Frontierele în arealul

Mării Baltice
în prima jumătate a sec. al XX-lea
Ce sunt frontierele?
Definiţii:
Corey Johnson şi Reece Jones (2011): însumare de
procese de natură politică, socială şi culturală;
Anssi Paasi (2011): „bazine de emoţii, temeri şi amintiri”;
Mabel Berezin (2003): „metafore ale posesiei”;
Bulgaria – reprezentată ca mare sacrificat al
Marelui Război
Frontiere “soft” versus frontiere “hard”
Frontieră “soft” Frontieră “hard”
Secesiunea: abordări
Allen Buchanan (1991):
consens;
redistribuţia discriminatorie;
„Cele 14 Puncte”; Lenin;
Fridtjof Nansen: “orice uniune în care un popor este
restrâns de la exercitarea libertăţii sale este şi va
rămâne în pericol”
Robert A. Young (1994):
Secesiunea ∑ dispute constituţionale sau politice
prelungite;
Marvin W. Mikesell şi Alexander B. Murphy (1991)
Scopuri ale minorităţilor
recunoaştere, acces, participare
Răspunsul statului
Concesii structurale
Exceptarea minorităţilor de la
rezultatul procesului de decizie
sau garantarea puterii de decizie
acestora
Scopuri ale minorităţilor
separare, autonomie şi and
independenţă
Răspunsul statului
Concesii moderate
Garantarea unui statut sau
drepturi speciale membrilor
grupului minoritar, fără
schimbarea poziţiei acesteia în
procesul de decizie
Date cheie
4 ianuarie 1844: Memoriul regelui Carol al XIV-lea
Ioan al Suediei;
Panscandinavism ≠ Naţionalism
1864: 2. Slesvigske Krig;
1905: Norvegia;
1918: statele baltice;
1944: Islanda etc.
Secesiunea Norvegiei
Regatul Unit Suedezo-Norvegian
(Tratatul de la Kiel, 1814)
Separate: cetăţenia, miniştri,
parlamentele, birocraţia,
administrarea dreptăţii;
Germenii secesiunii:
Naţionalismul romantic;
Redistribuţia discriminatorie;
Escaladarea conflictului
Date cheie Sigurd Ibsen
 1860-1871: tendinţe
integratoare;
 1891: disputa serviciului
consular;
 1892: război comercial;
 1898: drapel norvegian;
Disoluţia uniunii (1905)
Mai: Criză politică – legea serviciului consular;
7 iunie: declaraţie a Storting-ului;
August: referendum;
Regele Oscar al II-lea: „Uniunea nu valorează
nimic dacă este să fie menţinută cu forţa”
Perioada post-secesiune
Jaroslav Tir (2005): conflicte post-secesiune, schimbări
de guvern, de atitudine, pretenţii ale naţiunii
secesioniste;
Negocierile de la Karlstad (31 august-22 septembrie);
Haakon al VII-lea (1905-1957);
demolarea fortificaţiilor de la frontieră;
zonă neutră la frontieră;
tratat de arbitraj;
Convenţia cu privire la cursurile de apă
 drepturi egale de tranzit şi acces la cursurile de apă
transfrontaliere;
Secesiunea Islandei
Statut:
Autonomie;
Monopolul comercial danez;
Naţionalismul romantic;
limba şi literatura medievală islandeză, trecutul glorios;
Redistribuţia discriminatorie
Etape
Jón Sigurðsson (1841):
recâştigarea libertăţii
naţionale – cheia
progresului economic şi
social;
1849: disputa
constituţională;
1874: prima Constituţie;
1904: autonomia
deplină;
Actul de Uniune (1918)
Poziţia islandeză
 „Naţiunea islandeză este
singura naţiune germanică
care-şi păstrează limba veche
care a fost utilizată în toate
ţările nordice în urmă cu 900-
1000 de ani […] Alături de
limbă, poporul şi-a păstrat o
naţionalitate separată”
Poziţia daneză (Carl Zahle)
 „Nu poate fi niciodată în
interesul unei naţiuni mici
precum cea daneză să încerce
să oprime una care este chiar
mai mică”
Independenţa deplină (1944)
17 iunie 1944: Þingvellir;
Guðmundur Hálfdanarson:
„[…] secesiunea naţionalistă a fost […] un proces destul
de nedureros. Eroii luptei au fost intelectuali din clasele
mijlocii, dintre care puţini au trebuit să facă vreun
sacrificiu personal pentru cauza lor”
Contenciosul Insulelor Åland
6700 insule, 13.517 km2
Februarie-mai 1918: Suedia ocupă arhipelagul;
Petiţie adresată de locuitori pentru alipirea la Suedia;
mai 1920: Legea de autoguvernare a Ålandului;
Mai-iunie 1921: Societatea Naţiunilor – decizie
favorabilă Finlandei;
Convenţia de la Geneva asupra Demilitarizării şi
Neutralizării Ålandului (20 octombrie 1921)
Memel (Klaipėda)
Tratatul de la Versailles;
10 ianuarie 1920: Mari Puteri – administratori;
Portul Memel: comisie comună de Lituania, Polonia şi
de Teritoriul Memel;
ianuarie 1923: ocuparea Memelului;
17 februarie: recunoaşterea alipirii;
8 mai 1924: Convenţia de la Paris cu privire la
Teritoriul Memel şi Statutul Memelului;
22 martie 1939: ultimatum german;
Medierea
Cine recurge la mediere?
Todd L. Allee şi Paul K. Huth (2006):
 liderii naţionali care anticipează costuri de popularitate
importante ca rezultat al unei cedări voluntare sau negociate;
 liderii statelor democratice;
 statele cu o rivalitate îndelungată;
 statele care au conaţionali pe teritoriul altui stat;
Valga/Valka
Conflict Estonia/Letonia;
Medierea S.G. Tallents;
“Frontieră şi identităţi ale excluderii”
(Gerard Delanty)
Border States;
Cordon sanitaire;
Avanpost al culturii şi civilizaţiei europene;
Sfere de influenţă;
Au un viitor statele mici?
Vilnius (Wilno)
1897: 40% evrei, 30,9% polonezi, 20,1% ruşi, 4,2%
bieloruşi şi 2,1% lituanieni;
Fiul Lituaniei: Józef Piłsudski (1867-1935);
18 iunie 1919: linie demarcaţie;
26 iulie 1919: Linia Foch;
8 decembrie: Demarcaţia Societăţii Naţiunilor;
Septembrie-octombrie 1920: noi tensiuni (Acordurile
de la Suwałki)
Anexarea Vilniusului
9 octombrie 1920: anexare
Lucjan Żeligowski;
 Republica Lituania Centrală
(13.500 km.p.)
29 noiembrie 1920:
armistiţiu;
Paul Hymans;
15 martie 1923: Vilniusul
recunoscut internaţional ca
parte a Poloniei;
17 martie 1938: ultimatum
polonez;
Pactul Ribbentrop-Molotov
Statutul Ţărilor baltice şi al Finlandei;
Tratatele de asistenţă mutuală;
Anexarea;
Războiul de Iarnă;