în sec.

al XIX-lea şi al XX-lea
Trăsături generale
Cine hrăneşte naţionalismul din regiune?
Tensiunile sociale?
Noile realităţi economice?
Noua intelectualitate laică?
Max Jakobson (1987):
Trecutul împărtăşit, destinul comun, literatura
populară (istorici, poeţi, artişti, compozitori);
Cazul Suediei
1809: trauma pierderii Finlandei (1809), ulterior
compensată prin alipirea Norvegiei (1814);
1818: nouă dinastie (Bernadotte);
Noua lege organică a lui Hans Järta;
Industria suedeză:
≥ 1850;
Noi tehnologii: C.D. Ekman şi A. Müntzing (exploatarea
lemnului); Gustav Laval (industria maritimă); Gustav
Dalen (materiale optice); Alfred Nobel;
Societate echilibrată şi unificată;
Evoluţii culturale suedeze
Universitatea din Uppsala, Societatea Aurora (1810)
Per Daniel Atterborn şi Frans Michael Franzén;
Revista Fosfors;
Societatea Gotică:
Erik Gustav Geijer (1783-1847);
Trecutul glorios, tradiția populară și literatura veche;
Colecțiile: Cântecele populare suedeze şi Tradiţiile
populare suedeze;
Scandinavismul, susţinut de Oscar I (1844-1859) :
Esaias Tegner (1782-1846);
Perioada liberalismului şi critica
acestuia
Liberalismul
Adolf Hedin (1834-1905) – 15 scrisori (1868);
Asociaţia Liberală (1867);
Naturaliștii;
August Strindberg (1849-1912);
Critica capitalismului, a valorilor naționale oficiale,
problema statutului femeii (Svenska Folket, Röda
Rummet, Det Nya Riket, Miss Julie);
Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf (1858-1940);
Noi ideologii
1898: constituirea P.S.D. şi a Confederaţiei
Sindicatelor Suedeze;
1902: constituită Confederaţia Angajatorilor;
Noua literatură – puternic accent de critică socială;
Danemarca
Danskhed: Conceptul modern de naţiune daneză
(sec. al XIX-lea)
1807: Flota britanică provoacă înfrângere umilitoare
flotei daneze;
1813: Pierderea Norvegiei;
1849: Parlamentul bicameral;
Guldalderen
Søren Aabye Kierkegaard (1813-1855) – între etic şi
estetic;
Romantismul (1801-1864):
Adam Oehleschlager (1779-1850)
Nicolai Frederik Severin Grundtvig (1783-1872) -
folkehøjskole
H.C. Andersen (1805-1875)
De la liberalism la marile dezbateri
sociale
1864: război, pierderi teritoriale;
1874: centrul-stânga câştigă alegerile pentru camera
inferioară;
Georg Brandes (1842-1927)
Inhibiţiile civilizaţiei daneze;
Libertatea individuală;
1899: prima mare ciocnire socială;
Naţionalismul baltic
Caracteristici:
 Emanaţie a ţăranilor localnici fruntaşi şi a burgheziei mici şi
mijlocii, împotriva marilor proprietari germani, ruşi şi
polonezi;
 Accent iniţial pe limbă, cultură şi epopeile naţionale;
 Cooperare tactică cu imperialismul rus împotriva statu-quo-ului
socio-economic, cultural şi politic;
 Accentuată nevoia unităţii naţionale şi a diferenţelor faţă de
“ceilalţi”;
 Conturarea mentalităţii “naţiunii mici” şi a opoziţiei între aceasta şi
imperii;
 Pătrunderea ideilor liberale, iniţial, a celor socialiste,
feministe, prohibiţioniste, ulterior;
 Concepţia unităţii naţiunii ameninţată de conceptul “luptei de clasă;
De la concepţie la creare de naţiuni
Înfiriparea naţionalismului baltic;
Maturizarea naţionalismului baltic;
Primul Război Mondial;
Revoluţia rusă;
Lovitura de stat bolşevică;
Deznodământul Primului Război Mondial, şi în
special:
Disoluţia sau înfrângerea marilor imperii;
Naţionalismul baltic
Caracteristici:
Emanaţie a ţăranilor localnici fruntaşi şi a burgheziei
mici şi mijlocii, împotriva marilor proprietari
germani, ruşi şi polonezi;
Accent iniţial pe limbă, cultură şi epopeile naţionale;
 Cooperare tactică cu imperialismul rus împotriva statu-quo-
ului socio-economic, cultural şi politic;
 Accentuată nevoia unităţii naţionale şi a diferenţelor faţă de
“ceilalţi”;
 Conturarea mentalităţii “naţiunii mici” şi a opoziţiei între
aceasta şi imperii;
Pătrunderea ideilor liberale, iniţial, a celor socialiste,
feministe, prohibiţioniste, ulterior;
 Concepţia unităţii naţiunii ameninţată de conceptul “luptei de
clasă;
Balticii în cadrul Imperiului Rus
(sec. al XIX-lea)
 1840: Statutul Lituaniei – desfiinţat (urmând revoltei din 1831
conduse de Ildaugas)
 Introduse administraţia şi sistemul juridic ruseşti;
 Limba rusă – limba oficială, înlocuia poloneza;
 Desfiinţată Universitatea din Vilnius (1832);
 Estonia, Letonia:
 Gubernia Estonia (Estland) - Tallinn, cuprindea:
 Nordul Estoniei actuale, insula Hiiumaa;
 Gubernia Livonia (Livland) - Riga, cuprindea:
 Letonia actuală (inclusiv Curlanda), dar şi Tartu, Pärnu şi insula Saaremaa;
 Guberniile Vitebsk (cuprindea oraşele Daugavpils şi Rēzekne) şi Pskov;
 Conduse de Landtaguri (dominate de germanii baltici);
 Emanciparea şerbilor în Estonia (1816), Curlanda (1817) şi Livonia (1819);
Atlas To Freeman's Historical Geography, Edited by J.B. Bury, Longmans Green and Co. Third Edition 1903
Revolta Rzeczpospolita redivivus?
Baza socială
Refacerea Rzeczpospolita;
Alternativă: crearea statului
independent lituanian;
Mai 1863: M. Muraviev – guvernator
al Vilniusului – represiune: Steagul revoltei polono-lituaniene din 1831
Şcolile – rusificate;
Prozelitism ortodox;
Pahod na Sibir sau Go West
(400.000 în SUA)!

Steagul revoltei polono-lituaniene din 1863-1864

 K. Kalinauskas (1838-1864)

Despărţirea de Europa, Tablou de Aleksander Sochaczewski

(Re)naşterea naţională?
Înfiripări lituaniene
 Ksawery Bohusz
 Privitor la originile poporului şi ale limbii lituaniene;
 Lituaniana reprezintă o limbă perfectă, foarte bogată şi consistentă;
 Creştinismul şi unirea cu Polonia deturnaseră traseul spiritual al Lituaniei;
 1832: în Prusia Orientală - publicat primul ziar lituanian;
 1847 – 1862: la Vilnius - publicat un almanah popular (de Z. Ivinskis):
rol în alfabetizare;
 1883 - 1886: editat la Tilsit “Auszra” (Zorile) de dr. Jonas Basanavičius;
 Promova romantismul naţional, vizând recâştigarea gloriei pierdute a
Lituaniei; libertatea cuvântului şi a presei; şcoli lituaniene;
 Curentele politice:
 “Varpas” (Clopotul): radical-liberal, antirus;
 “Apžvalga” (Revista): catolic, de dreapta – 1889 - 1896;
Jonas Basanavicius (1851-1927)
Vincas Kudirka (1858 – 1899)
1889-1905
Tautiška giesmė sau "Lietuva, Tėvyne mūsų"

Compus de Vincas Kudirka:

“Lituania, ţara mea, ţară de eroi!
Lasă-ţi Fiii să-şi extragă puterea din trecut tău.
Lasă-ţi copiii să urmeze doar căile virtuţii,
Muncind pentru binele ţării lor şi al întregii umanităţi.

Lasă soarele să împrăştie toată întunecimea din Lituania,

Iar lumina şi adevărul să ne călăuzească întotdeauna paşii,
Fă ca dragostea de Lituania să ardă în sufletele noastre
Şi fă ca pentru binele ţării noastre să înflurească unitatea.
(Re)naşterea naţională?
Înfiripări letone
 Premise (apogeu în anii 1860):
 apariţia unei burghezii rurale;
 mişcarea ţăranilor spre oraşe burghezia şi proletariatul;
 deşteptarea culturală şi naţională, alfabetizare aproape universală;
 Presa:
 1862: “Pēterburgas Avīzes” (Gazeta de Petersburg) –letonă;
 Festivalurile de folclor;
 Mişcarea naţională letonă: “Letonia tânără” (constituită la Tartu);
 K. Barons (folclor), K. Valdemārs (educaţie), J. Alunans şi A.
Pumpurs (limba scrisă letonă);
Lacplesis (Ucigaşul de urşi)
şi autorul epopeii

Andrejs Pumpurs (1841 – 1902)

“Dievs, svētī Latviju!”
(“D-zeu să binecuvânteze Letonia!”)
 Imn naţional al Letoniei;
 Autor: Kārlis Baumanis (1835 - 1905);
 1873, Primul Festival al Cântecului Leton din Rīga;
 Foloseşte pentru prima dată termenul de “Letonia”;
 Nu menţionează războiul, lupta naţională sau victoria;

Dumnezeule, binecuvântează Letonia,

Ţara noastră dragă,
Binecuvântează Letonia,
Binecuvânteaz-o pe aceasta!

Unde fiicele letone înfloresc,

Unde fiii letoni cântă,
Acolo să dansăm în fericire,
În Letonia noastră!
Maturizarea naţionalismului leton
 Divorţul naţionalismului romantic şi
ruptura între clasele sociale (anii 1890):
 Burghezie: fermieri, comercianţi şi
proprietari de manufacturi;
 Proletariat puternic, intelectualitate:
 "Deenas Lapa" (Cotidianul) şi
“Mājas Viesis” (Oaspetele Familiei);
 Dezvoltare culturală şi intelectuală i:
 60 de ziare, 12 cotidiane.
 “Jaunākais Ziņas” (Ultimele Ştiri)
tiraj de 100.000 de exemplare;
 asociaţii economice şi sociale

Pēteris Stučka 1865 - 1932

(Re)naşterea naţională?
Înfiripări estoniene
 Premise (apogeu în anii 1860):
 germanii baltici - deţineau o poziţie dominantă în
societate;
 În Livonia şi Estonia 0,33% din populaţie controla 60%
din suprafaţa funciară;
 75% din populaţia Livoniei şi 55% din cea a Estoniei era
lipsită de pământ;
 Presa:
 1857: apare “Pärnu Postimees” (Poştaşul din Pärnu):
 caracter cultural, religios şi moral;

 Fondarea unor societăţi muzicale, şcolare şi

literare;
 Festivalurile de folclor:
 Primul festival ţinut în Tartu (1869) – 822 de
cântăreţi;
 Printre organizatori: Johann Voldemar Jannsen (1819- Johann Voldemar Jannsen (1819-1890)
1890);
 Mişcarea naţională estoniană:
 Figuri marcante:
 Friedrich Reinhold Kreutzwald a scris epopeea naţională
estoniană “Kalevipoeg”;
Mu isamaa, mu õnn ja rõõm
(“Ţara mea, fericirea şi bucuria mea")
 Autor al versurilor: Johann Woldemar Jannsen;
 Compozitor: F. Pacius;
“Ţara mea, tu dragoste, noroc al meu,
E minunată frumuseţea ta!
Cutreierând întreaga lume de-aş căuta
Cu siguranţă n-aş putea afla
Mai drag minţii şi inimii ceva
Ca tine, Estonia, şi frumuseţea ta.
Tu m-ai născut şi m-ai crescut
Îţi mulţumesc!

Te preţuiesc la fiecare respiraţie a sufletului meu

Şi-ţi voi fi credincios până la moarte;
Frumuseţea ta este cea mai iubită
şi mai bună, patria mea.
Dumnezeu ar trebui să-ţi fie scut,
Ţara mea iubită!
Permite-i să-ţi apere faptele tale bune,
Să te ferească şi să-i ţină departe pe inamicii tăi
Deoarece în orice vei încerca şi vei începe
O, ţara mea, tu vei învinge!”
Friedrich Reinhold Kreutzwald (1803-1882) Kalevipoeg de Oskar Kallis (1892 - 1918)
Un “Robespierre al Balticii”:Carl Robert
Jakobson (1841-1882)

 1872: publică comedia Arthur şi Anna, care prezintă două tipuri de germani:
 un mare proprietar mândru şi stupid şi un aristocrat virtuos care în final se căsătoreşte cu
frumoasa estoniană Anna;
 În schimb, imaginea asupra rusului romantică: inteligent şi tolerant;
 Ziarist la “Pärnu Postimees” şi “Eesti Postimees”, apoi “Sakala”;
 6 octombrie 1868: a susţinut la Societatea “Vanemuine” primul dintre cele “Trei discursuri
despre patrie”, intitulat “Vremea luminii, întunericului şi zorilor poporului estonian”:
 Defineşte spiritul naţional prin atribute precum credinţă, legi şi obiceiuri, artă şi ştiinţă;
 Concluzie: estonienii, în momentul cuceririi, se aflau la un nivel cultural mai ridicat decât acela
al cuceritorilor germani;
 Accentuează rolul limbii în renaşterea naţională;
 1867: primul “Abecedar” estonian (15 ediţii până în 1906);
 A subliniat necesitatea reformelor economice şi sociale ca bază a devenirii culturale şi
naţionale
Constituirea partidelor politice
Premise:
Procesul de
industrializare şi de
desacralizare;
Fragmentarea societăţii;
Dominaţia
“latifundiarilor” de altă
naţionalitate;
Avansul naţionalismului;
Rusificarea (apogeu 1888-
1897)
Catedrala Alexander Nevsky din
Tallinn
Spectrul politic lituanian
 Partide:
 Partidul Social-Democrat (fondat 1895, la Vilnius, alături de polonezi);
 Partidul Democrat (fondat 1902) de burghezia liberală;
 Partidul Fermierilor, Partidul Catolic-Democrat;
 Liga Creştin-Democrată Lituaniană (1905);
 Problematici:
 Educaţie: 1906 ţarul a permis educaţia primară în limba lituaniană;
 Redeschiderea Universităţii din Vilnius;
 Restabilirea statului independent lituanian în baza tradiţiei glorioase a
Marelui Ducat;
 Georg Julius Justus Sauerwein (1831-1904) – imnul lituanienilor din Prusia
Orientală: “Lituanieni suntem născuţi, lituanieni vom fi de-a pururi”
Spectrul politic leton
Partidul Muncitorilor Social-Democraţi Letoni (unificat
în 1904):
Uniunea Revoluţionară Social-Democratică Letonă:
Partidul Democrat Liberal:
Partide conservatoare: Partidul Constituţional Baltic,
Partidul Constituţional-Democrat Leton şi Partid
Constituţional-Democrat Rus
Spectrul politic estonian
 Toamna 1905: partide constituţionale care
doreau păstrarea statu-quo-ului şi salvarea
clasei superioare de la decădere
 Partidul Muncitorilor Social-Democratici
din Rusia a fondat în 1902-1903 secţii în
Estonia;
 Partidul Popular Progresist Estonian Jaan Tõnisson
(condus de Jaan Tõnisson), organ de presă:
 Postimees;
 Interesele burgheziei rurale condus de
Konstantin Päts;

Konstantin Päts
Revoluţia de la 1905 în regiunea baltică
Consecinţe
presa liberă;
autoguvernarea districtuală – reorganizată;
lituaniana - limbă de predare în şcoli;
biserica catolică, statut privilegiat;
Prima Dumă (1906), boicotată de social-democraţi, democraţii
lituanieni au avut 4 fotolii, liberalii 2, clericalii 1;
A doua Dumă (martie-iunie 1907) social-democraţii au deţinut
5fotolii, iar democraţii 2
A treia Dumă (1907-1912) lituanienii au dispus de 4 locuri, din
care 3 au revenit social-democraţilor, iar 1 democraţilor;
Debutul conflagraţiei
 Războiul, Leon Donici “un lucru necesar şi
grozav”;
 8 august 1914: Goldmanis, tema loialităţii
letonilor şi estonienilor;
 August 1915: ofensivă germană pe Niemen -
eşec;
 Octombrie 1915: Erich von Ludendorff la
Kaunas;
 “popoarele amestecate” ale acestei zone
cu capacitatea de a-şi făuri propria
“civilizaţie”;
 Administraţie militară germană şi, în
General Mihail Alexeev (1857-1918)
replică, mişcare de gherilă lituaniană;
 Tactica Hutier
Tactica infiltrării:
 Bombardament de artilerie scurt, executat
cu bombe calibru mare şi gaze otrăvitoare
pentru neutralizarea inamicului;
 Infiltrarea trupelor de şoc germane în
punctele slabe;
 Atacuri pe fronturi înguste cu mitraliere şi
mortar;
 Atacuri ale infanteriei pentru a curăţa
terenul de inamici
3 septembrie 1917: cucerirea Rigăi de
către von Hutier; General Oskar von Hutier (1857 –1934)

1918: proclamarea independenţei

statelor baltice;