Henri Coanda

S-a născut la 7 iunie 1886, în Bucureşti. Chiar dacă în primii ani a fost un elev mediocru, în pericol de corigenţă tocmai la
matematică, cu ajutorul unor profesori excepţionali, precum Garabet Ibrăileanu şi A.D Xenopol, tânărul Coandă descoperă
destul de timpuriu pasiunea pentru domeniul tehnic, potrivit biografiei publicate de Agenţia Spaţială Română.
A urmat cursurile Liceului "Sf. Sava" din Bucureşti (1896-1899) şi ale Liceului Militar din Iaşi (1899-1903), potrivit
''Dicţionarului 1866-2003 - Membrii Academiei Române'' (Ed. Enciclopedică/ Ed. Academiei Române). A construit, la liceul
din Iaşi, macheta unui avion propulsat de o rachetă. Revenit la Bucureşti, îşi continuă studiile la Şcoala de Artilerie, Geniu şi
Marină.
Crearea primei masini aerodinamice din lume
• În iarna anilor 1908-1909, cu sprijinul lui Gustave Eiffel şi al lui Paul
Painleve, Henri Coandă a construit un banc pentru experienţe
aerodinamice, cu ajutorul căruia a efectuat nenumărate încercări,
dispozitivul fiind montat pe o locomotivă care a rulat mai multe luni în
şir cu viteze de 95 km/h, noaptea - în afara traficului feroviar - pe
parcursul Paris - Saint Quentin. Din astfel de încercări şi experimente
Henri Coanda a construit întâiul banc mobil aerodinamic din lume, cu
ajutorul căruia a descoperit ''Aripa cu fanta de bord de atac'', folosită
mai târziu la mai toate avioanele pentru securitatea zborului. În ianuarie
1909, publică în revista ''La Technique Aeronautique'' rezultatele
cercetărilor efectuate cu ajutorul bancului mobil aerodinamic.
Coanda-1910
• În octombrie 1910, prezintă, la cel de-al doilea Salon Aeronautic de la Paris,
primul avion cu reacţie din lume, ''Coandă-1910'', pe care inginerul Constantin
Gheorghiu îl descrie astfel: ''Aeroplanul era un biplan, monoloc, cu aripile inegale
ca anvergura, echipat cu un motor aeroreactiv''. Gustav Eiffel, studiind cu atenţie
acest original avion realizat de inventatorul român, la vârsta de numai 24 de ani,
impresionat de noutatea sa, bătându-l pe umăr i-a spus: ''Păcat, băiete, că te-ai
născut cu 30 de ani, dacă nu cu 50 de ani mai devreme, cu mult prea devreme...''.
Primul zbor al unui avion cu propulsat prin reactie
• în decembrie 1910, într-o dimineaţă friguroasă, Henri Coandă şi-a transportat avionul pe
câmpul de zbor Issy-les-Moulineaux, cu intenţia numai de a încerca funcţionarea motorului
şi de a face un rulaj în lungul câmpului. S-a instalat în postul de pilotaj şi, după câteva
minute de încălzire, manevra manetele ce comandau obturatorul şi turaţia motorului cu
piston. Aeroplanul s-a pus în mişcare, rulând din ce în ce mai repede şi scoţând flăcări şi fum
de ambele părţi ale fuselajului, care se prelingeau până în dreptul postului de pilotaj. După
un rulaj scurt, înainte să-şi dea seama, aeroplanul se găsea în aer. Impresionat de flăcările
care ieşeau prin cele două ajutaje reactive laterale şi cum nu mai pilotase niciodată un
aeroplan, zburase doar cu planorul, Coandă s-a pierdut cu firea şi, necontrolat, aparatul a
intat în pierdere de viteză, s-a înclinat pe o aripă şi s-a sfărâmat de pământ, unde a luat foc.
Henri Coandă a povestit întâmplarea într-o scrisoare adresată inginerului Constantin
Gheorghiu în anul 1964: ''... aparatul s-a ridicat, chiar cam prea iute, n-a fost vina mea, dar la
un moment dat a alunecat pe o aripă şi s-a prăbuşit şi a ars complet. Norocul meu că nu
aveam nici capotaj, nici nu eram legat de scaun, aşa că am fost aruncat afară şi n-am ars.'' În
urma observării comportamentului fuselajului, Henri Coandă a notat un fenomen ce avea sa-i
poarte numele - ''efectul Coandă'', brevetat în anul 1934, sub numele ''Procedeu şi dispozitiv
pentru devierea unui fluid într-un alt fluid''.
• Această încercare a constituit primul zbor din lume al unui aeroplan propulsat prin reacţie.