Limba noastră,

de Alexei Mateevici

Despre identitatea națională

 Obiectivele lecțiilor (materialul se pliază pentru toate orele):

• Să explice sensul noțiunii de identitate națională;

• Să identifice reperele identitare specifice unui popor;
• Să înțeleagă conceptul de patriotism, ca valoare culturală;
• Să descopere mesajul textului;
• Să interpreteze semnificațiile textului;
• Să argumenteze importanța valorizării reperelor identitare.
Identitatea
națională
 Identitate națională este o expresie care
datează din anii 1980. În context, se poate vorbi și de
„sentiment național” când este în discuție sentimentul
de apartenență a unei persoane la o naționalitate.

Sub diferite influențe sociale, oamenii

încorporează identitatea națională în identitățile lor
personale adoptând credințe, valori, presupuneri și
așteptări care se aliniază identității naționale.
 Sentimentul de identitate națională este
intim fiecărei persoane și depinde de felul în care
are loc în cazul fiecărei persoane procesul de
interiorizare a reperelor identitare reprezentate de
„puncte comune” precum limba vorbită,
schimburile economice, diversele practici sociale,
simbolistica locală, comunitară sau de stat, cultura,
muzica, bucătăria, istoria așa cum este ea povestită
în școli, la radio, la televizor.
 Românii răspândiţi peste tot în dreapta şi în
stânga Dunării, dincoace şi dincolo de Carpaţi, ajunşi -
ca păstori - până în zonele Caucazului –
şi-au păstrat limba şi au îmbogăţit-o din contactul cu
alte popoare. Prin limbă, ei şi-au revendicat apartenenţa
la marea familie a latinităţii.
Latinitatea a fost şi este, în continuare,
dimensiunea esenţială a identităţii româneşti...

- acad. Eugen Simion

 VALORI CULTURALE ROMÂNEȘTI - PATRIOTISMUL

Expresia identității naționale a cuiva

văzută într-o lumină pozitivă se numește
patriotism, care se caracterizează prin mândrie
națională și emoție pozitivă de dragoste pentru
țara cuiva.
 ALEXEI MATEEVICI

ORIGINEA
• s-a născut pe pământul
OMUL Basarabiei, care, ca și ACTIVITATEA
• unul din cei mai Ardealul, a sângerat sub • dedică versurile revoltei
reprezentativi scriitori asuprire străină, în cazul sociale, poezia fiind o
moldoveni dat sub ocupație expresie a durerii poetului
rusească. pentru soarta țăranilor
• preot militar, a luat parte moldoveni basarabeni.
la luptele de la
Mărășești.
 Limba noastră

A fost publicată în anul 1917. Poate fi

Despre poezie
Poezia este alcătuită din 12 strofe. interpretată ca
un imn al limbii
materne și se
referă la orice
limbă ca mijloc
În 1995 devine sau instrument
Imnul de stat al Republicii Moldova. de comunicare.
 DICȚIONAR

Notați pe caiete
cuvintele
necunoscute și
identificați-le
sensul în
dicționar.
 CHEIA TEXTULUI

01 02 03

Limba noastră-i o Limba noastră-i foc ce Limba noastră-i numai

comoară arde cântec

Un şirag de piatră rară

 CHEIA TEXTULUI

04 05

Limba noastră-i graiul Limba noastră-i limbă

pâinii sfântă

Limba vechilor cazanii,

În rostirea ei bătrânii Care-o plâng şi care-o cântă
Cu sudori sfinţit-au ţara. Pe la vatra lor ţăranii.
Despre text
 Sentimente
Exprimă sentimente de adâncă
dragoste și prețuire pentru limba
română, creație a poporului ODĂ
nostru de-a lungul existenței sale
istorice. Textul repezintă o odă dedicată însuși
sufletului și liantului neamului nostru
- limba română, o limbă atât de
armonioasă și plăcută.
Compoziție

Poezia cuprinde 12 catrene care pot fi grupate în

două direcții: primele 8 strofe, cristalizate în jurul verbului a
fi, cuprind definiții lirice ale limbii române, iar ultimele 4
sunt adevărate îndemnuri pentru păstrarea și îmbogățirea ei.
 Semnificația titlului
Titlul poeziei este explicat pe
întreg parcursul acesteia, prin enumerarea
unor comparații cu valoare metaforică,
care alcătuiesc ”portretul" poetic al limbii
române.
Limba română este comparată cu termeni luați
din diferite domenii ale existenței neamului.
Gramatical, al doilea termen al
comparației este un nume
predicativ al verbului a fi: ,,Limba
noastră-i o comoară", ,,un șirag
de piatră rară ", ,,foc ce arde ",
numai cântec", ,,doina", ,,roi de
fulgere", ,,graiul pâinii", ,,vechi
izvoade", ,,limba sfântă", ,,limba
vechilor cazanii" , ,,piatră
lucitoare".
 Semnificațiile textului
Prima strofă
(LIMBĂ-COMOARĂ),
metaforă ce sugerează
valoarea, strălucirea, frumusețea,
tainica bogăție - toate laolaltă
virtuți ale limbii române
dintotdeauna. Comparația
utilizată (”Comoară") sugerează
rădăcinile îndepărtate si
statornice ale limbii, iar
metafora ”șirag de piatra rară”
indică unicitatea acesteia.
Strofa a doua
(LIMBA-FLACĂRĂ),
metaforă deosebit de
sugestivă care exprimă
incandescent lupta poporului
pentru afirmarea ființei sale.
Forța limbii, vrednică să
schimbe istoria, la ceas de
cumpănă, ridică neamul întreg
la luptă dreaptă. Termenii ,,foc
ce arde" reprezintă și patima,
dar și forța limbajului de a
răzbuna orice nedreptate.
Strofa a treia
Urmează o metaforă a trezirii
sau învierii din somnul de
moarte, ce apare și în imnul
"Deșteaptă-te române" al lui
Andrei Mureșanu. Metaforele
evidențiază capacitatea limbii de
a sensibiliza și de a fi ea însăși
material sensibil. Cele două
epitete: negri și albastre
simbolizează trecutul și viitorul
poporului nostru. Limba este,
deci, o cale de stăpânire a lumii
prin frumos.
Metafora "roi de fulgere"
revelează puterea de
transfigurare a lumii prin forța
cuvântului.
 Semnificațiile textului
Strofa a patra
(LIMBA - GRAIUL PÂINII),
metaforă ce ar reprezenta graiul
sufletelor băștinașilor. Această
comparație e foarte firească,
deoarece Mateevici a fost un
preot, a căui misiune pe pământ
e să ajute la evoluarea sufletelor
creștinilor, deci la mântuire
(eliberare de păcat/ salvare/
emancipare).
Strofa a cincea
Definiția limbii ajunge la
punctul maxim al simțirii și
frumuseții, limba sfințindu-
se odată cu rostirea, prin ea,
a marilor adevăruri din
cărțile bisericești și din
cântecul ori bocetul tânguite
"pe la vatră"de către țărani.
Ultimele strofe
Partea a doua, ultimele strofe,
schimbă registrul, având valoare
de concluzie, de îndemnuri
adresate întregii națiuni de a
cultiva și de a șlefui limba, până
va avea lucirea pietrelor
prețioase și forța solară.
Adresarea directă către întregul
neam are drept scop
transmiterea mesajului de a
păstra dulceața, muzicalitatea și
splendoarea limbii. Verbul la
modul imperativ (,,strângeți")
sugerează ideea de îndemn, iar
prin verbele la viitor poetul dă o
perspectivă fericită.
 Care dintre stările sufletești de mai jos le descoperim în
text?

Admirație Mândrie

Tristețe
Spune 3 lucruri pe care Spune 1 lucru pe care îl vei
crezi că trebuie să le lua cu tine în viaţă.
cunoască fiecare cetăţean
al ţării noastre Spune 2 lucruri pe care le
vei spune omenilor din
alte ţări, despre poprul
român
 Imaginează-ți că ești reporter

Ce l-ai întreba pe Alexei Scrie 2-3 întrebări.

Mateevici într-un
eventual interviu?
REPERE
● Sunt curios să aflu...
● Aș vrea să vă întreb...
● Ce v-a făcut să ...
● Credeți că ...
 Nichita Stănescu:
„Limba română este patria mea”

Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi

decît exprimată în limba română. … Ce
patrie minunată este această limbă! ...

Limba română este patria mea.

 Bibliografie:

• https://
1md.online/versuri/comentariu/mateevici-limba-
noastra
• file:///C:/Users/TATIANA/Downloads/
poezia_limba_noastra._clasa_i._dimitriu_i..pdf