Limfomul non-hodgkin

Realizator: Pop Florin

LIMFOMUL NON-HODGKIN
Limfomul non-Hodgkin este un tip de cancer. Limfomul este un termen folosit pentru cancerul la nivelul sistemului limfatic. Sistemul limfatic face parte din sistemul imun al organismului. Acesta ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor si infectiilor. Sistemul limfatic include o retea de vase limfatice foarte subtiri, asemanatoare cu vasele de snge, care traverseaza ntreg organismul. Vasele limfatice transporta limfa, fluid incolor, apos, care contine celule numite limfocite cu rol n apararea organismului de infectii,. De-a lungul acestei retele se gasesc formatiuni sub forma de noduli numiti ganglioni limfatici, grupati, localizati n regiunea axilei, inghinal, zona gtului, torace si abdomen. Tot din sistemul limfatic fac parte splina, timusul, tonsilele (amigdalele) si maduva rosie. Tesut limfatic se mai gaseste si n alte parti ale organismului precum stomac, intestine si piele. Toate tipurile de cancer se dezvolta la nivelul celulei. n mod normal, celulele cresc si se divid numai cnd organismul are nevoie de ele. Acest proces pastreaza organismul san atos. Uneori celulele continua sa se divida chiar si atunci cnd organismul nu are nevoie de ele, formnd astfel o masa de tesut care este n plus. Aceasta masa de celule se numeste tumora, care poate fi benigna (necanceroasa) sau maligna (canceroasa).

n limfomul non-Hodgkin, celulele din sistemul limfatic devin anormale. Ele se divid si cresc fara nici o ordine sau control, sau vechile celule nu mor la fel de repede. Deoarece tesuturile limfatice se gasesc n foarte multe parti ale organismului, limfomul non-Hodgkin poate ncepe de oriunde. Limfomul non-Hodgkin poate aparea la nivelul unui ganglion limfatic, la un grup de ganglioni sau la nivelul altui organ. Acest tip de cancer se poate extinde oriunde n organism incluznd ficatul, maduva rosie si splina. Simptome Cele mai comune simptome n limfomul non-Hodgkin sunt umflaturi la nivelul ganglionilor gtului, axilei sau ai regiunii inghinale.

Alte simptome pot include urmatoarele: Febre recurente inexplicabile Transpiratii nocturne Pierderi n greutate inexplicabile Oboseala constanta Prurit Pete rosii la nivelul pielii

Stadiile bolii Daca un pacient este diagnosticat cu limfom non-Hodgkin atunci medicul trebuie sa stie stadiul sau extinderea bolii. A stii n ce faza se afla boala, nseamna a descoperi care parti ale organismului sunt afectate de cancer. Decizia asupra tipului de tratament depinde de faza bolii. Pentru a stabili stadiul al bolii, medicii tin cont de urmatoarele: Numarul si localizarea ganglionilor limfatici afectati. Daca ganglionii afectati sunt de o parte sau de ambele parti ale diafragmei (muschiul despartitor dintre piept si abdomen, situat inferior de plamni si inima). Daca boala s-a extins la nivelul maduvei rosii, splina sau parti n afara sistemului limfatic, precum ficatul. Pentru a stabili faza n care se afla, medicii mai pot folosi teste pentru diagnosticarea limfomului non-Hodgkin. Alte proceduri mai includ biopsii la nivelul ficatului, ganglionilor limfatici, maduvei rosii si la nivelul altor tesuturi. Biopsia la nivelul maduvei rosii implica extragerea unei mostre din maduva rosie cu ajutorul unui ac inserat n coapsa sau n alt os lat. Urmeaza apoi ca tesutul prelevat sa fie examinat de un medic patolog care deosebeste celulele canceroase de cele normale.

Metode de tratament Radioterapia si chimioterapia sunt cele mai folosite metode de tratament pentru limfomul non-Hodgkin, desi transplantul de maduva rosie, bioterapia si tratamentul chirurgical ncep sa fie si ele studiate clinic. Chimioterapia reprezinta administrarea de medicamente pentru a distruge tesuturile canceroase. Chimioterapia n cazul limfomului non-Hodgkin este administrarea mai multor medicamente. Poate fi folosita numai chimioterapia sau n combinatie cu radioterapia. Chimioterapia este, de obicei, administrata pe cicluri: o perioada de tratament urmata de o perioada de pauza, apoi urmata iar de o perioada de tratament, apoi de una de pauza si tot asa. Majoritatea medicamentelor anticancer sunt administrate injectabil intravenos; unele sunt administrate oral. Chimioterapia este un tratament sistemic, nsemnnd ca medicamentele strabat ntreg organismul prin snge

Radioterapia reprezinta o metoda de distrugere a tesuturilor canceroase prin intermediul energiei de mare intensitate. n functie de stadiul bolii, radioterapia poate fi administrata ca tratament singular sau mpreuna cu chimioterapia. Radioterapia este o terapie locala; poate afecta numai celulele din zona iradiata. Radioterapia se realizeaza cu ajutorul unui aparat care emite radiatiile din exterior. n urma acestui tratament organismul uman nu devine la rndul sau radioactiv.

Transplantul de maduva rosie poate fi folosit pentru tratamentul cancerului mai ales la pacientii la care limfomul non-Hodgkin a recidivat. Ca si pregatire pentru aceasta operatie, pacientul primeste doze foarte mari de chimio- si radioterapie cu scopul de a ucide celulele canceroase. Numai ca pe lnga acestea, este distrusa si maduva rosie care trebuie nlocuita cu una sanatoasa. Maduva sanatoasa poate proveni de la un donor sau poate fi tot a pacientului, nainte ca acesta sa nceapa tratamentul. Dupa operatia propriu-zisa, pacientul va sta internat n spital cteva saptamni pentru a fi ferit de infectii pna cnd maduva ncepe sa produca suficiente celule albe sangvine. Tratamentul chirurgical este folosit atunci cnd este nevoie sa se extirpe o tumora. Tesutul din jurul tumorii si ganglionii limfatici nvecinati pot fi extirpati si ei.

Efectele adverse ale tratamentului Tratamentele pentru limfomul non-Hodgkin sunt foarte puternice. Este foarte greu a se limita efectele adverse astfel ca numai celulele canceroase sa fie distruse. Deoarece tratamentul afecteaza si celulele sanatoase, acesta cauzeaza adesea efecte secundare. Efectele secundare n tratamentul cancerului depind de tipul si de extinderea tratamentului. Efectele secundare pot sa nu fie aceleasi pentru toti pacientii, sau chiar se pot schimba de la un tratament la altul. Medicii pot explica care sunt efectele secundare ale tratamentului. Ei pot chiar reduce sau controla multe din efectele secundare care pot apare n cursul tratamentului. Radioterapia Efectele secundare ale radioterapiei depind de doza tratamentului si de aria care este supusa tratamentului. n cursul tratamentului, pacientii pot deveni extrem de obositi, mai ales n saptamnile de sfrsit ale tratamentului. Este importanta odihna, dar medicii sfatuiesc pacientii sa ncerce sa ramna ct mai activi posibil. De asemenea, pacientii si pierd parul, pielea devine rosie, uscata, dureroasa si sufera de prurit. De asemenea, pielea din zona tratata se poate nchide la culoare. Atunci cnd pieptul si gtul sunt supuse radiatiilor, pacientii au senzatia de gt uscat si dureros si greutati la deglutitie. Uneori, pot avea respiratii scurte si o tuse uscata. Radioterapia administrata la nivelul abdomenului poate cauza greata, varsaturi, diaree sau discomfort la urinare. Deseori, anumite schimbari n dieta sau unele medicamente pot ameliora problemele. Radioterapia poate cauza o scadere a numarului de celule albe sangvine care apara organismul de infectii. Desi efectele secundare ale radioterapiei pot fi dificile, medicul le poate trata sau controla, de obicei.

Chimioterapia Efectele secundare ale chimioterapiei depind n mare parte de tipul si dozele de medicamente administrate. De asemenea, efectele secundare depind si de fiecare pacient n parte. Medicamentele anticancer afecteaza n general celulele care se divid repede. Pe lnga celulele canceroase, celule de acest gen sunt celulele sangvine, cele care lupta mpotriva infectiilor, cele care participa la coagularea sngelui, si hematiile, cele care transporta oxigenul la tesuturi. Atunci cnd sunt afectate celulele sangvine, pacientul este supus riscului de a face infectii repetate, de a se rani foarte usor si se poate simti neobisnuit de slabit si obosit. Celulele din foliculul pilos se divid, de asemenea, foarte repede si pot fi afectate, astfel ca pacientul si poate pierde parul. Unii pacienti si pierd doar parul de la nivelul scalpului, altii de pe tot corpul. Pacientii pot, nsa, sa accepte mai usor acest efect daca sunt informati despre asta nca de la nceputul tratamentului. Celulele de la nivelul tractului digestiv se divid si ele repede si sunt adesea afectate de chimioterapie. Ca si rezultat, efectele secundare pot include pierderea apetitului, greata sivarsaturi si/sau plagi orale. Pacientii mai pot simti ameteli si nnegriri ale pielii sau ale unghiilor. Aceste efecte secundare dispar gradual, n general, n perioadele de pauza dintre perioadele de tratament sau dupa ce tratamentul a luat sfrsit.

Transplantul de maduva rosie Pacientii carora li se face un transplant de m aduva rosie sunt supusi riscurilor de infectii, sngerari si alte efecte secundare ale dozelor mari de radio si chimioterapie administrate. Pe deasupra, acesti pacienti sunt supusi riscului ca organismul acestora sa nu accepte grefa de maduva rosie de la alt donor. Maduva donata poate ataca tesuturile pacientului cum este ficatul, tegumentul si tractul digestiv. Reactia poate fi severa sau mai putin severa si poate apare oricnd dupa operatie (chiar si la ani de zile). Pentru a reduce acest risc si pentru a trata eventualele probleme, pacientilor li se administreaza medicamente.

Factori de risc asociati cu limfomul non-Hodgkin Incidenta limfomului non-Hodgkin a crescut dramatic n ultimii ani. nca nu se stie care sunt cauzele exacte ale producerii acestei boli. Medicii nu pot explica de ce unele persoane dezvolta aceasta boala si altele nu. Este clar, totusi, ca boala nu este consecinta unei leziuni si nu este contagioasa (adica nu se transmite de la o persoana la alta). Studiind tiparul cancerului n rndul populatiilor, cercetatorii au gasit anumiti factori de risc care sunt mai frecventi la persoanele cu limfom non-Hodgkin dect la cei care nu au aceasta boala. Totusi, majoritatea persoanelor care prezinta acesti factori de risc nu au aceasta boala si multi care nu prezinta factorii de risc dezvolta limfomul non-Hodgkin. n continuare va prezentam ctiva factori de risc asociati cu aceasta boala: Vrsta/sexul probabilitatea de a face limfom non-Hodgkin creste odata cu vrsta si este mai crescuta la barbati dect la femei. Sistemul imun slabit limfomul non-Hodgkin este mai frecvent n rndul persoanelor cu deficiente ale sistemului imun, cu boli autoimune, cu HIV/SIDA si la persoanele carora li se administreaza medicamente imunosupresoare n urma transplantelor de organe. Virusi vrusul T limfotrop (HTLV-1) si virusul Epstein-Barr sunt doi agenti infectiosi care cresc sansa de a dezvolta limfomul non-Hodgkin. Mediul nconjurator persoanele care lucreaza n medii expuse substantelor chimice precum pesticide, solventi sau fertilizanti au mari sanse sa dezvolte limfomul non- Hogkin.

Termeni medicali Agresiv un tip de limfom care se dezvolta repede. Benign necanceros; nu invadeaza tesutul nvecinat si nu se extinde n alte parti ale organismului. Bioterapie- tratament prin intermediul caruia se stimuleaza sistemul imun si se restabileste abilitatea acestuia de a lupta mpotriva infectiilor si a altor afectiuni. Se mai numeste si imunoterapie. Biopsie extragerea unor celule pentru examinarea la microscop. Atunci cnd se extrage doar o mostra de tesut, procedura se numeste biopsie incizala. Atunci cnd se extrage ntreaga tumora, procedura se numeste biopsie excizala. Maduva rosie - tesut spongios situat n interiorul tesutului osos. Maduva rosie produce celule sangvine. Transplant de maduva rosie procedura prin care medicii nlocuiesc maduva rosie bolnava cu una sanatoasa. Maduva bolnava este mai nti distrusa prin intermediul chimioterapiei la un nivel ridicat sau prin radioterapie. Maduva rosie sanatoasa poate proveni de la alta persoana sau poate fi chiar a pacientului, care a fost extirpata nainte de nceperea tratamentului. Biopsie de maduva rosie extragerea unei portiuni din maduva rosie mpreuna cu o portiune din os prin intermediul unui ac cu lumen mai mare. Proba este examinata apoi la microscop pentru a se exclude posibilitatea malignitatii. Cancer termen folosit pentru a defini o afectiune n care celule anormale se divid haotic. Leucemia este una din cele peste 100 de forme de cancer

Sistemul limfatic

Bibliografie
www.google.ro

www.images.google.com
http://www.srccjro.org/brosuri/limfedemul

_nonhodgkin.pdf