuţie. Renumită pentru tratamentele rele LISTA CELOR
 Iaşi. Închisoare de tranzit pentru persoanele trimise la proiectul
hidroelectric Bicaz.
MAI
 Piteşti. Închisoare pentru deţinuţii politici, pentru studenţi şi IMPORTANTE
lagăr pentru femei.
 Sighetul Marmaţiei. Deţinuţii politici, inclusiv maghiari.
LAGARE DIN
 Târgu Jiu. Închisoare şi lagăr de muncă. Deţinuţii munceau în
ROMANIA
lucrări publice.
 Canalul Dunăre – Marea Neagră cuprindea lagărele: Basarabi,
Canari, castelul, Cap Midia, Cernavodă, Columbia, Culmi,
Disecare, Mangalia, Medgidia, Năvodari, Nazarcea, Ovidiu,
Peninsula, Poarta Albă, Saligny, Seimeni, Siutghiol, Stanca,
Tasaul, Valea Neagră.
LAGARELE
DIN
ROMANIA
MEMORIALUL
VICTIMELOR
COMUNISMUL
UI ŞI AL
REZISTENŢEI
 Închisoarea Sighet a fost construită în 1897, ca
închisoare de drept comun, de către administrația
austro-ungară. În august 1948 a devenit loc de detenție
pentru un grup de studenți, elevi și țărani
maramureșeni. În mai 1950 au fost aduși la
penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din
întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști,
militari, istorici, ziariști, politicieni), unii dintre ei ISTORIA
condamnați la pedepse grele, alții nici măcar judecați. INCHISORII
 Deținuții erau ținuți în condiții insalubre, hrăniți
mizerabil, opriți de a se întinde ziua pe paturile din
COMUNISTE
celulele, fără încălzire. Nu aveau voie sa privească pe DIN SIGHET
fereastră (cei ce nu se supuneau erau pedepsiți să stea
la "neagra" și "șura", celule de tip carceră, fară lumină).
Într-un târziu, la geamuri au fost puse obloane, încât se
putea vedea numai cerul. Umilința și batjocora faceau
parte din programul de exterminare.
 În anul 1993, Ana Blandiana a prezentat Consiliului
Europei (CE) un proiect prin care se solicita ca pe locul
închisorii să fie creat Memorialul Victimelor
Comunismului și Rezistenței, ceea ce s-a și întâmplat
în 1994, cand CE l-a luat sub egida sa. Memorialul a
fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o RECUNOASTEREA
lege specială din 12 iunie 1997. În octombrie 1998, MEMORIALULUI
Memorialul de la Sighet a fost nominalizat de CE printre
primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, VICTIMELOR
alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul COMUNISMULUI
Păcii din Normandia.
MULTUMESC PENTRU
ATENTIA ACORDATA!

S-ar putea să vă placă și