Modulul 1 - Mentoratul de Carieră Didactică În Relație Cu Managementul Educațional La Nivelul Comunităților de Învățare

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
PROF III – Management educațional

în context mentoral
Modulul 1 Mentoratul de carieră didactică în relație cu
managementul educațional la nivelul comunităților de învățare
Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014- 1
2020
Competența generală:
Dezvoltarea capacității de coordonare a comunității de învățare, în vederea asigurării
managementului educațional profesionist
Competențe specifice:
- Cunoaşterea şi interpretarea caracteristicilor generale ale politicilor educaționale europene privind

mentoratul și profesionalizarea carierei didactice și, în particular, a politicii și legislației naționale;
- Demonstrarea capacităților de însușire și aplicare a principiilor, filosofia și practicile mentoratului
didactic;
- Proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de mentorat didactic din perspectiva documentelor
legislative ale politicilor educaționale;
- Asumarea rolurilor, a statutului și a competențelor mentorului în domeniul educațional, la nivelul
comunităților de învățare;
- Manifestarea unei atitudini reflexive asupra trăsăturilor de personalitate, rolurilor și competențelor
mentorului în relație cu managementul educațional la nivelul comunităților de învățare;
- Capacitatea de a depăși provocările și stereotipurile legate de diversitatea interculturală și de gen.
2020
2
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-
Programa analitică
Modulul 1 Mentoratul de carieră didactică în relație cu
managementul educațional la nivelul comunităților de
învățare
• Activități teoretice – 9 h (7h - online sincron, 2h – online asincron)

• Activități practice – 10 h (4h - online sincron, 6h – online asincron)
• Evaluare - 1 h (online asincron)
Total 20 de ore
2020
3
Modul I
MENTORATUL DE CARIERĂ DIDACTICĂ ÎN RELAȚIE CU
MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL LA NIVELUL COMUNITĂȚILOR
DE ÎNVĂȚARE
1.1. Politici europene și naționale în profesionalizarea

carierei didactice
1.2. Mentoratul didactic: aspecte legislative naționale și
internaționale
1.3. Procesul de mentorat - concept, funcții, beneficii
1.4. Mentoratul în domeniul educațional
1.5. Provocări culturale și de gen în procesul de mentorat
2020
4
1.1. Politici europene și naționale în profesionalizarea carierei
didactice
1.1.1. Profesionalizarea carierei didactice: politici, strategii și
programe europene și naționale
Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul

Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind realizarea Spațiului
european al educației până în 2025 prevede consolidarea eforturilor în curs și
dezvoltarea în continuare a Spațiului european al educației de-a lungul a șase
direcții:
2020
5
1. Calitate – formarea competențelor de bază (inclusiv cele digitale) și transversale;
2. Incluziunea și egalitatea de gen – strategii solide și incluzive de învățare pe tot
parcursul vieții cu eliminarea stereotipurilor de gen;
3. Dubla tranziție verde și digitală – investiții în educație și formare pentru a
crește numărul de profesioniști;
4. Cadrele didactice (profesori și formatori) – oferirea de oportunități pentru
dezvoltarea profesională continuă;
5. Învățământul superior – accent pe programele de studiu, pe competențele
digitale avansate;
6. Dimensiunea geopolitică – o Europă mai puternică la nivel mondial prin
consolidarea cooperării internaționale în educație și formare.
2020
6
Fără profesori și formatori nu pot avea loc nicio inovare,
nicio incluziune și nici experiențe educaționale transformatoare
pentru cursanți. Viziunea pentru profesia educațională din cadrul
Spațiului european al educației include cadre didactice foarte
competente și motivate, care pot beneficia de o serie de
oportunități de sprijin și dezvoltare profesională pe parcursul
carierelor lor variate. În cadrul Spațiului european al educației,
predarea și formarea profesională ar trebui să fie profesii
apreciate:

2020
- Există nevoia de forță de muncă cu specialiști foarte competenți, entuziaști și
dedicați. Aceasta începe cu depășirea deficitului de profesori. Cele mai multe state
UE se confruntă cu un deficit de profesori, fie la toate nivelurile, fie pentru materii
specifice precum STIM sau pentru copiii cu nevoi educaționale speciale. Întrucât
aproximativ o treime din populația de profesori va ieși la pensie în următorul
deceniu, retenția și regenerarea necesită o atenție prioritară.
- Profesia de cadru didactic ca atare trebuie să fie revalorizată în termeni sociali și, în
unele state membre, și în termeni financiari. Numai unul din cinci profesori din
învățământul secundar inferior consideră că profesia lor este valorizată de societate
și aproximativ jumătate dintre aceștia au indicat că sarcinile administrative excesive
reprezintă un factor de stres în cadrul profesiei.
2020
8
• Profesorii și formatorii au nevoie de oportunități continue pentru dezvoltarea
profesională. Ancheta internațională privind predarea și învățarea (TALIS) a
OCDE a arătat că un număr semnificativ de profesori exprimă nevoia de a-și
dezvolta competențele de predare pentru elevii cu nevoi educaționale speciale, de
utilizare a tehnologiilor digitale și de predare în clase multilingve și
multiculturale.
• Mobilitatea internațională a elevilor, a profesorilor și a formatorilor profesori ar
trebui să devină parte din educația profesorilor, pentru a lărgi accesul la
diversitatea abordărilor privind predarea de calitate, cu scopul de a răspunde la
nevoile elevilor.
APLICAȚIE:
1. Pornind de la suportul de curs, identificați și prezentați succint cel
puțin trei documente de politică educațională europeană relevante pentru
mentoratul de carieră didactică.
2020
9
1.1.2. Profesionalizarea carierei didactice în România Raportul România educată
(iulie 2021) și Documentele OECD (2020)
• Raportul România educată menționează că evaluarea periodică (anuală) a

competențelor profesorilor rămâne un proces birocratic, preponderent sumativ,
cu influențe în planul salarizării (gradația de merit), care promovează cu
prioritate competiția, în defavoarea colaborării, neavând efecte formative
asupra practicilor pedagogice și asupra traseului de carieră didactică.
Evaluarea în scopul evoluției în carieră prin inspecția de specialitate nu
măsoară, în mod explicit, dobândirea competențelor aferente gradelor
didactice, ci pune accent, cu prioritate, pe îndeplinirea unor cerințe academice
(examenele de grad). În acest context, nu se încurajează suficient performanța
și nu este luată în calcul adaptarea la diversitatea comunităților educaționale
din unitățile de învățământ, fiind un sistem axat preponderent pe criterii de
senioritate (vechime în muncă) și cu o accentuată amprentă birocratică.
10 Capital Uman 2014-
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
2020
În Documentul nr. 1, Profesionalizarea carierei didactice în România,
sunt formulate următoarele recomandări:
• Profil de competență didactică (asigurarea educației inițiale, dezvoltarea

profesională și evaluarea cadrelor didactice în conformitate cu noile standarde);
• Educație inițială a profesorilor (stabilirea cadrului pentru educația inițială a

profesorilor, adesea fiind responsabilitatea autorităților de învățământ central sau
de stat);
• Dezvoltare profesională (să fie făcută funcție de nevoile de dezvoltare ale

profesorilor);
• Sistemul de management al carierei (dezvoltarea unui nou cadru de profesioniști

pentru evaluarea profesorilor).

2020
• Conform prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011 (art. 236, alin. 1),
cu modificările și completările ulterioare, formarea inițială pentru ocuparea
funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:
✔ formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul

unor programe acreditate potrivit legii;
✔ master didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de
formare psihopedagogică de nivel I și II realizată prin departamentele de
specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ superior;
✔ stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ,
sub coordonarea unui profesor mentor.

2020
• Evoluția în carieră a personalului didactic din învățământul preuniversitar se
realizează prin promovarea examenelor de definitivare în învățământ și obținerea
gradelor didactice II și I.
În corelare cu reglementările specifice educației adulților și educației
permanente, perfecționarea cadrelor didactice se realizează prin stagii de formare
obligatorii. Personalul didactic, precum și personalul de conducere, de îndrumare și de
control din învățământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de
formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani,
considerat de la data promovării examenului de definitivare în învățământ, minimum 90
de credite profesionale transferabile.
Formarea continuă asigură actualizarea și dezvoltarea competențelor
personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competențe, în funcție de evoluțiile din
planul nevoilor de educație și al curriculumului educațional, precum și în funcție de
exigențele privind adaptarea competențelor personalului didactic la schimbările din
structurile/procesele de educație.
Conform Legii 1/2011 (art. 245), cu modificările și completările ulterioare,
pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare și de control, formarea continuă
este un drept și o obligație.
2020
Principalele forme de organizare a formării continue/perfecționării personalului didactic
din învățământul preuniversitar sunt:
-activitățile metodico-științifice și psihopedagogice, realizate la nivelul unității de

învățământ sau pe grupe de unități, respectiv catedre, comisii metodice și cercuri
pedagogice;
-sesiunile metodico-științifice de comunicări, simpozioane, schimburi de experiență și
parteneriate educaționale pe probleme de specialitate și psihopedagogice;
-stagiile periodice de informare științifică de specialitate și în domeniul științelor
educației;
-cursurile organizate de societăți științifice și alte organizații profesionale ale
personalului didactic;
-cursurile de perfecționare a pregătirii de specialitate, metodice și psihopedagogice;
-cursurile de formare în vederea dobândirii de noi competențe și calității/funcții,
conform standardelor de pregătire specifice;

2020
- cursurile de pregătire a examenelor pentru obținerea gradelor didactice;
- cursurile de pregătire și perfecționare pentru personalul de conducere, de îndrumare și
de control, potrivit unor programe specifice;
- bursele de perfecționare și stagiile de studiu și documentare, realizate în țară și în
străinătate;
- cursurile postuniversitare de specializare;
- studiile universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit cu diploma de
licență de 4 ani;
- programe postuniversitare;
- studiile universitare de doctorat;
- dobândirea de noi specializări didactice, diferite de specializarea/specializările
curentă/e.

2020
Evaluarea și validarea achizițiilor dobândite de personalul didactic prin
diferite programe și forme de organizare a formării continue/perfecționării se
efectuează prin sistemul de recunoaștere, echivalare și acumulare a creditelor
profesionale transferabile.
Evoluția în carieră va fi evaluată conform criteriilor stabilite pentru

acordare a gradelor didactice. Evaluarea formării continue se efectuează prin:
•acumularea creditelor profesionale transferabile;
•validarea competențelor obținute în activitatea didactică cuprinse în fișele anuale
de evaluare ale personalului didactic, în rapoartele de inspecție și asistență la oră;
•punctarea portofoliului.

2020
Pentru fiecare cadru didactic se consideră îndeplinite de drept condițiile de
formare continuă privind acumularea a 90 de credite profesionale transferabile, pentru
următoarele forme de organizare a formării continue, finalizate în intervalul consecutiv de
5 ani școlari de activitate didactică la catedră, considerat de la data promovării
examenului de definitivare în învățământ, în următoarele situații:
a)obținerea, în intervalul respectiv, a gradului didactic II sau a gradului didactic I;
b)absolvirea de către personalul didactic din învățământul preuniversitar, în intervalul
respectiv, a studiilor universitare de master în domeniul de specialitate sau în domeniul
Științe ale educației;
c)absolvirea, în intervalul respectiv, a studiilor universitare de doctorat în domeniul de
specialitate sau în domeniul Științe ale educației;
d)absolvirea, în intervalul respectiv, a unui program de conversie profesională a cadrelor
didactice în învățământul preuniversitar;
e)obținerea, în intervalul respectiv, a unei alte specializări, care atestă obținerea de
competențe de predare a unei alte discipline, în învățământul preuniversitar.
2020
1.2. Mentoratul didactic: aspecte legislative naționale și
internaționale
1.2.1 Mentoratul didactic în Europa
În Raportul Eurydice Carierele cadrelor didactice în Europa: acces,
progres și sprijin, publicat de Comisia Europeană în 2018, mentoratul este
considerat a fi unul dintre elementele principale ale programelor de admisie, care
cuprinde, de obicei, toate cele trei tipuri de sprijin: personal, social și profesional. De
regulă, un mentor este un profesor cu experiență desemnat să-și asume
responsabilitatea pentru noii colegi sau profesori potențiali.

2020
• Conform Raportului, mentoratul cadrelor didactice care intră în profesie este
obligatoriu în 28 de sisteme educaționale și este recomandat în alte 5
(Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Letonia și Norvegia). În Elveția, este
obligatoriu în Cantoanele în care admisia este obligatorie și este recomandat
în celelalte. Datele internaționale din raportul mai sus menționat, relevă faptul
că în Republica Cehă, potrivit raportului anual al Inspectoratului școlar ceh
(2015/16), în peste 70% dintre școli, cadrele didactice nou calificate
beneficiază de sprijin din partea mentorilor. În Letonia, îndrumarea
profesorilor nou calificați este o practică obișnuită, în ciuda faptului că nu
este obligatorie.
• Mentorul introduce profesorii începători în comunitatea școlară și viața
profesională, sprijinindu-i și oferind coaching și consiliere atunci când este
necesar. Mentoratul este un element obligatoriu al programelor de admisie în
aproape toate sistemele educaționale în care admisia este reglementată.
Numai în Grecia și Turcia mentoratul nu este o caracteristică a programelor
de admisie reglementate, iar în Irlanda este opțional.
2020
• Mentoratul pentru alți profesori decât cei începători nu este atât de obișnuit în
Europa. În Finlanda, școlilor li se recomandă să ofere mentorat oricărui profesor
care are nevoie de sprijin. În Estonia, mentoratul este un element obligatoriu al
programelor de admisie și este recomandat și altor profesori aflați deja în sistem.
În Franța și Ungaria, este obligatoriu numai pentru profesorii debutanți, dar
serviciile de inspecție îl pot recomanda și pentru cadrele didactice cu
performanțe scăzute.
Cele mai detaliate reglementări apar în Marea Britanie.

2020
1.2.2. Mentoratul didactic în România
Din nefericire, deși corpul profesorilor mentori este o

entitate numită în baza legii, activitatea nu se regăsește încă
în practică.

2020
Proiectul POCU/904/6/25/146587 Profesionalizarea carierei didactice –
PROF își propune revigorarea și adaptarea instituției mentoratului didactic și
tutoratului la standardele europene actuale prin:
⮚ crearea mecanismului instituțional al mentoratului carierei didactice, care va asigura
coerență și unitate conceptuală, operațională, metodologică și legislativă în sistemul
de dezvoltare a carierei didactice;
⮚ crearea unui organism național de reglementare în cariera didactică - Centrul Național
de Mentorat al Carierei Didactice - CNMCD;
⮚ înființarea a 100 de Baze de Practică Pedagogică (BPP), structurate pe sistemul
consorțiilor școlare, reunind școli de aplicație (529) în care se organizează stagiile
practice pedagogice - atât la nivelul formării inițiale cât și la nivelul formării continue;

2020
Proiectul POCU/904/6/25/146587 Profesionalizarea carierei didactice – PROF își
propune revigorarea și adaptarea instituției mentoratului didactic și tutoratului la
standardele europene actuale prin:
⮚ înființarea a 11 Centre de Tutorat Didactic (CTD), necesare formării și dezvoltării

competenței didactice pe durata întregii cariere didactice, în structura actuală a
CCD, ca centre de facilitare a învățării/formării;
⮚ constituirea a 4 Centre de Formare pentru Cariera Didactică (CFCD) - instituții de
învățământ superior cu atribuții de formare continuă, în structura actuală a DPPD, ca
entități furnizoare de formare la nivel academic/profesional;
⮚ înființarea Corpului național al experților în domeniul mentoratului de carieră
didactică;
⮚ înființarea Corpului de formatori în domeniul mentoratului de carieră didactică,
constituit la nivelul fiecărui județ/la nivelul municipiului București.

2020
• APLICAȚII:
2. Pornind de la cadrul DigCompEdu (

https://ec.europa.eu/jrc/en/digcompedu/translations), prezentați pe
scurt modalitățile prin care mentorul poate contribui la dezvoltarea
competențelor digitale, în contextul utilizării generalizate a sistemelor de
management al învățării și instrumentelor de e-learning.
3. Dați exemple de programe și/sau activități de perfecționare științifice,
psihopedagogice, didactice și/sau manageriale, care au contribuit la
formarea dvs. continuă.
4. Valorificând bibliografia recomandată, pornind de la suportul de curs,
argumentați importanța implementării procesului de mentorat didactic
pentru domeniul educațional.

2020
1.3 Procesul de mentorat – concept, funcții, beneficii
1.3.1 Delimitări conceptuale: mentor, mentorat, discipol
În literatura de specialitate din diferite domenii se regăsesc o serie de

definiții, descrieri ale conceptelor discipol, mentor, mentorat, care evidențiază din
perspective diverse esența ideii de mentorat: un proces care constă în relația dintre
o persoană experimentată și cu expertiză în domeniu, numită mentor, către o
persoană neexperimentată, numită discipol/novice, în scopul transmiterii
cunoștințelor, abilităților, atitudinilor.
În ceea ce privește mentoratul și mentorul, se exemplifică câteva definiții
relevante (M. Crașovan 2016, pp. 62 - 64):
∙Mentoratul este o metodă de dezvoltare. (Mulley și Kealy, 1999)
∙Mentoratul este un proces în care normele, valorile, limbajul și comportamentul
social sunt transferate de la o persoană către alta. (Aryee, 1996)
∙Mentoratul este „o relație dinamică între o persoană care dorește să învețe și alta
dornică s-o ajute și s-o ghideze”. (Newby și Corner, 1997)

2020
∙ „Mentoratul ca funcție a instituțiilor educaționale poate fi definit ca relație de învățare de
unu la unu între o persoană mai în vârstă și una mai tânără, care se bazează pe modelarea
comportamentului și un dialog extins între ei.” (Lester, 1981)
C. Stan (2020, pp. 18 - 19) sintetizează câteva caracteristici fundamentale ale activității
de mentorat, oferind mai multe perspective asupra conceptului:
∙ Mentoratul este o relație comunicațională, interpersonală, între două sau mai multe
persoane, una cu un grad de expertiză mai ridicat decât a celeilalte;
∙ O relație de mentorat se dezvoltă în timp, iar în funcție de aceste schimbări, mentorul
trebuie să adapteze nevoilor persoanei mentorizate gradul și tipul de informație, sprijinul
și modelul oferit;
∙ Un program de mentorat eficient vizează atingerea unor obiective prestabilite, formulate
de mentor împreună cu persoana mentorizată;
∙ Eficiența activității și relației de mentorat este influențată de caracteristici ale
personalității mentorului (empatia, ușurința în stabilirea de relații interpersonale,
atitudinea pozitivă, integritatea morală), dar și de competențele profesionale ale acestuia.
Din perspectiva persoanei mentorizate, eficiența mentoratului este condiționată de calități
cum sunt: dorința de a se perfecționa, încredere, deschidere spre nou, disponibilitate de a
învăța.

2020
1.3.2. Tipuri de mentorat. Rolurile mentorului
În funcție de cadrul (formal sau informal) în care se realizează
mentoratul, diferențiem între:
• Mentorat formal: este realizat într-o formă organizată, structurată, pe etape,

planificat și evaluat, într-un cadru instituționalizat, stabil și suportiv. Este axat pe
obiectivele instituționale, relația dintre mentor și debutant fiind formală,
profesională, planificată, organizată.
Mentoratul formal este bazat pe legi, metodologii, norme specifice.
∙ Mentorat informal apare spontan, neintenționat este realizat într-o formă

neorganizată, fără obiective prestabilite în diada mentor (persoană cu experiență
mai mare) și persoana mentorată (noul venit în instituție) Este o relație stabilă, de
lungă durată, bazată pe interese comune și respect reciproc și aduce beneficii
ambilor protagoniști.

2020
În funcție de dimensiunile structurale ale relației de mentorat, de durata acesteia,
de natura activității, de locație, sunt identificate următoarele tipuri de mentorat (Saito și
Blyth, 1992, apud. M. Crașovan 2016):
∙ Mentoratul tradițional sau clasic: o relație de mai lungă durată între o persoană
experimentată și un debutant într-o activitate, cu scopul de a-l sprijini și îndruma;
∙ Mentoratul între egali: realizat între persoane aflate la un nivel echivalent din punct de
vedere al vârstei, experienței, funcției, cu scopul de a interacționa și de a-și urmări reciproc
performanțele, cu posibilitatea de inversare a rolurilor. Adesea este vorba despre un proces
de mentorat de scurtă durată, în care se realizează un schimb intensiv de experiență și care se
încheie imediat ce obiectivul a fost atins.
∙ Sistemul amical de mentorat: oferă posibilitatea unui debutant de a fi informat de cineva cu
responsabilități similare;

2020
∙ Mentoratul în echipă și mentoratul în grup: angajatul are posibilitatea de a lucra cu mai
mulți mentori, cu arii de competență diferite, iar un mentor poate sprijini mai multe
persoane. Este un tip de mentorat modern acordat în special debutanților. Se bazează pe
recunoașterea aportului unui efort de echipă în sprijinirea noilor angajați.
∙ Mentoratul inversat: presupune posibilitatea inversării rolurilor în relația de mentorat printr-
o valorificare a ideilor sau experiențelor persoanei mentorate. Poate fi considerat un schimb
de idei, care conduce la creșterea încrederii în sine a persoanei mentorate.
∙ Mentoratul virtual sau online: presupune o relație mediată de computer sau alte dispozitive
(folosind e-mail, chat, video-conferință). Se poate desfășura în orice moment și în orice loc
între un mentor și un discipol sau între o echipă de mentori și discipoli. Deși prezintă
numeroase avantaje (flexibilitatea oferită de mijloacele moderne de comunicare, transfer
rapid de informații), absența unei relații directe de tip față în față poate limita eficiența
rezultatelor procesului.

2020
Indiferent de tipul de mentorat, în literatura de specialitate se întâlnesc opt roluri
pe care un mentor le poate juca în relația cu un discipol:
∙Profesor: Un mentor trebuie să-l învețe pe debutant acele cunoștințe și abilități necesare
pentru a-și îndeplini cu succes sarcinile în cadrul organizației. Acest rol presupune ca
mentorul să prezinte debutantului toate aspectele legate de funcția de îndeplinit si să îi
împărtășească din experiența lui profesională, inclusiv din greșeli.
∙Ghid: În calitate de ghid, mentorul ajută novicele să descopere, să înțeleagă și să aplice
regulile scrise sau nescrise ale organizației, să îl ghideze în vederea integrării în organizație.
Este important ca mentorul să explice discipolului care este rolul fiecărei persoane în
organizație și care sunt relațiile ierarhice formale și informale.
∙Consilier: Rolul de consilier presupune ca mentorul să stabilească o relație deschisă și de
lungă durată, bazată pe încredere. Mentorul trebuie să aplice regulile confidențialității cu
privire la cele împărtășite cu novicele, încurajează comunicarea activă, asertivă, manifestă
empatie în relația cu persoana mentorată. Mentorul consilier încurajează discipolul să
identifice situațiile problemă care pot să apară în activitatea profesională și să găsească
soluții de rezolvare a acestora sau de a oferi suportul necesar rezolvării lor.

2020
∙ Motivator: Mentorul utilizează motivația ca pe „motorul intern” care asigură energia
necesară reușitei profesionale a novicelui. Mentorul aflat în rol de motivator trebuie să fie
entuziast, să ofere sprijin moral și profesional, să ofere în mod frecvent feedback pozitiv.
∙ Coach: Un mentor aflat în rol de antrenor trebuie să ofere diferite tipuri de feedback în
funcție de situație: pozitiv pentru a consolida un comportament și feedback constructiv
pentru a schimba un comportament. Ambele tipuri de feedback sunt esențiale pentru
dezvoltarea personală și profesională a novicelui. Feedbackul trebuie să fie oferit
frecvent, să fie specific și să fie bazat pe observația directă asupra comportamentelor
debutantului. În oferirea feedbackului constructiv, mentorul nu trebuie să emită judecăți
de valoare.
∙ Sfătuitor: Acest rol presupune ca mentorul să ajute debutantul pentru a și stabili
obiective de dezvoltare personală și profesională și a-l sprijini să elaboreze un plan de
acțiune în vederea atingerii lor. Obiectivele trebuie să fie specifice, încadrate în timp,
orientate spre rezultate, relevante, tangibile și flexibile pentru a putea să fie adaptate
schimbărilor dinamice la nivelul organizației sau la nivelul societății.

2020
∙ Model: Mentorul este ilustrarea modului în care sunt puse în practică valorile,
principiile etice și practicile organizației. Cei mai mulți discipoli vor ajunge să
își imite în timp mentorii. Discipolul va învăța prin observarea activității
profesionale a mentorului, a modului în care mentorul face față situațiilor și din
multiplele interacțiuni cu alții.
∙ Deschizător de uși: În acest rol, mentorul trebuie să creeze ocazii, oportunități

novicelui să întâlnească alți membri ai organizației și să creeze relații cu aceștia.
Mentorul încurajează discipolul să identifice oportunități de dezvoltare
profesională și personală.

2020
1.3.3. Etape în dezvoltarea relației de mentorat
Procesul de mentorat se derulează în mai multe etape, fiind un proces

complex.
Unul dintre modele este cel linear, care descrie următoarele patru etape ale
procesului de mentorat:
1.pregătirea - include documentarea, identificarea stagiarului și debutul procesului
de mentorat;
2.negocierea - presupune elaborarea planului de dezvoltare în acord cu nevoile și
dorințele stagiarului;
3.facilitarea - include procesul propriu-zis de mentorizare;
4.concluzionarea - include încheierea și evaluarea procesului de mentorat.

2020
Asociația Americană de Psihologie precizează patru faze prin care trece relația
dintre mentor și persoana mentorată:
∙ Faza de inițiere: este stadiul în care persoanele intră în relația de mentorat. Este
faza de cunoaștere reciprocă, prin intermediul interacțiunilor profesionale.
Relația se caracterizează prin grijă, atenție și înțelegere a perspectivei persoanei
mentorate.
• Faza de cultivare: reprezintă debutul și derularea propriu-zisă a procesului de
mentorat.
Stagiarul începe să învețe de la mentor, să preia modele, soluții, dar și să
găsească soluții propria la problemele cu care se confruntă. Trebuie evitate
judecarea, impunerea, confruntarea sau dominarea, rolul mentorului fiind de a-l
ajuta pe debutant să vadă opțiunile, consecințele și soluțiile.

2020
∙ Faza de separare: se referă la finalizarea relației de mentorat, ca urmare a
atingerii obiectivelor propuse sau ca urmare a identificării unor disfuncționalități
în relația mentor-persoană mentorată.
∙ Faza de redefinire: este stadiul în care cei doi participanți conștientizează
posibilitatea ca relația lor să continue.
Relația evoluează spre o dobândire a autonomiei și a încrederii în

propriile decizii și acțiuni a persoanei mentorate .

2020
1.3.4. Beneficii ale relației de mentorat
•Mentoratul aduce beneficii pentru profesorii începători, dar și pentru profesorii cu
experiență. Profesorii mentori contribuie la îmbunătățirea activității de predare a
debutanților/stagiarilor și își îmbunătățesc propria competență profesională.
1.Pentru mentor:
o Dezvoltarea abilităților de coaching, consiliere, ascultare;
o Crearea propriei imagini în calitate de mentor;
o Dezvoltarea și practicarea un stil individual de leadership;
o Dezvoltarea de abilități soft prin participarea la procesul de mentorat;
o Demonstrarea de cunoștințe și competență;
o Învățarea continuă prin schimbul de informații, tehnici de predare și oferirea
de feedback.

2020
1. Pentru cel mentorat:
o Conștientizează propriile nevoi pentru a crește din punct de vedere profesional;
o Completează activitățile continue de instruire și dezvoltare;
o Obține oportunități de avansare în carieră;
o Obține feedback onest;
o Dezvoltă rețeaua profesională și obține acces la mai multe persoane;
o Sporește abilitatea de a-și exprima așteptările, scopurile, preocupările.
APLICAȚII:
5. Pornind de la suportul de curs, analizați definițiile date pentru mentoratul

didactic și dezvoltați o variantă integratoare, proprie. Justificați-vă opțiunea.
(Puteți elabora propria definiție).
6. Identificați avantaje și limite ale rolului unui mentor într-o organizație școlară.

2020
1.4. Mentoratul în domeniul educațional
1.4.1. Context școlar/didactic
În zilele noastre, cadrele didactice trebuie să își asume roluri cât mai
complexe și mai variate, să lucreze cu elevi cu nevoi și potențialuri de învățare
diferite, într-un context socio-profesional tot mai puțin prietenos.
Prin mentorat didactic înțelegem o „activitate profesională complexă
realizată de către un profesor mentor care presupune, în detaliu, acțiunea
specifică de mediere pedagogică, de îndrumare a activității, de facilitare a
învățării și dezvoltării profesionale, consiliere, sprijin, ghidare, oferire de
experiențe profesionale benefice, integrare în (micro)comunitate etc” (M. Bocoș)

2020
1.4.2. Tipuri de mentorat în instituțiile educaționale
În funcție de etapa de formare în care se află persoana mentorată, se pot identifica
două forme de mentorat:
1.Mentoratul de practică pedagogică
Acest tip de mentorat vizează formarea elevilor din liceele vocaționale cu
profil pedagogic sau a studenților care optează pentru programul de formare
psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică.
2. Mentoratul pentru stagiatură (pentru inserția profesională a cadrelor didactice

stagiare)
A fost prevăzut și reglementat în sistemul educațional românesc prin noua
Lege a educației (2011). Legislația națională prevede introducerea mentoratului prin
Legea 1/2011 a educației naționale, prin Ordonanța de Urgență nr. 49/2014 privind
instituirea unor măsuri în domeniul educației, și prin Ordinul M:E.C.T.S. nr. 5485/2011
care reglementează constituirea corpului de profesori mentori pentru coordonarea
efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcții didactice.
2020
• În funcție de specificul organizării structurilor instituționale și a activității educaționale,
C. Stan (2020) descrie următoarele forme de mentorat:
1. Mentoratul pentru dezvoltare profesională: desfășurat în Casele Corpului Didactic, prin
care se oferă programe de formare continuă pentru dezvoltare profesională, cu scopul dezvoltării
competențelor didactice a cadrelor didactice.
2. Mentoratul la nivelul comisiilor metodice: se realizează prin intermediul unor întâlniri ale
cadrelor didactice de la diferite nivele de învățământ și cu diferite specializări, desfășurate cu
scopul:
• diseminării unor informații cu caracter inovativ,
• schimbului de idei,
• rezolvării unor situații problematice.
3. Mentoratul la nivelul unității școlare: este orientat spre acțiune, implică un grup
de profesori care lucrează împreună pentru a rezolva un anumit aspect cu caracter
profesional (schimbarea programei școlare, introducerea noilor manuale, specializărilor
nou acreditate aplicabilitatea CDȘ-urilor și transferul lor în practică). De multe ori,
specialiști din afara ariei curriculare a profesorilor respectivi, dar care au abilități sau
experiențe ce pot oferi o perspectiva asupra domeniului lor de expertiză, sunt invitați să
participe la activitățile planificate în cadrul carierei
Profesionalizarea programului
didactice -de mentorat.
PROF – ID 146587
2020
4. Mentoratul la nivel de catedră sau arie curriculară: include asistenți de
predare, specialiști, administratori, precum și alți membri ai personalului din școală,
deoarece aceștia pot oferi o perspectivă unică, ce ar putea ajuta grupul în găsirea unei
soluții inedite, se bazează pe punctele forte ale mai multor indivizi implicați, pentru a
ajuta profesorii în perfecționarea demersului didactic.
5. Mentoratul la nivel de clasă și activități didactice: se realizează în cadrul

unor situații de învățare din clasă, prin observarea și analiza activităților desfășurate
(de profesor sau studenți, elevi aflați la activitățile de practică pedagogică), prin
evaluarea rezultatelor activității, predarea în parteneriat etc.

2020
1.4.3. Personalitate, roluri, competențe ale mentorului din domeniul educațional
Caracteristicile care definesc profilul unui mentor eficient din domeniul

educațional sunt sintetizate în literatura de specialitate (C. Stan, 2020):
✔Cunoașterea legislației din domeniul educațional, a condițiilor de
desfășurare a activităților din sistemul de învățământ, a criteriilor de performanță
solicitate cadrelor didactice, a condițiilor de avansare pe post;
✔ Expertiză pedagogică, abilități de proiectare a activităților de îndrumare;
✔ Abilități de interrelaționare, comunicare, empatizare;
✔ Abilitatea de a oferi îndrumări, sfaturi, feedback constructiv;
✔ Abilități de asigurare a unui bun management al lecțiilor: modalități de
organizare a clasei, abilitatea de a adapta cunoștințele academice la nivelul de
înțelegere al clasei, gradarea activităților, încadrarea în timp, modalități adecvate de
a reacționa la comportamente indezirabile, capacitatea de adaptare la condiții
neprevăzute din cadrul lecțiilor, capacități de evaluare și notare, tratarea diferențiată
a elevilor etc.
2020
J.B. Rowley (1999) a identificat șase calități esențiale ale unui
mentor bun (apud. C. Stan 2020):
1.Un mentor bun trebuie să fie angajat în rolul de îndrumător
•să fi parcurs o pregătire formală pentru rolul de mentor;
•să cunoască responsabilitățile mentorilor;
•să fie conștient de sarcina de a ajuta profesorii începători
•să fie mulțumit în noua activitate și să atingă succesul;
•să fie perseverent și să rămână angajat în procesul de mentorat;
2.Un mentor bun trebuie să accepte necondiționat profesorul debutant, fără
a emite judecăți despre acesta
Profesorul debutant este un profesionist aflat în proces de dezvoltare, iar rolul
mentorului este de a-i oferi sprijin, prin înțelegerea problemelor și preocupărilor
începătorilor;
3.Un mentor bun trebuie să aibă capacitatea de a furniza suport instructiv
adecvat
• Prin asistența la lecții, mentorul va identifica punctele deficitare în pregătirea
debutantului și va putea oferi asistență instrucțională adaptată fiecărei persoane, astfel
încât debutantul să-și îmbunătățească performanța;
• Se adaugă: asistența debutantului la orele mentorului și asistența ambilor la lecții
ținute de alți profesori;
2020
4. Un mentor bun este eficient în diferite contexte interpersonale
•Mentorii trebuie să dispună de capacitatea de a se adapta la diferențele de personalitate care
există între profesorii debutanți, pentru a facilita relaționarea și acordarea sprijinului concret;
•Este vorba despre adaptarea stilului de comunicare, a modului de oferire a informațiilor, a
oferirii feedbackului;
5. Un mentor bun trebuie să se implice în permanență într-un program de

perfecționare
•Este necesară o deschidere spre o permanentă învățare, inclusiv de la profesorii mentorizați,
participare la ateliere de lucru, informare din surse de încredere, experimentare de noi
practice, redactare de articole în reviste de specialitate, participare la activități de dezvoltare
profesională;
6. Un mentor bun comunică speranță și optimism

Mentorul trebuie:
•să manifeste convingerea că persoana mentorată este capabilă să depășească provocările și
să atingă un nivel superior de dezvoltare profesională;
•să genereze încredere prin relația de mentorat;
•să aibă o perspectivă pozitivă.

2020
Referitor la mentorul de stagiatură, un cadru didactic cu experiență,
format special pentru a fi mentor, și care urmărește dezvoltarea profesională a
stagiarului, menționăm următoarele funcții pe care le îndeplinește:
● identifică împreună cu stagiarul nevoile profesionale ale acestuia, stabilind

împreună obiectivele și strategia de acțiune pentru dezvoltarea profesională a
stagiarului;
● observă activitatea didactică și extradidactică a stagiarului;
● asigură asistență pedagogică pentru realizarea proiectării activității profesionale;
● asigură feedback pentru toate dimensiunile activității profesionale a stagiarului;
● oferă consiliere cu privire la managementul clasei de elevi;
● contribuie la facilitarea integrării stagiarului în cultura organizațională a
instituției;
● oferă sprijin stagiarului pentru cunoașterea profesiei;
● evidențiază calitățile și reușitele profesionale ale stagiarului;
● evaluează progresul stagiarului, contribuind la ameliorarea nerealizărilor.

2020
Conform Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru
coordonarea efectuării stagiului practic in vederea ocupării unei funcții didactice,
aprobată prin O.M. nr. 5.485/29.11.2011, mentorul de stagiu coordonează
activitatea a 1 - 2 profesori stagiari, în funcție de repartizarea primită din partea
comisiei pentru mentorat. Stagiarul beneficiază de asistență din partea profesorului
mentor până la obținerea definitivării și dobândirea titlului de profesor cu drept de
practică în învățământul preuniversitar.

2020
Pot fi identificate beneficii ale activității de
mentorat și din perspectiva mentorului (C. Stan, 2020, L.
Ezechil, 2009):
• Satisfacția profesională;
• Recunoaștere profesională, posibilitatea de a-și evidenția profesionalismul;
• Oportunitatea de a-și valorifica abilitățile, capacitățile, competențele, de a
transmite studenților, debutanților, propria experiență profesională;
• Posibilitatea de învățare reciprocă, prin dobândirea unor cunoștințe de actualitate
de la stagiar;
• Oportunitatea de verificare a propriilor competențe în domeniul predării,
leadership-ului și al practicilor de tip reflectiv;
• Oportunități de stimulare a creativității.
2020
1.4.4 Beneficiile mentoratului din domeniul educațional
Din perspectiva persoanei mentorizate, menționăm următoarele beneficii ale
mentoratului (C. Stan, 2020, M Crașovan, 2016, L. Ezechil, 2009):
• Este provocat să-și asume riscuri, responsabilități, să stabilească obiective și să le
realizeze, în acord cu înalte standard de performanță;
• Gestionarea și eliminarea stresului prin apelul la sprijinul unui mentor;
• Îmbogățirea cunoașterii teoretice și practice;
• Oportunitatea de a primi consultanță și sprijin specializat, de a fi asistat pas cu pas
în procesul asumării noilor roluri de către o persoană experimentată, dispusă să-i
împărtășească din experiența sa;
• Dezvoltare personală evidențiată prin: creșterea încrederii în sine, creșterea stimei
de sine, reducerea stresului, creșterea gradului de motivare etc.
• Folosirea accesului la oportunități de dezvoltare profesională pentru o mai bună
gestionare a traseului profesional;
• Adoptarea unei atitudini pozitive în raport cu noul loc de muncă;
• Preluarea unor modele de comportament profesional dezirabil;
• Optimizarea adaptării la noul loc de muncă.
2020
1.4.5. Mentoratul la nivelul comunității de învățare
• Identitatea unei instituții școlare acoperă o realitate complexă, incluzând trei
dimensiuni specifice: cultura (ethosul), climatul și imaginea școlii.
Cultura organizațională cuprinde ritualurile, eroii, valorile și simbolurile
care le influențează modul de a gândi şi de a acționa al tuturor membrilor acelei
organizații.
Valorile generale care pot fi puse în discuție la orice nivel al sistemului
educațional ale învățământului pot fi structurate în patru categorii, conform
abordării precedente a școlii ca instanță culturală:
• valori sociale: cooperare, responsabilitate, respect față de alții, sinceritate,
amabilitate;
• valori individuale: onestitate, demnitate,
• valori culturale ce vizează comunitatea locală/națională/mondială: patriotism,
conștiință națională, civism, respectul față de alte culturi, toleranța;
• valori procesuale: capacitatea de a judeca, a analiza, a evalua corect, a
discerne, capacitatea de a hotărî şi a te hotărî, capacitatea de a te adapta etc.
2020
Ritualurile sunt acele practici colective care contribuie în mod
semnificativ la socializarea actorilor din școală: elevi, în primul rând cadre
didactice, dar și părinți sau chiar persoane/reprezentanți ai unor instituții aparținând
comunității locale.
Exemple de ritualuri: ceremoniile, concursurile, activități precum „Balul
bobocilor”, „Zilele școlii” .....
Eroii școlii sunt personaje reale sau imaginare care posedă caracteristici valorizate
într-un anumit context cultural şi care au servit drept modele de comportament
generațiilor trecute, influențează în prezent actorii din școală şi care în timp pot
deveni personaje de referință.
Exemple: .....
Simbolurile sunt cuvinte, gesturi, obiecte, imagini care particularizează o

organizație școlară.
Exemple: .............

2020
Climatul organizațional
E. Păun (1999) definește climatul organizațional prin „ambianța intelectuală și morală

care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective şi al stărilor emoționale existente
în cadrul organizației (...). Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările
angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație, (…) este o stare de
psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează
în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației”. Şcoala – abordare sociopedagogică,
Editura Polirom, Iaşi, pag. 115
M. Vlăsceanu detaliază un set de patru indicatori de caracterizare a mediului unei organizații:

⁕ Predictibilitatea care oferă o imagine asupra modului în care va evolua o organizație.
⁕ Diversitatea factorilor de mediu care influențează funcționarea unei organizații. Cu cât
mediul geografic, cultural, economic este mai divers, cu atât serviciile organizației respective
vor fi mai diversificate. Cuvântul de ordine aici este adaptabilitatea organizației la cerințele
mediului extern.
⁕ Orientarea mediului față de organizație, ceea ce înseamnă că mediul, intern sau extern
organizației, are capacitatea de a frâna sau favoriza dezvoltarea organizației.
Stabilitatea care vizează perpetuarea unei stări de fapt pentru o perioadă mai lungă de timp.
2020
Este importantă în cadrul unei organizații școlare crearea unei culturi
colaborative, în care fiecare membru al comunității școlare împărtășește
angajamentul de a colabora pentru a realiza obiectivele organizaționale.
Într-un proiect colaborativ, mai mulți participanți se angajează într-o serie
de tranzacții pentru a realiza anumite obiective comune şi dezvoltând parteneriate
active pe baza unor mecanisme, proceduri şi tehnici funcționale.
În cadrul unei echipe colaborative, membrii acesteia se angajează să:

▪coordoneze sarcinile şi fluxul de lucru pentru a îndeplini obiective comune;
▪ împărtășească informații, credințe şi concepte;
▪ efectueze rezolvarea problemelor colaborativ, prin analize şi sinteze;
▪ deruleze colaborativ luarea deciziilor;
▪ elaboreze rapoarte de echipă ale deciziilor şi motivelor.

2020
Colaborarea presupune patru niveluri de interacțiune şi dependență între
membrii echipei:
• Conștientizare: publicarea (pentru toată organizația) a depozitului de cunoaștere
şi cartografierea competențelor/expertizei personalului din toate subgrupurile;
publicarea resurselor, activităților, produselor şi programelor din toate
subgrupurile.
• Coordonare: coordonarea activităților, a produselor programate pentru analiză;
coordonarea sarcinilor în funcție de obiectivele comune; coordonarea analizelor
în acord cu țintele stabilite.
• Schimburi active: schimb de lecții învățate, analize în curs de derulare, produse
intermediare în baze de date comune, coroborarea produselor intermediare şi
finale în cadrul bazelor de date.
• Activități comune: Formarea echipelor comune, virtuale, analitice ce
colaborează pentru realizarea de analize și produse la nivel educațional.

2020
APLICAȚII:
7. Alegeți cel mai relevant beneficiu al mentoratului în domeniul educațional și
oferiți succint o justificare a opțiunii.
8. Descrieți o experiență de învățare didactică relevantă și

explicați în ce măsură activitatea de mentorat de care ați beneficiat a contribuit la
dezvoltarea dumneavoastră profesională.

2020
1.4.6. Elemente ale managementului organizației școlare în context
mentoral
Relevantă pentru întregul proces mentoral este funcția de motivare a
managementului, aceasta constând în capacitatea managerului – de vârf, intermediar
sau a profesorului în clasa de elevi – de a-i determina pe ceilalți să participe activ și
responsabil la îndeplinirea sarcinilor fiecăruia. Procesele nu devin funcționale fără
monitorizarea ritmică a îndeplinirii sarcinilor și prin intervenția remedială. Tot aici
se încadrează și diseminarea exemplelor de bune practici, stimularea experiențelor
pozitive fiind un element definitoriu al procesului de mentorat. Având în vedere
complexitatea procesului, succesul unui demers managerial este condiționat de o
serie de competențe pe care le deține cadrul didactic: competențe de comunicare,
competențe psiho-sociale, competențe de utilizare a tehnologiilor informaționale,
competențe de gestionare a resurselor sau competențe de coordonare și de evaluare.

2020
Tipuri de mentorat dezvoltate la nivelul unității școlare:
a) Mentoratul la nivelul ariei curriculară – Mentoratul colegial
Mentoratul la nivelul ariei curriculară se dezvoltă între cadrele didactice,

este construit pe relații bazate pe încredere și poate duce la o mai bună înțelegere a
celor mai bune practici, la un curriculum la decizia școlii mai bine articulat precum
și la o îmbunătățire generală în predare și învățare în școli și oferă.
Profesorul mentorat/mentorabilul își permite să încerce noi strategii
învățate într-un atelier și să obțină un feedback cu privire la modul în care aceste
strategii funcționează în sala de clasă, având un antrenor cu care poate discuta de la
egal la egal. Această abordare permite cadrelor didactice să internalizeze ceea ce au
învățat, să aplice în clasele la care predau și apoi să ia parte la discuții profesionale
cu privire la aceasta. Acest tip de lucru ajută la asigurarea transferului de învățare și
îl ajută pe profesor, de asemenea, să împărtășească idei și strategii noi.

2020
b) Mentoratul tehnic
Modelul de mentorat tehnic este conceput pentru a ajuta profesorii să
transfere ceea ce este învățat într-un atelier de lucru în sala de clasă. Mentoratul
tehnic permite profesorilor să lucreze împreună pentru a împărtăși cunoștințele și
experiența lor și de a aplica strategiile și tehnicile profesionale învățare în ateliere
de lucru și la cursuri. Pentru punerea în aplicare a coaching-ul tehnic este necesar ca
profesorii să înceapă cu un punct comun de înțelegere a subiectului și a
competențelor.
Aceasta funcționează cel mai bine atunci când școlile trimit echipe de
profesori la ateliere de lucru pentru dezvoltarea profesională. Prin participarea la
aceste ateliere de lucru, cadrele didactice pot lucra împreună pentru a dezvolta cel
mai bun mod de a pune în aplicare și de a partaja competențele și strategii recent
învățate. Grupurile de studiu sunt o modalitate buna de a pune în aplicare coaching-
ul tehnic, deoarece grupurile de studiu permit profesorilor să se angajeze într-un
dialog profesional.

2020
c) Mentoratul la nivel de unitate școlară
Mentoratul la nivel de unitate școlară este orientat spre acțiune, implică un
grup de profesori care lucrează împreună pentru a rezolva un anumit aspect cu
caracter profesional (schimbarea programei școlare, introducerea noilor manuale,
specializărilor nou acreditate aplicabilitatea CDȘ-urilor și transferul lor în practică).
De multe ori, specialiști din afara ariei curriculare a profesorilor respectivi, dar care
au abilități sau experiențe ce pot oferi o perspectiva asupra domeniului lor de
expertiză, sunt invitați să participe activitățile panificate în cadrul programului de
mentorat.
Aceasta implică profesorii în dezvoltarea și testarea propriilor ipoteze și
teorii referitoare la strategiile și tehnicile de instruire eficiente și asupra
modalităților de implementare a acestora în beneficiul elevilor.
Mentoratul la nivel de catedră/pe arie curriculară include asistenți de
predare, specialiști, administratori, precum și alți membri ai personalului din școală,
deoarece aceștia pot oferi o perspectivă unică, ce ar putea ajuta grupul în găsirea
unei soluții inedite, se bazează pe punctele forte ale mai multor indivizi implicați,
pentru a ajuta profesorii în perfecționarea demersului didactic.
2020
d) Coaching-ul de echipă
Coaching-ul de echipă implică un profesor de înaltă calificare
și care are cunoștințe deosebite într-un anumit domeniu de activitate
și un alt profesor care să-l ajute să dezvolte abilități specifice și
strategii. În acest model, ambii profesori planifică, implementează și
evaluează succesul lecției. Acest lucru înseamnă că ambii profesorii
interacționează cu elevii, conduc instruirea elevilor, oferă exemple
elevilor, pun întrebări, trasează sarcini de lucru și oferă informații.
Coaching-ul de echipă înseamnă că, pentru lecții specifice, există
două cadre didactice în clasă. Elevii sunt conștienți de faptul că,
special pentru această lecție, ei au doi profesori și că unul dintre
profesori este cel care are mai multe cunoștințe şi experiență și că se
află acolo pentru a sprijini eforturile celuilalt profesor de a învăța și
de a-și rafina tehnicile de predare și nivelul de cunoștințe.

2020
Activitatea de mentorat la nivel instituțional
Activitatea de mentorat formează şi dezvoltă celor implicați competențe specifice în

cadrul unei comunități de învățare create la nivelul școlii. Acestea se referă la
cunoașterea specificului unităților de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial,
liceal); a documentelor școlare, a structurilor de organizare şi funcționare; la
operarea cu informațiile de la disciplinele de specialitate şi integrarea lor în analiza
şi interpretarea situațiilor educative specifice nivelului de învățământ la care vor
preda debutanții; la proiectarea, conducerea şi evaluarea activităților didactice
realizate în clasă; la analiza critic-constructivă şi autoevaluarea calității proiectelor
educaționale şi a activităților educaționale realizate; la aplicarea unor metode,
tehnici şi instrumente adecvate de cunoaștere a elevilor şi a grupurilor de elevi în
vederea tratării diferențiate a acestora; la participarea la activitățile de dezvoltare
instituțională şi la activitățile metodico-ştiinţifice derulate în școală.

2020
Documentele care trebuie studiate și înțelese de către profesorul mentorat
sunt foarte importante pentru că inclusiv acestea contribuie la formarea/pregătirea
carierei de cadru didactic. În general, documentele necesare unui profesionist în
cariera didactică vizează:
- documentele curriculare (plan-cadru, programe școlare, planificări anuale și

semestriale ale cadrelor didactice, proiecte de unități de învățare, proiecte de lecții,
fișe, planșe, scheme, materiale audio-vizuale etc.);
- documentele de cercetare pedagogică referitoare inițierea în domeniul educațional
sau de specialitate (studii, cercetări, ghiduri, metodologii etc.);
- diverse auxiliare curriculare;
- portofoliul profesorului mentor;
- portofoliul profesorului mentorat.

2020
Stagiatura presupune activitate desfășurată direct în școală, așa încât este
necesară realizarea unui program de asistență instituționalizat, avizat de conducerea
școlii și conceput de o echipă constituită din mentor, responsabilul comisiei
metodice/reprezentantul comisiei de curriculum de specialitate, profesorul
responsabil cu dezvoltarea profesională/comisiei pentru mentorat didactic și
formare în cariera didactică și profesorul mentorat.
Rolul unității școlare în implementarea programului de mentorat este unul

extrem de important pentru că școala asigură cadrul familiarizării profesorului
mentorat cu problemele specifice carierei didactice şi creează condițiile necesare
certificării acestuia pentru profesia didactică. În acest sens, unitatea școlară trebuie
să fie pregătită pentru a oferi suportul informațional şi formativ necesar.

2020
Strategia de implementare a unui program de mentorat la nivel
instituțional ar trebui să ia în considerare următoarele:
- existența unui coordonator de program competent şi dedicat;

- un program riguros de instruire;
-evaluare periodică şi finală în vederea determinării progresului înregistrat de
participanți şi a programului (1. Ținta strategică;
2. Planificare și instrumente de evaluare; 3. Crearea unui sistem de sprijin; 4.
Alocarea mentorilor/mentorabililor și selecția; 5. Implementare şi instruire; 6.
Evaluare și 7. Feedback).
Strategie de implementare a unui program de mentorat la nivel instituţional:

http://www.ccdvl.ro/images/docs/AN_SCOLAR_2013_2014/Strategie_de_impleme
ntare_a_unui_program_de_mentorat_la_nivel_institutional.pdf

2020
1. Ținta strategică
Va fi derivată din/va fi stabilită în concordanță cu viziunea școlii și va viza
importanța programului de mentorat la nivel instituțional în direcția dezvoltării
resursei umane.
De exemplu: Cadre didactice bine pregătite profesional, motivate, responsabile și
implicate în comunitate.
2. Planificare şi instrumente de evaluare

- stabilirea criteriilor de selecție a mentorilor,
- stabilirea criteriilor de selecție a mentorabililor,
- stabilirea obiectivelor pentru activitatea mentorilor,
- stabilirea obiectivelor pentru activitatea mentorabililor,
- stabilirea activităților,
- identificarea surselor externe pentru finanțare şi sprijin,
- stabilirea unor indicatori de performanță și de rezultat măsurabili .

2020
3. Crearea unui sistem de sprijin
- numirea comisiei de implementare a programului,
- desemnarea coordonatorului programului la nivelul școlii,
-modalități de motivare.
4. Alocarea mentorilor/mentorabililor și selecția

- se realizează în acord cu ținta strategică a programului
- selecția se face pe baza unor criterii clare, realiste și obiective:
a) mentorabilul – care sunt abilitățile, competențele sau aria curriculară în care
solicită/are nevoie de programul de mentorat
b) mentorul – nivelul de expertiză sau calitățile de mentor
- alocarea mentorului în conformitate cu nevoile de dezvoltare ale mentorabilului.
2020
5. Implementare şi instruire
Etapele implementării:
- începerea programului - în etapa de completare a documentelor școlare – luna

septembrie a anului școlar,
- stabilirea rolurilor și responsabilităților mentorului,
- stabilirea rolurilor și responsabilităților mentoratului,
- evaluarea de etapă - la sfârșitul primului semestru (perioade), urmată de un
plan de măsuri de îmbunătățire a activității,
-evaluarea de sfârșit de an școlar,
-încheierea programului – la finalul anului școlar.

2020
6. Evaluare
- de proces (efectuată periodic de către coordonatorul programului la nivelul școlii),
- de etapă (ex. după primul modul/semestru),
-finală (la finalul anului școlar).
7. Feedback
Feedbackul se asigură prin comunicarea deschisă şi permanentă și este
elementul esențial pentru asigurarea succesului în fiecare etapă de implementare a
programului.

2020
APLICAȚIE
Reflectați la funcțiile manageriale pe care le îndepliniți la nivelul școlii

și propuneți măsuri de eficientizare din perspectiva stimulării unei
comunități a învățării.

2020
1.5.1. Mentorat, cultură, gen
În ceea ce privește „genul” persoanelor implicate în activitatea de mentorat,

unii cercetători tind să privească această categorie ca pe una inclusă în noțiunea mai
vastă de „cultură”, în timp ce alții înclină să o trateze separat, datorită complexității
sale. În orice caz, genul nu trebuie redus la sexul biologic, deoarece, spre deosebire
de această din urmă categorie, „genul” implică o serie de valori, reprezentări și
complexe atitudinale care transcend nivelul pur biologic. Există în momentul de față
puține studii care abordează genul ca principal factor care să influențeze procesul de
mentorat. Majoritatea studiilor în care se regăsește acest aspect îl analizează în
combinație cu alți factori: cultura, vârsta, rasa, dizabilitățile, istoria
individului/familiei ș.a.m.d.

2020
1.5.2. Mentoratul – un proces cu dublu sens
O consecință inevitabilă a diferențelor dintre persoanele implicate în activitatea de

mentorat, precum și a demersului de apropiere pe care îl presupune acest proces
este că mentoratul are de fiecare dată un dublu sens. Ar fi greșit să ne închipuim că
persoana mentorată este o simplă „plastilină” pe care mentorul o modelează cum îi
place și că, la rândul lui, mentorul rămâne „imun” la orice tip de influență din
partea persoanei mentorate. Acest aspect de transfer și influență reciproce a fost
pus în evidență de studiul realizat de Ehrich, Hansford și Tennet (2004), care
sintetizează peste 300 de cercetări dedicate procesului de mentorat în domeniile
educațional, medical și economic, cu scopul de a extrage nucleul caracteristic
acestui proces.

2020
1.5.2. Mentoratul – un proces cu dublu sens
Astfel, autorii amintiți sunt de părere că printre cele mai importante beneficii pe
care le primește persoana mentorată se numără ghidajul în dezvoltarea carierei și
suportul psihologic, manifestat sub forma prieteniei, a încurajărilor sau a sfaturilor.
Însă și mentorul poate avea o serie de avantaje din această interacțiune: de multe
ori, mentoratul reîmprospătează cariera mentorilor, contribuie la creșterea
încrederii în sine, la împlinirea personală sau la sporirea productivității.

2020
1.5.3. Tipuri și stereotipuri în procesul de mentorat didactic
În spațiul social, fiecare individ performează un anume rol prin chiar faptul
că-și asumă o anumită identitate. Acest fapt este valabil atât în ceea ce privește
caracteristicile culturale, cât și trăsăturile de gen. Prin urmare, stereotipurile
(culturale sau de gen) îi pot ajuta pe indivizi să-și definească și să- și exprime mai
bine identitatea, dar, în același timp, le pot bloca dezvoltarea personală și
profesională.
În procesul de mentorat didactic, mentorul trebuie să creeze un mediu
relaxat, de sprijin și de siguranță pentru ca profesorii mentorați să-și exprime
gândurile și trăirile, fără teama de a fi criticați sau judecați, fără teama de a fi reduși
la niște stereotipuri. Prin urmare, în funcție de profilul profesorului mentorat, se
recomandă abordări diferite.

2020 72
a) Cea mai comună și mai curentă abordare este mentoratul cunoscut mai
ales ca peer mentoring („mentoratul în perechi”). Premisa acestuia este că, dincolo
de diferențele de pregătire, de experiență și, eventual, de vârstă, atât mentorul, cât și
persoana mentorată sunt uniți de o serie de interese și de competențe comune care
facilitează interacțiunea directă, nemijlocită.
b) O altă abordare este mentoratul de grup, care se recomandă mai ales în
cazul persoanelor care provin din grupuri sociale, culturale sau de gen defavorizate
– de regulă, atunci când între profesorii mentorați și mentori există diferențe
culturale semnificative. Această abordare vine din aceea că grupul constituie un
mijloc puternic de schimbare personală: participanții la întâlniri dobândesc un
sentiment de apartenență la grup, au ocazia să găsească soluții la propriile probleme
complexe și, de asemenea, au ocazia să preia responsabilități ale celorlalți și să-și
asume diverse roluri. În asemenea grupuri, mentorul trebuie să recunoască și să
afirme puterea membrilor proveniți din grupuri defavorizate, speranțele și țelurile
lor, pentru a le crește încrederea de sine și pentru a-i încuraja să-și împărtășească
abilitățile și cunoștințele.
2020
În concluzie, diferențele culturale și de gen au un rol esențial în procesul
de mentorat, atât în ceea ce privește comportamentului mentorului, cât și tipul de
comunicare și natura sprijinului oferit de acesta profesorului mentorat. În acest sens,
un element-cheie îl constituie înțelegerea dinamicii relațiilor personale și
instituționale și a felul în care cultura și genul influențează această dinamică, pentru
că doar astfel se poate eficientiza apoi în mod real procesul de mentorat.
În orice caz, toți partenerii implicați într-o relație de mentorat trebuie să
conștientizeze faptul că aceasta e un proces dinamic, desfășurat în timp și însoțit de
numeroase dificultăți. Printre cele mai recurente dificultăți în relația mentorului cu o
persoană mentorată caracterizată prin diferențe de gen/culturale se numără greutatea
celei din urmă în a-și articula interesele, scopurile și speranțele (care, de multe ori,
sunt grevate de presiunea de a se conforma așteptărilor celorlalți sau cu anumite
stereotipuri culturale prin care femeile sau alte minorități au fost plasate în roluri de
non-lideri, limitându-li-se astfel dezvoltarea).
Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587 74

2020
APLICAȚIE
Identificați beneficiile, dar și provocările sau problemele posibile generate

de implementarea 2 - 3 capcane ale procesului de mentorat și
argumentați/justificați-vă opinia.
MULȚUMESC!

2020

Modulul 1 - Mentoratul de Carieră Didactică În Relație Cu Managementul Educațional La Nivelul Comunităților de Învățare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul 1 - Mentoratul de Carieră Didactică În Relație Cu Managementul Educațional La Nivelul Comunităților de Învățare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Beneficiar: Ministerul Educației

PROF III – Management educațional

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

- Cunoaşterea şi interpretarea caracteristicilor generale ale politicilor educaționale europene privind

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

• Activități teoretice – 9 h (7h - online sincron, 2h – online asincron)

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

1.1. Politici europene și naționale în profesionalizarea

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

• Raportul România educată menționează că evaluarea periodică (anuală) a

• Profil de competență didactică (asigurarea educației inițiale, dezvoltarea

• Educație inițială a profesorilor (stabilirea cadrului pentru educația inițială a

• Dezvoltare profesională (să fie făcută funcție de nevoile de dezvoltare ale

• Sistemul de management al carierei (dezvoltarea unui nou cadru de profesioniști

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

✔ formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

-activitățile metodico-științifice și psihopedagogice, realizate la nivelul unității de

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Evoluția în carieră va fi evaluată conform criteriilor stabilite pentru

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Din nefericire, deși corpul profesorilor mentori este o

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

⮚ înființarea a 11 Centre de Tutorat Didactic (CTD), necesare formării și dezvoltării

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

2. Pornind de la cadrul DigCompEdu (

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

În literatura de specialitate din diferite domenii se regăsesc o serie de

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

• Mentorat formal: este realizat într-o formă organizată, structurată, pe etape,

∙ Mentorat informal apare spontan, neintenționat este realizat într-o formă

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

∙ Deschizător de uși: În acest rol, mentorul trebuie să creeze ocazii, oportunități

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Procesul de mentorat se derulează în mai multe etape, fiind un proces

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Relația evoluează spre o dobândire a autonomiei și a încrederii în

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

5. Pornind de la suportul de curs, analizați definițiile date pentru mentoratul

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

2. Mentoratul pentru stagiatură (pentru inserția profesională a cadrelor didactice

5. Mentoratul la nivel de clasă și activități didactice: se realizează în cadrul

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Caracteristicile care definesc profilul unui mentor eficient din domeniul

5. Un mentor bun trebuie să se implice în permanență într-un program de

6. Un mentor bun comunică speranță și optimism