Culegere Coloranti Naturali PDF

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Corneliu Trb#anu
Cristian Boscornea
&tefan Tomas
CHIMIA &I TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR
AROMATICI &I A COLORAN(ILOR
PENTRU UZUL STUDENILOR
1999
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
as.ing. Cristian prof. dr. ing. Corneliu s.l. &tefan
Boscornea Trb#anu Tomas
CHIMIA &I TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR
AROMATICI &I A COLORAN(ILOR
TESTE GRIL PENTRU VERIFICAREA CUNO#TIN&ELOR
N
R
5
R
4
R
3
R
2
R
1
N
R
6
R
7
N(CH
3
)
2
O
O
OH
OH
NH
2
HN
R
1
X
O
X
O
NR
2
]X
-
1999
INTRODUCERE
Lucrarea de fata se adreseaza studentilor din cadrul sectiilor de Tehnologia
Substantelor Organice si Inginerie Economica din cadrul Facultatii de Chimie Industriala care
au prevazut in programa analitica cursul de Chimia si Tehnologia Intermediarilor Aromatici si
Colornatilor Organici in anul IV si respectiv V.
In ultimii 10 ani examenele prevazute pentru acest curs se desfasoara dupa sistemul
rezolvarii unor teste grila, lucru ce permite examinatorului verificarea tuturor cunostintelor
acumulate de catre studenti in urma parcurgerii acestei materii. Totodata se elimina
subiectivitatea examinatorului precum si stresssul unui examen oral sau a unor examene scrise
bazate elaborarea unor subiecte de sinteza dar care nu pot acoperi intreeaga materie.
Necesitatea elaborarii acestei lucrari a aparut ca urmare a constatarilor privind
adaptabilitatea studentilor la acest tip de verificare a cunostintelor, cat si prin dorinta de a
oferi un instrument de verificare a cunostintelor acumulate in timpul parcurgerii acestei
materii tinand cont de faptul ca aceasta disciplina nu are prevazut in program ore de seminar.
Am incercat elaborarea unui numar relativ larg de intrebari avand 3 raspunsuri din
care numai unul este valabil, care sa acopere intreaga materie, sa nu lase loc la interpretari
privind gasirea raspunsului corect si care sa apeleze mai ales la capacitatea de sinteza si la
logica studentului. Intrebarile se refera atat la cunostinte de baza ale chimiei organice cu
aplicatii in domeniul colorantilor cat si la probleme de tehnologie, fapt ce poate face aceasta
lucrare utila oricarui absolvent al Facultatii de Chimie Industriala. Intrebarile test au fost
grupate pe capitole care urmaresc structura cursului pentru a putea fi mai usor utilizate in
verificarea aprofundarii materiei de catre studenti.
CUPRINS
I. Chimia si tehnologia intermediarilor aromatici
Sulfonarea compusilor aromatici
Nitrarea compusilor aromatic
Halogenarea compusilor aromatici
Reducerea nitroderivatilor aromatici
Inlocuirea grupei sulfonice in seria aromatica
Inlocuirea halogenului in seria aromatica
Transformari reciproce ale grupelor hidroxi si amino
in seria aromatica
Alchilarea, acilarea si arilarea compusilor aromatici
Sinteza Kolbe-Schmitt
Chimia si tehnologia colorantilor organici
Relatii structura - culoare
Fenomene tinctoriale
Coloranti azoici
Coloranti antrachinonici si policiclocetonici
Coloranti arilmetanici
Coloranti indigoizi
Coloranti ftalocianinici
Coloranti cationici
Coloranti reactivi
Raspunsuri corecte
SULFONAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. Sulfonarea cu HClSO
3
poate fi controlata :
a) cinetic
b) termodinamic
c) ambele alternative sunt posibile
2. Reactia Piria reprezinta :
a) substitutie si oxidare
b) substitutie si reducere
c) aditie si oxidare
3. Sulfonarea prin coacere este regioselectiva, functie de substrat in :
a) orto
b) para
c) orto sau para
4. Controlul steric la sulfonare intervine :
a) in solventi nepolari
b) in solventi polari
c) in ambele alternative
5. Reactia de sulfonare cu oleum conduce la produsi secundari de tipul :
a) sulfone
b) hidroxi si carboxi derivati
6. Formarea sulfonelor este un proces :
a) ireversibil
b) reversibil
c) ambele alternative sunt posibile in functie de substrat
7. Sarurile de Ca
2+
ale acizilor sulfonici sunt :
a) solubile in apa
b) insolubile in apa
c) depinde de acidul sulfonic
8. Acidul 1, 8 - naftalin - disulfonic se poate prepara :
a) prin polisulfonarea naftalinei
b) prin sulfonarea acidului 1 - naftalin sulfonic
c) prin metode indirecte
9. La sulfonarea benzenului in faza de vapori apa se elimina :
a) ca azeotrop cu benzenul
b) ca azeotrop cu acidul sulfuric
c) ca vapori puri
10. La tratarea cu vapori de apa a solutiei acide diluate ce contine acizi
naftalin sulfonici rezulta naftalina :
a) da, pentru izomerul
b) da, pentru izomerul
c) nu
11. In reactia de sulfonare temperatura influenteaza :
a) pozitia grupei sulfonice grefate
b) Numarul grupelor sulfonice grefate
12. Sulfonarea prin coacere este :
a) transpozitie
b) substitutie electrofila
c) substitutie nucleofila
13. Ionii de Hg
2+
catalizeaza sulfonarea antrachinonei in pozitia :
a)
b)
c) nu influenteaza pozitia grupei sulfonice grefate
14. La turnarea pe apa a masei de reactie de la sulfonare concentratia acidului sulfuric
este de 60%. Din ce material trebuie construit reactorul :
a) OL 38
b) aluminiu
c) plumb
15. Izolarea acizilor sulfonici prin salifiere, in functie de cationul utilizat permite :
a) separarea izomerilor
b) diminuarea coroziunii mediului
c) separarea hidrocarburii nereactionate
16. Procedeul var - soda de separare a acizilor sulfonici din masa de reactie se bazeaza
pe :
a) (ArSO
3
)
2
Ca este solubil in apa
b) (ArSO
3
)
2
Ca este insolubil in apa
c) CaSO
4
este solubil in apa
17. La sulfonarea acidului 2-naftol 8-sulfonic rezulta acid 2-naftol 6,8-disulfonic
datorita :
a) efectului de orientare al grupei OH
b) efectului de orientare al grupei sulfonice preexistente
c) nu rezulta acest produs
18. Difenil-sulfona rezultata ca produs secundar la sulfonarea benzenului poate fi
eliminata prin :
a) distilare
b) extractie
c) antrenare cu vapori
19. La sulfonarea -naftolului se pot forma acizii : Oxi-Tobias si Schaffer. Cresterea
temperaturii favorizeaza formarea :
a) acidului Oxi-Tobias
b) acidului Schaffer
c) raportul acizilor izomeri nu depinde de temperatura
20.Sulfonarea cu aduct SO
3
-piridina este ;
a) reversibila
b) ireversibila
c) depinde de substrat
21. La tratarea p-nitroanilinei cu NaHSO
3
rezulta :
a) p-fenilendiamina
b) acid 2,5-diamino-benzen-sulfonic
c) acid 2,6-diamino-benzen-sulfonic
22. Disulfonarea benzenului catalizata de Hg
2+
conduce majoritar la :
a) acid o-benzen disulfonic
b) acid m-benzen disulfonic
c) acid p-benzen disulfonic
23. In cazul sulfonarii naftalinei doua grupe sulfonice nu se pot grefa in pozitiile :
a) orto, para, peri
b) orto, meta, peri
c) orto, meta, para
24. Obtinerea acidului -naftalin-sulfonic pur se realizeaza prin :
a) salifiere cu KCl
b) diluarea masei de reactie
c) hidroliza izomerului si recircularea naftalinei rezultate
25. Sulfonarea toluenului la 120 - 140
0
C conduce ca produs majoritar la :
a) acid o-toluen sulfonic
b) acid p-toluen sulfonic
c) acid m-toluen sulfonic
26. Aductul dioxan-SO
3
este :
a) un cation
b) un anion
c) un amfion
27. Reactia de formare a sulfonelor este :
a) reactie de oxidare
c) substitutie nucleofila
28. La sulfonarea anilinei prin coacere rezulta :
a) acid sulfanilic
b) acid metanilic
c) acid ortanilic
29.
sulfonare
reprezinta :
a) m SO
3
la sfirsitul reactiei
m acid rezidual
b) m H
2
SO
4
m acid rezidual
c) m SO
3
m finala totala
30. Cantitatea maxima de sulfona rezulta la :
a) sulfonarea benzenului in faza de vapori cu eliminarea continua a apei din sistem
b) la sulfonarea continua a benzenului in faza lichida
c) la sulfonarea discontinua a benzenului in faza lichida
31. La monosulfonarea benzenului de sulfonare este 66.4. Cat acid sulfuric 98%
este necesar pentru a sulfona 1 kmol de benzen in faza lichida :
a) intre 160 -200 kg
b) intre 200-250 kg
c) intre 250-300 kg
32. Formarea Ar-SO
2
+
are loc in reactiile :
a) Ar-SO
3
H + SO
3
b) Ar-SO
3
H + H
2
SO
4
33. Care din urmatoarele formule sunt corecte :
N
O
2
S
O
+
O O
2
S
+
O
O
N
SO
3
-
+
O
O
SO
3
-
+
A
B C D
a) A, B, C, D
b) A, B, C
c) B, C
34. Fie reactia :
OH
OH
SO
3
Na
Na
2
SO
3
A NaOH MnO
+ + + +
A este :
a) MnO
2
b) Mn
2
O
3
c) KMnO
4
35. Cum creste viteza in reactia de sulfonare a urmatoarelor substraturi :
nitrobenzen fenol benzen
A B C
a) A < B < C
b) B < C < A
c) A < C < B
36. Tratarea unei hidrocarburi aromatice cu acid clorsulfonic conduce la acizi sulfonici
sau la sulfocloruri. Produsul de reactie depinde de :
a) temperatura de lucru
b) tipul partenerilor
c) raportul molar al reactantilor
37. Numarul maxim de grupe sulfonice ce se pot grefa prin sulfonare directa pe
nucleul naftalinic este :
a) 3
b) 4
c) 5
38. Pentru sulfonare procesul poate fi descris conform reactiilor :
R
P
ION BENZENONIU
E
a1
E
a2
a) E
a1
< E
a2
b) E
a1
> E
a2
c) E
a1
= E
a2
NITRAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. La tratarea acenaftenului cu HNO
3
/ CH
3
COOH la reflux rezulta anhidrida acidului
4,5-dinitronaftalic. Considerand v
1
- viteza de reactie de nitrare si v
2
- viteza reactiei de
oxidare, atunci :
a) v
1
< v
2
b) v
1
> v
2
c) v
1
= v
2
2. Pentru obtinerea 2,4,6- trinitrotoluenului pur se porneste de la :
a) toluen
b) acid p-toluen sulfonic
c) acid m-toluen sulfonic
3. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO
2
conduce la :
a) p-nitrofenol
b) o-nitrofenol
c) amestec al celor doi produsi
4. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO
2
este :
a) substitutie electrofila + oxidare
b) substitutie nucleofila
c) substitutie radicalica + oxidare
5. La dinitrarea naftalinei rezulta in amestec 1,5 si 1,8 dinitronaftalina. Ce izomer se
obtine majoritar :
a) 1,8 - dinitronaftalina
b) 1,5 - dinitronaftalina
c) se obtin cantitati egale din cei doi izomeri
6. Nitrarea indigoului cu amestec sulfonitric conduce la :
a) 6,6 - dinitro indigo
b) 5,5 dinitro - indigo
c) 5 - nitro isatina
7. Nitrarea indigoului cu azotati metalici in prezenta de acid sulfuric conduce la :
a) 6,6 - dinitro indigo
b) 5,5 dinitro - indigo
c) 5 - nitro isatina
8. La tratarea antracenului cu HNO
3
diluat la 110 - 115
0
C rezulta :
a) antrachinona
b) 1 - nitroantrachinona
c) 1,5 si 1,8 - dinitro antrachinona
9. La tratarea antracenului cu HNO
3
67% la 20
0
rezulta :
a) 9 - nitro antracen
b) antrachinona
c) 1 - nitroantrachinona
10.La tratarea acenaftenului cu acid azotic in acid acetic la reflux rezulta :
a) anhidrida acidului 4,5 - dinitro naftalic
b) 4 - nitro acenaften
c) 3 - nitro acenaften
11.Amestecul de produsi mononitrati rezultati la nitrarea clorbenzenului se separa prin
:
a) distilare
b) extractie
c) licuratie si distilare
12. Azeotropul format de o - si p - nitroclorbenzen contine :
a) 66% izomer para
b) 66% izomer orto
c) 50% izomer para
13. Eutecticul format de o - si p - nitroclorbenzen contine :
a) 66% izomer para
b) 66% izomer orto
c) 50% izomer para
14. Reactoarele pentru nitrare sunt construite din fonta silicioasa sau oteluri aliate cu
Cr si Ni daca :
a) CHNO
3
< 50 % si CH
2
SO
4
> 75 %
b) CHNO
3
> 50 % si CH
2
SO
4
< 75 %
c) CHNO
3
= 50 % si CH
2
SO
4
= 10 %
15. Purificarea m - dinitrobenzenului se realizeaza prin tratarea amestecului de izomeri
rezultati la nitrarea nitrobenzenului cu Na
2
SO
3
. Procesul implica :
a) substitutia electrofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para
b) substitutia nucleofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para
c) substitutia radicalica a unei grupe nitro din izomerii orto si para
16. Reactiile de nitrare sunt :
a) reversibile
b) ireversibile
17. Licuratia ca procedeu de separare a produsilor de reactie se bazeaza pe :
a) formarea de azeotrop cu compozitie diferita de cea a amestecului de reactie
b) formare de eutectic cu compozitie diferita de cea a azeotropului
c) diferente mari intre punctele de ierbere
18. Formarea majoritara a 1,8 - dinitronaftalinei la nitrarea 1 - nitronaftalinei se
datoreaza :
a) unor efecte sterice
b) unei substitutii nucleofile asistate
c) unor considerente termodinamice
19. La nitrarea unei hidrocarburi cu amestec sulfonitric rolul acidului sulfuric este :
a) de a contribui la generarea agentului electrofil NO
2
+
b) de a reduce actiunea coroziva a acidului azotic si a prelua mai usor caldura de
reactie datorita capacitatii calorice mari
c) ambele afirmatii sunt corecte
20. La mononitrarea benzenului cu amestec sulfonitric Cd
i
= 7 iar CD
f
= 3. Daca se
lucreaza cu un exces de 1% acid azotic amestecul sulfonitric contine :
a) 63.6 kg acid azotic, 94.5 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa
b) 94.5 kg acid azotic, 63.6 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa
c) 100 kg acid azotic, 50 kg acid sulfuric, 20 kg apa
21. Nitrarea aminelor aromatice cu amestec sulfonitric fara acilarea prealabila a grupei
aminice are loc in pozita :
a) orto fata de grupa aminica
b) meta fata de grupa aminica
c) para fata de grupa aminca
22. Nitrarea acetanilidei cu amestec sulfonitric conduce preponderent la izomer :
a) orto
b) meta
c) para
23. Utilizarea BF
3
in reactia de nitrare cu acid azotic are drept scop :
a) mentinerea unei concentratii ridicate a acidului azotic prin legarea apei ca trihidrat
b) catalizarea reactiei
c) favorizarea solvatarii
24. Fabricarea nitrobenzenului in sistem continuu se poate realiza :
a) intr-o serie de reactoare in cascada
b) intr-un reactor unic in faza gazoasa
25. Azotitii metalici maresc selectivitatea reactiei de nitrare :
a) da, pentru substraturi ce se pot nitroza
b) da, pentru substraturi ce nu se pot nitroza
c) da, pentru toate substraturile
26. Nitrarea clorbenzenului, comparativ cu nitrarea nitrobenzenului, decurge :
a) mai usor
b) mai greu
c) in aceleasi conditii
27. Obtinerea acidului picric foarte pur porneste de la acizi sulfonici ai fenolului.
Procesul implica :
a) numai reactii de substitutie electrofila
b) numai reactii de substitutie nucleofila
c) substitutii nucleofile si electrofile
28. Nitrarea 4-amino toluenului cu amestec sulfonitric se poate realiza in pozitia 2 :
a) prin acilare prealabila cu benzensulfoclorura
b) prin acilare prealabila cu anhidrida acetica
c) indiferent de agentul de acilare, prin variatia temperaturii
29. Automatizarea unui reactor de nitrare implica :
a) corelarea debitului de agent de nitrare cu temperatura masei de reactie
b) corelarea debitului de agent de nitrare cu vascozitatea masei de reactie
c) corelarea debitului de agent de nitrare cu concentratia acidului azotic
HALOGENAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. FeCl
2
este un agent de halogenare :
a) da
b) nu
2. Pentru grefarea unui atom de brom pe substrat la bromurarea cu Br
2
in oleum sunt
necesari :
a) 2 moli de brom
b) 1 mol de brom
c) 0.5 moli de brom
3. Halogenarea naftalinei la rece este o ;
a) substitutie electrofila
b) substiutie nucleofila
c) aditie si eliminare
4. N,N-dimetilformamida are un efect catalitic la utilizarea SOCl
2
ca agent de
halogenare in reactii de :
a) substitutie electofila
c) in ambele tipuri de reactii
5. Procedeul regenarativ Raschig de preparare a fenolului prin intermediul
clorbenzenului utilizeaza ca materii prime :
a) benzen, Cl
2
, aer
b) benzen, HCl, aer
c) benzen, H
2
SO
4
, aer
6. Reactorul de clorurare in faza lichida a hidrocarburilor poate fi construit din :
a) materiale fara pretentii sub aspectul rezistentei la coroziune
b) din otel emailat
c) din cupru
7. Reactia de schimb
R-X + NaF>R-F + NaX
are loc in :
a) N,N-dimetilformamida
b) apa
c) H
2
SO
4
8. Obtinerea acidului bromaminic pornind de la 1-aminoantrachinona implica :
a) o substitutie electrofila si doua substitutii nucleofile
b) doua substitutii electrofile
c) doua substitutii electrofile si o substitutie nucleofila
9. Obtinerea unor cantitati minime de produsi policlorurati la monoclorurarea
benzenului implica :
a) lucrul la conversii de peste 90% ale benzenului
b) lucrul la conversii sub 50% ale benzenului
c) lucrul la temperaturi ridicate
10. Halogenarea cu halogen molecular este catalizata de :
a) baze Lewis
b) acizi Lewis
11. 2,6 - dibrombenzochinona se prepara pornind de la fenol prin :
a) substitutie electrofila urmata de oxidare
b) oxidare si apoi substitutie electrofila
c) substitutie electrofila urmata de reducere
12. Reactorul de clorurare cu Cl
2
in prezenta de FeCl
3
drept catalizator este prevazut
cu agitator de tip :
a) ancora
b) turbina
c) agitarea este realizata de curentul de clor barbotat in sistem
13. La clorurarea directa clorul trebuie sa fie anhidru :
a) din considerente de coroziune
b) pentru a micsora ponderea reactiilor de policlorurare
c) pentru a asigura o omogenitate mai buna a mediului de reactie
14. Clorurarea este o reactie :
a) exoterma
b) endoterma
c) autoterma
15. La bromurarea acidului tereftalic se utilizeaza ca solvent :
a) acid sulfuric 100%
b) oleum 5% SO
3
c) oleum 60% SO
3
16. La dibromurarea acidului tereftalic se utilizeaza un raport molar
acid tereftalic : Br
2
= 1:1. In ce solvent are loc dibromurarea :
a) nitrobenzen
b) acid acetic
c) oleum 60% SO
3
17. Prezenta acizilor Lewis favorizeaza halogenarea toluenului :
a) la nucleu
b) in catena laterala
c) in egala masura in ambele pozitii
18. Compusul
R
R
N C
OH
Cl Cl
-
+
]
este un agent de clorurare a hidrocarburilor prin :
19. Clorurarea directa a antrachinonei conduce la :
a) numai izomeri
b) numai izomeri
nu este posibila
20. Acidul clorhidric rezultat in urma clorurarii se valorifica prin :
a) absorbtie in clorbenzen
b) absorbtie in acid sulfuric
c) absorbtie in apa
REDUCEREA NITRODERIVATILOR AROMATICI
1. Reducerea nitroderivatilor aromatici la amine aromatice in faza de vapori, cu
hidrogen gazos este catalizata de :
a) Cu
b) Ni
c) Pd
2. Reducerea nitroderivatilor la hidroxilamine se poate realiza cu :
a)Fe si HCl
b) Al, NH
4
Cl, apa
c) Zn si HCl
3. Reducerea 1,3- dinitrobenzenului cu Na
2
S
2
conduce la :
a) 1,3-fenilendiamina
b) 3-nitroanilina
c) 4-nitroanilina
3. Reactorul pentru reducere Bechamps este prevazut cu :
a) agitator grebla
b) agitator ancora
c) agitator elice
4. Hidrazobenzenul obtinut prin reducerea nitrobenzenului in mediu bazic poate fi
utilizat la fabricarea :
a) fenilbutazonei
b) benzidinei
c) anilinei
5. Benzidina se prepara prin transpozitia :
a) azobenzenului
b) hidrazobenzenului
c) fenilhidroxilaminei
6. Para aminofenolul se prepara prin transpozitia :
a) azobenzenului
b) hidrazobenzenului
c) fenilhidroxilaminei
7. Transpozitia benzidinica are loc la :
a) pH < 7
b) pH > 7
c) Ph = 7
8. Reducerea nitrobenzenului cu fonta si apa in prezenta de HCl conduce la :
a) anilina
b) hidrazobenzen
c) azobenzen
9. Reducerea nitrobenzenului cu Zn in prezenta de hidroxid de sodiu conduce la :
a) benzidina
b) hidrazobenzen
c) anilina
10. La reducerea 4-nitro azobenzenului cu Na
2
S rezulta :
a) 4-amino azobenzen
b) anilina si p-fenilendiamina
c) amestec de m- si p-fenilendiamina
11. La reducerea nitrobenzenului cu Zn, apa si NaOH in prezenta solventului nafta
faza organica solvateaza in final :
a) azobenzenul
b) hidrazobenzenul
c) anilina
12. Reducerea nitrobenzenului in faza de vapori cu hidrogen gazos in prezenta de
catalizatori (metale tranzitionale) conduce la :
a) anilina
b) ciclohexilamina
c) depinde de tipul catalizatorului
13. Reducerea 1,5-dinitronaftalinei cu S
2
O
3
in acid sulfuric conduce la :
a) 1,5-diaminonaftalina
b) 1,5-dihidroxinaftalina
c) naftoxidina
14. Reducerea Bechamps a nitroderivatilor implica :
a) coroziunea electrochimica a fontei
c) transpozitie
15. La tratarea 1,5 - dinitroantrachinonei cu Na
2
S
2
O
4
rezulta :
a) 1,5-diamino antrachinona
b) 1,5 diamino antrona
c) 1,5-diamino 9,10 dihidroxiantracen
16. Reducerea nitroderivatilor in anumite conditii poate conduce la nitrozoderivati :
a) da
b) nu
17. Obtinerea p-clor anilinei din nitrobenzen se realizeaza prin reducere cu :
a) SnCl
2
si HCl concentrat
b) Fe, apa si HCl
c) Na
2
S
18. La reducerea
N N O
2
N
COOH
OH
cu sulfura de sodiu rezulta :
NH
2
N N
O
2
N OH
COOH
OH
COOH
H
2
N H
2
N
COOH
OH
H
2
N
+
+
a)
b)
c) NH
2
H
2
N
19. Izolarea anilinei rezultate in urma reducerii nitrobenzenului se poate realiza prin :
a) antrenare cu vapori
b) separarea fazelor dupa adaugare de NaCl
c) ambele variante sunt posibile
20. Transformarea slamului de fier in - Fe
2
O
3
plachetar are loc in :
a) mediu bazic
b) mediu acid
c) mediu neutru
21. La transformarea 1,5-dinitroantrachinonei in 1,5-diaminoantrachinona prin tratare
cu sulfura de sodiu rezulta ca intermediar solubil in masa de reactie :
O
O
NO2
O2N
ONa
ONa
NH2
H2N
a)
b)
c)
NHONa
NaOHN
ONa
ONa
22. - Naftilamina rezultata la reducerea 1-nitronaftalinei se poate izola prin :
a) antrenare cu vapori
b) extractie cu xilen sau toluen
c) ambele variante sunt posiibile
23. La reducerea in mediu bazic a 2-nitroanisolului, in prezenta de Zn, urmata apoi de
transpozitie benzidinica se obtine :
a) 4,4-diamino-3,3-dimetoxidifenil
b) 3,3-diamino-4,4-dimetoxi difenil
c) proportii egale ale celor doi izomeri
24. Reducerea 2,4-dinitroanisolului cu NaSH conduce la :
a) 2-amino-4-nitroanisol
b) 4-amino-2-nitroanisol
c) 2,4-diaminoanisol
25. La reducerea nitrobenzenului in mediu bazic formarea azoxibenzenului este
favorizata de :
a) temperaturi ridicate
b) concentratii mari de hidroxid de sodiu
c) de ambii parametri mentionati
26. La reducerea cu sulfuri alcaline a polinitroderivatilor are loc reducerea :
a) grupelor nitro implicate preponderent in conjugare
b) grupelor nitro minim implicate in conjugare
c) reactia este neselectiva sub aspectul pozitie grupelor nitro
27. Reducerea 1-nitronaftalinei cu bisulfit de sodiu conduce la :
a) 1-naftilamina pura
b) acid naftionic si acid 1-amino-2,4-naftalindisulfonic
c) cei trei produsi in amestec
28. Evidentierea cromatografica selectiva a aminoderivatilor se face folosind :
a) agenti oxidanti
b) vapori de iod
c) reactiv Erlich(4-N,N-dimetilamino benzaldehida)
INLOCUIREA GRUPEI SULFONICE IN SERIA AROMATICA
1. Prin topirea alcalina a acidului antrachinon-2-sulfonic cu Ca(OH)
2
rezulta :
a) alizarina
b) 2-hidroxiantrachinona
2. Prin topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon-2-sulfonic cu NaOH rezulta :
a) alizarina
b) 2-hidroxiantrachinona
3. La topirea alcalina de tipul I a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta :
a) rezorcina
b) acid fenol-3-sulfonic
c) 1,3,5-trihidroxibenzen
4. La topirea alcalina de tipul II a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta :
a) rezorcina
b) acid fenol-3-sulfonic
c) 1,3,5-trihidroxibenzen
5. Obtinerea 2-naftolului din acid naftalin-2-sulfonic implica :
a) topire alcalina de tip I
b) topire alcalina de tip II
6. Acidul cromotropic se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T)
prin topire alcalina de tipul :
a) II
b) I
7. Acidul H se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T) prin topire
alcalina de tipul :
a) II
b) I
8. Topirea alcalina este :
c) substitutie radicalica
9. La tratarea acidului 1-amino, 4-arilamino antrachinon 2-sulfonic cu CuSCN urmata
de ciclizare acida rezulta :
a) 2-amino tiazolo antrachinona
b) 2-hidroxi tiazolo antrachinona
c) 2-mercapto tiazolo antrachinona
10. Reactia Ar-SO
3
HAr-H se poate realiza prin :
11. Inlocuirea grupei sulfonice cu clor prin tratare cu KClO
3
si HCl in seria
antrachinonica decurge prin mecanism de tip :
a) substitutie nucleofila
12. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -OCH
3
in seria antrachinonica are loc la
tratarea acidului sulfonic cu :
a) metanol si KOH
b) metoxid de sodiu
13. Aminarea acizilor sulfonici din seria antrachinonica are loc in mediu :
a) reducator
b) oxidant
14. Acidul I se prepara prin topirea alcalina de tip II a :
a) acidului 2-amino, 5,7-naftalin disulfonic
b) acidului 3-amino, 5,7 naftalin disulfonic
c) acidului 4-amino, 6,7 naftalin disulfonic
15. Aminarea acizilor antrachinon sulfonici se realizeaza in urmatoarele conditii de
reactie :
a) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 175-200
0
C, 25-40 atm.
b) solutie apoasa de amoniac 10-15%, 20
0
C, 10 atm.
c) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 1000
0
C, 25-40 atm.
16. In seria antrachinonica desulfonarea se poate realiza prin tratare cu :
a) glucoza si NaOH in solutie apoasa
b) ditionit de sodiu si NaOH in solutie apoasa
17. Transformarea
SO
3
H HO
3
S
OH
OH
SO
3
H
SO
3
H
HO
3
S
este :
18. Transformarea
SO
3
H
HO
3
S
OH
SO
3
H
HO
3
S
NH
2
NH
2
este :
19. La topirea alcalina a acizilor aminosulfonici pot apare ca reactii secundare :
a) reactii de dezalchilare
b) reactii de desaminare
c) reactii de desulfurare
20. Substituirea grupei sulfonice se poate realiza prin mecanism :
c) substitutii de tip electrofil, nucleofil sau radicalic
21. La amonoliza acizilor antrachinon sulfonici drept oxidant se poate utiliza :
a) ludigol
b) saruri ale acidului arsenic
c) ambele substante de mai sus ,functie de substrat
22. Prezenta sarurilor metalice in acizii sulfonici supusi topirii alcaline conduce la :
a) cresterea viscozitatii mediului de reactie
b) scaderea viscozitatii mediului de reactie
c) cresterea puritatii hidroxiderivatului format
23. Utilizarea unor amestecuri de hidroxizi la topirea alcalina are in vedere :
a) cresterea selectivitatii
b) cresterea punctului de topire a agentului de fuziune
c) scaderea punctului de topire a agentului de fuziune
24. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -CN poate fi realizata cu :
a) HCN
b) KCN
c) CuCN
25. Punerea in libertate a fenolilor din fenoxizi se realizeaza industrial cu :
a) acid sulfuric
b) dioxid de sulf sau dioxid de carbon de la sectia de sulfonare
c) hidroxid de sodiu
26. Desulfonarea prin fierbere in solutii diluate de acid sulfuric in seria naftalinica
afecteaza preponderent grupele din pozitia :
a)
b)
c) reactia este neselectiva
INLOCUIREA HALOGENULUI IN SERIA AROMATICA
1. La inlocuirea clorului prin mecanism de tip eliminare - aditie pozitia noului
substituent este :
a) in locul clorului
b) in orto fata de pozitia atomului de clor
2. In reactia de arilaminare a acidului bromaminic activitatea catalizatorilor in seria
Cu
2+
, Ag
+
, Au
3+
creste :
a) de la stanga la dreapta
b) de la dreapta la stanga
c) activitatea este identica
3. Formarea difenileterului, 4-hidroxi difenilului si 2-hidroxi difenilului la hidroliza
clorbenzenului, in prezenta de NaOH sau KOH este justificata de :
a) aparitia unui intermediar cationic
b) aparitia unui intermediar anionic
c) aparitia unui intermediar arinic
4. Efectul catalitic al cuprului in reactii de substitutie nucleofila aromatica a clorului se
datoreaza :
a) formarii unui complex de transfer de sarcina s-d
b) unor procese de solvatare a clorderivatului
c) unor procese de solvatare a agentului nucleofil
5. Reactivitatea clorului in reactii de substitutie nucleofila in seria :
NO
2
O
2
N
Cl
NO
2
NO
2
NO
2
NO
2
Cl Cl
creste :
c) reactivitatea este identica
6. Hidroliza 1,4-diclorbenzenului la 4-clorfenol decurge, comparativ cu hidroliza
clorbenzenului :
a) mai usor
b) maigreu
c) in aceleasi conditii
7. Tratarea hexaclorbenzenului cu solutie metanolica de hidroxiz alcalin la 140
0
C
conduce la :
a) pentaclorfenol
b) cloranil
c) amestecuri de diversi produsi de hidroliza
8. Din 1,2,4-triclorfenol se obtine prin hidroliza in mediu bazic :
a) 3,4-diclorfenol
b) 2,5-diclorfenol
c) 2,4-diclorfenol
9. Trifluormetil derivatii se obtin prin :
a) fluorurarea directa a metilderivatilor
b) substitutie nucleofila cu HF a clorului din triclormetil derivati
c) ambele variante posibile, functie de ceilalti substituenti
10. Fabricarea bazelor variaminice utilizeaza ca intermediari :
a) 4-nitro clorbenzen
b) acid 4-nitro clorbenzen-2-sulfonic
c) acid 2-nitro clorbenzen-4-sulfonic
11. La inlocuirea clorului prin substitutie aromatica de tip eliminare - aditie noul
substituent intra in pozitia :
a) in care se afla clorul
b) in orto fata de atomul de clor
12. Inlocuirea clorului cu grupe OH in seria antrachinonica, in cataliza acida, are loc in
prezenta de :
a) acid clorhidric
b) acid boric
c) acid sulfuric
13. La hidroliza o-clortoluenului rezulta ca produs majoritar :
a) o-crezol
b) m-crezol
c) p-crezol
14. 2,4-dinitro-4-hidroxidifenilamina (DOD) se obtine din 2,4-dinitroclorbenzen si p-
aminofenol in prezenta de agent bazic. Acesta poate fi :
a) KOH
b) NaOH
c) CaCO
3
15. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in
substitutii nucleofile aromatice de tip SN
2
creste :
c) ordinea este intimplatoare
16. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in reactii
de aminare catalizate de Cu
+
creste :
c) ordinea este intimplatoare
17. Din reactia :
NO
2
O
2
N OH Cl + H
2
N
pH < 7
rezulta :
NH
2 O
2
N
NO
2
O
NH OH O
2
N
NO
2
a)
b)
18. La tratarea 1,5-diclor antrachinonei cu acid antranilic, urmata apoi de ciclizarea
acidului dicarboxilic format rezulta un colorant :
a) antrachinon-acridonic de cada
b) antrachinon-carbazolic acid
c) antrachinon-pirazolonic de cada
19. Antrimidele se obtin prin reactia intre :
a) halogeno antrachinone + halogeno antrachinone
b) halogeno antrachinone + amino antrachinone
c) halogeno antrachinone + nitro antrachinone
20. Colorantii dioxazinioci se obtin utilizand drept materie prima :
a) 2,5-diclorfenolul
b) cloranilul
c) 3,6-diclor fenolul
21. Transformarea Ar-Cl Ar-OH se poate realiza
a) in mediu acid
b) in mediu bazic
22. Colorantii antrachinon-acridonici se pot prepara pornind de la :
a) acid bromaminic si acid sulfanilic
b) acid bromaminic si acid antranilic
c) acid bromaminic si acid benzoic
23. Obtinerea antrimidelor este catalizata de
a) Cu
b) Ni
c) Pt
24. Obtinerea antrimidelor are loc in urmatoarele conditii de reactie :
a) 210
0
C, in prezenta de carbonat de sodiu
b) 100
0
C, in prezenta de hidroxid de potasiu
c) 60
0
C, in prezenta de carbonat de sodiu
TRANSFORMARI RECIPROCE ALE GRUPELOR AMINO SI HIDROXI IN SERIA
AROMATICA
1. Obtinerea 1-naftolului prin hidroliza 1-naftilaminei are loc in urmatoarele conditii :
a) solutie de acid sulfuric 10%, 185
0
C, 15-16 atm
b) solutie de hidroxid de sodiu 111110% la reflux
c) solutie de hidroxid de potasiu 5% la reflux
2. Reactia Bucherer este catalizata de :
a) bisul;fiti
b) clorati
c) sulfati
3. Reactiile :
NH
2
SO
3
H
SO
3
H
OH
OH
1
2
au loc in cazul hidrolizei :
a) bazice
b) acide
c) in ambele alternative
4. Reactia :
OH NH
2
NH
4
HSO
3
NH
3
are loc cu participarea formei :
a) fenolice
b) cetonice
c) nu are loc
5. La transformarea :
O
O
OH
OH
NH
NH
C
6
H
4
CH
3
C
6
H
4
CH
3
O
O
chinizarina participa :
a) ca atare
b) ca forma redusa
6. In seria :
OH
OH
OH
OH
HO HO
viteza reactiei de inlocuire a grupei OH cu grupa NH
2
creste :
a) de la dreapta la stanga
b) de la stanga la dreapta
c) este egala pentru cei trei compusi
7. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 140
0
C rezulta :
a) acid Neville-Winter
b) 1-naftol
c) 2-naftol
8. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 115
0
C rezulta :
a) acid Neville-Winter
b) 1-naftol
c) 2-naftol
9. Obtinerea 1,4-diamino antrachinonei din chinizarina are loc in :
a) mediu reducator
b) mediu oxidant
c) ambele aslternative sunt posibile
10. In cazul acidului :
SO
3
H
SO
3
H
HO
3
S NH
2
hidroliza acida afecteaza, pe langa grupa aminica, si grupa sulfonica din pozitia :
a) 1
b) 5
c) 7
11. Fenil -naftilamina se prepara industrial din :
a) -naftol si anilina
b) -naftilamina si fenol
c) -naftilamina si anilina
12. Diarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse a
chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza :
a) zinc si acid clorhidric
b) fier si acid clorhidric
c) cupru si acid clorhidric
13. La tratarea sarurilor cuaternare de amoniu cu hidroxid de sodiu rezulta :
a) amine tertiare si derivati hidroxilici
b) amine secundare si derivati hidroxilici
c) amine primare si derivati hidroxilici
14. Monoarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse
a chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza :
a) bismut si acid clorhidric
b) fier si acid clorhidric
c) cupru si acid clorhidric
15. Transformarile reciproce intre grupele NH
2
si OH au loc cu atat mai usor cu cat :
a) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma fenolica
b) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma cetonica
c) nu depinde de raportul celor doi tautomeri
16. Arilaminarea acidului 3,7-dihidroxi naftalin-2-carboxilic are loc in pozitia 7
deoarece :
a) grupa hidroxi din pozitia 3 este implicata in legaturi de hidrogen
b) pozitia 7 este mai conjugata
c) arilaminarea are loc in ambele pozitii
ALCHILAREA, ARILAREA SI ACILAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. Acetoacetanilidele se obtin prin acilarea aminelor cu :
a) dicetena
b) ester acetilacetic
2. Prin acilarea aminoantrachinonelor cu cloruri acide aromatice se obtin :
a) coloranti acizi
b) coloranti de cada
c) coloranti reactivi
3. Colorantii antrachinon azolici se obtin prin acillarea :
a) o-dihidroxiderivatilor
b) o-amino hidroxiderivatilor, o-diaminelor, o-amino mercaptoderivatilor
c) o-hidroxi tiofenolilor
4. 2-Clor-3-nitro antrachinona se prepara pornind de la :
a) anhidrida ftalica si clorbenzen
b) anhidrida ftalica si o-nitro clorbenzen
c) anhidrida ftalica si o-nitrofenol
5. In reactia :
CH
CH
N
NH
2
Y
Y
CH
2
CH
Y
CH
2
CH
2
Y trebuie sa aiba un efect :
a) -I, +E
b) +I, +E
c) -I, -E
6. Pentru obtinerea N-metil anilinei pure, anterior alchilarii anilina se trateaza cu :
a) clorura de benzil
b) p-toluensulfoclorura
7. 2,3-Dihidroxi chinoxalina se prepara prin acilarea o-fenilendiaminei cu :
a) acid acetic
b) acid oxalic
c) ester acetilacetic
8. Pentru obtinerea Naftolului AS se utilizeaza ca reactanti acidul BON(I), anilina(II),
PCl
3
(III) si hidroxidul de sodiu(IV) iar ca solvent clorbenzenul. Tinand cont de chimismul
procesului sa sec precizeze ordinea optima de adaugare a reactantilor :
a) II, III, IV, I
b) I, III, IV, II
c) I, II, III, IV
9. Acidul Ecarlat (carbonil I) se obtine prin acilarea acidului I cu :
a) fosgen
b) ester acetilacetic
c) anhidrida acetica
10. La prepararea acidului o-benzoil benzoic prin reactie Friedel-Crafts din anhidrida
ftalica si benzen, pentru un mol de anhidrida ftalica sunt necesari teoretic minim :
a) 3 moli de AlCl
3
b) 2 moli de AlCl
3
c) 1 mol de AlCl
3
11. Substantele CH
3
OH, CH
3
OCH
3
sunt agenti de :
a) acilare
b) alchilare
c) clormetilare
12. Naftolul AS se prepara utilizand ca materii prime :
a) acid BON, PCl
3
, anilina
b) 2-naftol, acid BON, PCl
3
,
c) acid H, 2-naftol, PCl
3
13. Separarea N, N-dietilanilinei de N-etilanilina din amestecul rezultat la alchilarea
anilinei cu alcool etilic se poate realiza prin :
a) distilare
b) alchilarea N-etilanilinei cu clorura de benzil urmata de distilare
c) recristalizare
14. La tratarea anilinei cu acrilonitril rezulta :
a) -cianoetil anilina
b) -cianoetil anilina
c) -hidroxietil anilina
15. Acidul fenil-glicin-o-carboxilic se obtine prin alchilarea cu acid cloracetic a :
a) anilinei
b) acidului antranilic
c) acidului metanilic
16. Reactia Friedel-Crafts a anhidridei ftalice cu toluenul, urmata de ciclizare Scholl
conduce la :
a) 1-metil antrachinona
b) 2-metil antrachinona
c) 1,2-dimetil antrachinona
17. Obtinerea industriala a chinizarinei prin reactie de acilare tip Friedel-Crafts
catalizata de acid sulfuric si acid boric utilizeaza ca materii prime :
a) anhidrida ftalica si clorbenzen
b) anhidrida ftalica si hidrochinona
c) anhidrida ftalica si fenol
18. Alchilarea aminelor cu alcooli este catalizata de :
a) acizi
b) baze
19. Alchilarea anilinei cu metanol in procese industriale este catalizata de :
a) acid clorhidric
b) acid sulfuric
c) acid boric
20. Clorura de cianuril se poate prepara pornind de la :
a) clorcian
b) acid cianuric
21. La fabricarea Naftolului AS raportul molar al reactantilor este :
a) anilina - acid BON - PCl
3
- NaOH = 2 - 2 - 1 - 6
b) anilina - acid BON - PCl
3
- NaOH = 1 - 2 - 1 - 6
c) anilina - acid BON - PCl
3
- NaOH = 2 - 1 - 2 - 6
22. Derivatii diarilureici asimetrici se pot obtine :
a) prin tratarea unui amestec de amine cu fosgne
b) prin izolarea intermediara a izocianatului unei amine, si tratare ulterioara a acestuia
cu o alta amina
c) prin tratarea unui amestec de amine cu cloroformiat de etil
23. Un compus aromatic se acileaza, prin reactii de tip Friedel-Crafts, cu atat mai usor
cu cat :
a) este mai aromatic
b) este mai putin aromatic
c) usurinta acilarii depinde de solvent si catalizator
24. Acilarea cu clorura de cianuril implica o reactie de :
a) substitutie electofila
25. Alchilarea cu formaldehida implica formarea unor compusi :
a) azoici
b) cianinici
c) azometinici
26. Arilarea aminelor aromatice cu amine are loc in cataliza :
a) acida
b) bazica
c) sunt reactii necatalitice
27. Acidul N-fenil H se prepara din :
a) acid cromotropic si fenol
b) acid H si anilina
c) acid H si benzen
28. Ciclizarea acidului benzoil-benzoic la antrachinona se poate realiza cu :
a) acid sulfuric 50%
b) oleum 15% SO
3
c) acid clorhidric gazos
29. Formarea N--hidroxietilaminelor se realizeaza prin tratarea aminelor cu :
a) etilenclorhidrina
b) etilenoxid
30. 2-Clor antrachinona se obtine prin :
a) clorurarea directa a antrachinonei
b) din anhidrida ftalica si clorbenzen, urmata de ciclizare
c) din 2-amino antrachinona
31. Arilarea aminelor cu fenoli este catalizata de :
a) ZnCl
2
sau H
3
PO
4
b) NaOH
c) Ca(OH)
2
32. Alchilarea cu epoxizi este :
b) aditie nucleofila
c) aditie electrofila
33. Alchilarea acizilor sulfinici ca saruri de sodiu se poate realiza :
a) numai cu etilenoxid
b) numai cu etilenclorhidrina
34. Reactia de acilare Friedel-crafts este catalizata de :
a) acizi Lewis
b) baze Lewis
35. Intermediar in sinteza benzantronei se formeaza acroleina. Aceasta se obtine din :
a) glicerina
b) epiclorhidrina
c) se adauga ca atare in masa de reactie
36. Transformarea Galbenului brillant in Crisofenina implica o :
a) alchilare
b) acilare
c) esterificare
37. Formarea anilidelor acizilor -cetonici are loc in cataliza :
a) acida
b) bazica
c) fara catalizator
38. Formarea naftolilor derivati ai acidului BON implica formarea intermediara a :
a) fosfo-azo-amino-benzen
b) clorhidratul aminei
c)esterul acidului BON cu 2-naftolul
SINTEZA KOLBE-SCHMITT
1. Reactia Kolbe-Schmitt este o :
c) transpozitie
2. La carboxilarea -naftolatului de potasiu, datorita volumului mare al cationului
rezulta :
a) saruri ale acidului 2-naftol-3-carboxilic
b) saruri ale acidului 2-naftol-6-carboxilic
3. Ponderea izomerului orto in reactiile de carboxilare este cu atat mai mare cu cat
volumul cationului prezent in sistem este :
a) mai mare
b) mai mic
c) nu depinde de volumul cationului
4. Reactia Kolbe-Schmitt are loc cu atat mai usor cu cat numarul de grupe OH este mai
mare :
a) da
b) nu
c) depinde de natura nucleului aromatic
5. La tratarea cu CO
2
a fenoxizilor de Li, Na, K, Cs, Rb ponderea izomerului orto
creste :
c) nu depinde de natura cationului
6. In sinteza Kolbe-Schmitt CO
2
este :
a) agent electrofil
b) agent nucleofil
c) agent de substituie radicalic
7. Care este conversia maxima posibila la carboxilarea Kolbe a fenolului:
a) 100%
b) <50%
c) >50%
8. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in :
a) reactor in pat fluidizat
b) reactor cu agitator ancora
c) reactor cu agitator cu elice
9. Care este conversia maxima la transformarea -naftolatului de sodiu in acid BON la
carboxilarea Kolbe-Schmitt :
a) 50%
b) <50%
c) >50%
10. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in :
a) reactor cu agitator cu paleti si contrapaleti
b) reactor cu agitator grebla
c) reactor cu agitator turbina
11. La carboxilarea -naftolatului de sodiu la 145
0
C se obtine preponderent :
a) acid 1-naftol-2-carboxilic
b) acid BON
c) ponderea celor doi izomeri este independenta de temperatura
12. Sinteza Kolbe-Schmitt are loc in urmatoarele conditii :
a) 180-200
0
C, 4-5 atm
b) 20
0
C, 30 atm
c) 200
0
C, 1 atm
13. La tratarea rezorcinei cu solutie apoasa de NaOH si Na
2
CO
3
la reflux se obtine :
a) acidul 2,4-dihidroxibenzoic
b) acidul 2,5-dihidroxi benzoic
c) acidul 2,6-dihidroxi benzoic
RELATII STRUCTURA - CULOARE
1. Un corp pentru care x=y=z are culoarea :
a) alba
b) verde
c) albastra
2. Ecuatia Lambert-Beer este valabila :
a) pentru orice domeniu de concentratii
b) numai pentru concentratii mici
c) este valabila numai pentru solutii apoase, indiferent de concentratii
3. Stabilirea unei relatii structura-culoare implica descrierea energetica a :
a) starii excitate
b) starii fundamentale
c) ambelor stari
4. Coeficientul molar de extinctie este o masura a probabilitatii :
a) posibilitatii de existenta a starii excitate
b) posibilitatii de existenta a starii fundamentale
c) aparitiei unei tranzitii electronice
5. Un corp prezinta urmatorul spectru de absorbtie in vizibil (iradiere cu lumina alba) :
Daca corpul este iradiat cu lumina rosie monocromatica culoarea sa va fi :
a) verde
b) rosie
c) neagra
6. Cate tipuri de spectre poate prezenta un corp portocaliu :
a) unu
b) doua
c) trei
7. Un agent optic de albire :
a) absoarbe in domeniul ultraviolet si emite in vizibil
b) absoarbe in domeniul vizibil si emite in ultraviolet
c) absoarbe si emite in vizibil
8. Spectrele de emisie ale colorantilor organici sunt spectre de :
a) linii
b) benzi
9. Un corp care reflecta in totalitate radiatiile incidente la iradierea cu lumina alba este
:
a) alb
b) argintiu
c) ambele alternative sunt posibile, functie de rugozitatea suprafetei
10. Cate tipuri de spectre electronice (domeniul vizibil) poate prezenta un corp verde :
a) unu
b) doua
c) trei
11. Un colorant prezinta in vizibil urmatorul spectru de absorbtie :
Structura colorantului poate fi :
N (CH
3
)
2
N NO
2
O
2
N
COOH
OH
HO N
N
N
N
N
a)
b)
c)
N N
OH
12. Componenta separatoare actioneaza prin :
a) limitarea conjugarii celor doi cromofori distincti
b) intreruperea conjugarii celor doi cromofori distincti
c) favorizarea conjugarii celor doi cromofori distincti
13. Structura difenilica este o componenta separatoare. Eficacitatea separatoare creste
in seria mentionata mai jos :
X
X
X = H, Cl, NO
2

c) ordinea lor esdte aleatorie
14. Un corp verde in lumina alba poate fi negru la iradierea cu lumina monocromatica
violeta :
a) da
b) nu
c) depinde de gradul de slefuire al suprafetei colorate
15. Albul optic este identic cu albul biologic :
a) da
b) nu
c) depinde de agentul de albire utilizat
16. Un agent optic de albire absoarbe radiatii cu energia E
1
si emite radiatii cu energia
E
2
. Care este relatia intre cele doua marimi :
a) E
1
> E
2
b) E
1
< E
2
c) E
1
= E
2
17. Structura :
NH
CROM
1 CROM
2
prezinta un spectru electronic de tipul :
a)
b)
c)
18. Un corp caracterizat din punct de vedere al culorii prin punctul acromatic este :
a) alb
b) incolor
c) verde
19. colorantii galbeni prezinta un efect pregnant de fotosensibilizare a substratului
datorita :
a) implica absorbtia unor radiatii de energie mare
b) culoarea deschisa permite o absorbtie mai intensa
c) afirmatia nu este corecta
20. Daca un corp este albastru in lumina alba si verde in prezenta unui puternic flux de
radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta :
a) galbena
b) albastra
c) rosie
21. Daca un corp este rosu in lumina alba si portocaliu in prezenta unui puternic flux
de radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta :
a) galbena
b) albastra
c) rosie
22. Un agent optic de albire pentru o fibra galbena trebuie sa emita in domeniul :
a) galben
b) albastru
c) rosu
23. Care din urmatoarele structuri pot fi componente separatoare :
a)
b)
c)
24. Un colorant care se comporta conform procesului :
M* M
0
S
1
+S
2
+...+S
n
S*
h
+S
-M
0
M-molecula de colorant
S-substrat
0
-stare fundamentala
*-stare excitata
a) are oslaba rezistenta la lumina
b) fotosensibilizeaza substratul
c) este colorantul ideal
25. Auxocromii manifesta efect :
a) + I
b) + I
c) depinde de structura
26. Antiauxocromii manifesta efect :
a) + I
b) + I
c) depinde de structura
27. Efect hipercromic inseamna :
a) cresterea
molar
la
max
b) scaderea
molar
la
max
c) crestera valorii
max
27. Efect hipocromic inseamna :
a) cresterea
molar
la
max
b) scaderea
molar
la
max
c) crestera valorii
max
28. Efect batocrom inseamna :
a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mari
b) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mici
c) crestera coeficientului de extinctie molar
28. Efect hipsocrom inseamna :
a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mari
b) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mici
c) crestera coeficientului de extinctie molar
29. Molecula unui albitor optic trebuie sa fie :
a) plana
b) angulara
c) nu are importanta geometria moleculei
30. Tranzitiile cu o probabilitate p 1 sunt :
a) permise
b)interzise
c)cele doua marimi nu pot fi corelate
FENOMENE TINCTORIALE
1. Colorantii acizi vopsesc :
a) fibre poliamidice naturale si sintetice
b) fibre poliesterice
c) bumbac
2. Colorantii directi vopsesc :
c) bumbac
3. Colorantii de cada vopsesc :
c) bumbac
4. Colorantii cationici vopsesc :
b) fibre tip PNA
c) bumbac
5. Colorantii reactivi vopsesc :
c) bumbac
6. In prima faza a procesului de vopsire colorantii cationici se fixeaza pe fibra tip PNA
prin :
a) legaturi van der Waals
b) legaturi ionice
c) legaturi de hidrogen
7. Lana se comporta in procesul tinctorial ca un :
a) anionit
b) cationit
c) vopsirea nu implica schimb ionic
8. Colorantii de cada, ca leucoderivati, vopsesc bumbacul prin :
a) substantivitate
b) schimb ionic
c) fixarea lor pe suport se face cu ajutorul unui liant
9. Colorantii reactivi, continand halogen labil, reactioneaza cu substratul prin
mecanism de tipul :
10. Colorantii reactivi vinilsulfonici, reactioneaza cu substratul prin mecanism de tipul
:
11. Colorantii de dispersie vopsesc :
a) lana
c) bumbac
12. La vopsirea celulozei cu coloranti de developare azoici fibra se impregneaza initila
cu :
a) sarea de diazoniu
b) componenta de cuplare
13. La fixarea pe fibra a colorantilor reactivi triazinici apar ca reactii concurente :
a) hidroliza
b) desorbtia de pe fibra
c) desfacerea legaturii colorant - clorura de cianuril
14. CRAPLAC -ul este un complex de :
a) Ca + Al
b) Ca + Fe
c) Fe + Al
15. colorantii de dispersie se dizolva preponderent in fibre din :
a) solutii apoase
b) solutii de colorant in gonflant
c) prin schimb solid - solid
16. Pigmentii trebuie sa fie solubili in :
a) apa
b) solventi organici
c) insolubili
17. Colorantii de cada vopsesc sub forma redusa din solutii :
a) acide
b) bazice
c) neutre
18. Colorantii acizi vopsesc lana din solutii :
a) acide
b) bazice
c) neutre
19. Colorantii deghiata sunt :
a) coloranti de developare azoici
b) coloranti antrachinonici acizi
c) coloranti de sulf care vopsesc la 0
0
C
20. Colorantii azoici de dispersie diazotabili pe fibra pot fi :
a) coloranti amino azoici
b) amine aromatice
c) fenoli
21. Colorantii acizi cromatabili conduc la complecsi prin vopsire din bai acide a lanii.
Ionul Cr
3+
este generat de :
a) Cr
2
O
3
b) CrCl
3
c) K
2
Cr
2
O
7
.
22. Raportul de flota in cazul unei vopsiri indica :
a) kg suport ce trebuie vopsit / litri solutie in baie
b) % colorant in flota de vopsire
c) kg colorant / kg suport ce trebuie vopsit
23. Coeziunea lanii (echilibrul cistina - cisteina este afectat la tratarea cu K
2
Cr
2
O
7
:
a) da
b) nu
c) depinde de pH
24. Colorantii azoici substantivi au o configuratie :
a) strict liniara
b) aproximativ liniara sau plana
25. Vopsirea fibrelor tip PNA in cablu crud mareste afinitatea colorantilor cationic :
a) da
b) nu
c) nu este posibil acest tip de vopsire
COLORANTI AZOICI
1. Hidrazonele sunt tautomere cu :
a) sarurile de diazoniu
b) azoderivatii
c) hidrazoderivatii
2. Amfionii sarurilor de diazoniu sunt :
a) solubili in apa
b) insolubili in apa
c) depinde de ceilalti substituenti
3. Formarea azoaminelor este favorizata de :
a) concentratii mari de acid in sistem
b) concentratii mici de acid in sistem
c) nu depinde de concentratia acidului in sistem
4. Inlocuirea grupei diazo cu clor se realizeaza in prezenta de :
a) CuCl
b) KCl
c) KClO
3
5. Inlocuirea grupei diazo cu grupa nitro se realizeaza in prezenta de :
a) HNO
2
b) HNO
3
6. Componentele fenolice cupleaza sub forma de :
a) fenoli liberi
b) ioni fenoxid
c) nu cupleaza
6. Componentele aminice cupleaza sub forma de :
a) amine libere
b) clorhidrati
c) nu cupleaza
7. Amidele acizilor -cetonic cupleaza sub forma de :
a) enoli
b) cetone
c) in ambele forme
8. Sarea de diazoniu a 3-cloranilinei este, in raport cu cea a anilinei :
a) un agent electrofil ami puternic
b) un agent electrofil mai slab
c) au reactivitate identica
9. Reactia de cuplare a acidului Oxi Tobias este insotita de :
a) eliminarea grupei SO
3
Na
b) eliminarea grupei SO
4
Na
c) nu este insotita de eliminari
10. Formarea indazolului se realizeaza prin diazotarea :
a) o - metila minelor
b) m - metil aminelor
c) p - metil aminelor
11. Cuplarea oxidativa este catalizata de :
a) FeCl
2
b) FeCl
3
c) SnCl
2
12. Sarurile de diazoniu cupleaza sub forma :
a) anti
b) sin
c) ambele alternative posibile
13. La diazotarea orto - daminelor rezulta derivati :
a) triazolici
b) periazininici
c) tiazolici
14. Raportul molar minim amina/HCl la o reactie de diazotare a unei monoamine fara
grupe solubilizante, folosind azotit de sodiu, este :
a) 1 : 1
b) 1 : 2
c) 1 : 3
15. Inlocuirea grupei diazo cu hidrogen se poate realiza utilizand :
a) SnCl
2
si HCl
b) SnCl
2
si NaOH
c) Fe, Hcl, apa
16. Inlocuirea grupei diazo cu grupa OH este :
17. Sarurile de diazoniu pot suferi transformari la nucleu de tipul :
a) substitutii nucleofile
b) substitutii electrofile
18. Diazosulfonatii sunt stabili sub forma :
a) anti
b) sin
19. Sarea de diazoniu a para-nitro anilinei este in raport cu cea a anilinei :
a) un agent electrofil mai puternic
b) un agent nucleofil mai puternic
c) un agent electrofil mai slab
20. Cuplarea asimerica a acizilor amino naftol sulfonici se realizeaza :
a) mai intai in mediu acid, apoi in mediu bazic
b) mai intai in mediu bazic, apoi in mediu acid
c) nu conteaza ordinea
21. Reactia de diazotare este :
22. Reactia de cuplare este :
23. La diazotarea unei amine puternic bazice concentratia acidului este ;
a) mare
b) mica
c) nu are importanta
24. La diazotarea unei amine slab bazice concentratia acidului este :
a) mare
b) mica
25. Reactia de cuplare este :
a) o reactie regioselectiva
b) o reactie neselectiva
c) este o reactie stereospecifica
26. Transformarea aminelor in acizi N--metilensulfonici are ca scop ;
a) impiedicarea formarii azoaminelor
b) cresterea stabilitatii azoderivatului
c) cresterea reactivitatii aminei
27. La cuplarea aminelor cu saruri de diazoniu este necesara o tamponare cu acetat de
sodiu. Cantitatea de acetat adaugata este mai mare cand :
a) componenta de cuplare este o amina puternic bazica
b) componenta de cuplare este o amina slab bazica
c) sarea de diazoniu este de tip amfionic
28. Acidul H poate cupla :
a) o singura data
b) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazic
c) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid
29. Acidul poate cupla :
a) o singura data
b) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazic
c) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid
30. La diazotarea 2-amino benzotiazolului concentratia acidului este ;
a) mare
b) mica
31. Colorantul :
N
SO
3
H HO
3
S
OH
NO
2
N N N
H
2
N
a fost sintetizat conform schemei :
p-nitroanilina
acid H anilina OH
-
H
3
O
+
1
2
a)
b)
c)
p-nitroanilina
p-nitroanilina acid H
acid H anilina
anilina
OH
-
OH
-
H
3
O
+
H
3
O
+
1
1
2
2
32. Tartrazina se obtine pornind de la acid tartric prin urmatoarea succesiune de reactii
:
a) esterificare, hidroliza bazica, formare de hidrazona, ciclizare, tautomerie
b) esterificare, formare de hidrazona, hidroliza bazica, ciclizare, tautomerie
c) esterificare, tautomerie, hidroliza bazica, formare de hidrazona
33. Condensarea oxidativa pentru formarea grupei azo se aplica industrial pentru :
a) amine puternic bazice
b) amine slab bazice
c) componente de cuplare puternic acide
34. Sfarsitul reactiei de cuplare se verifica cu :
a) hartie iod-amidonata
b) hartie Rosu Congo
35. Diazotarea inversa se aplica pentru :
a) amine puternic bazice
b) solubile in apa
c) insolubile in apa
36. Transformarea :
NO
2
NH
2
X
N
N
O
-
NO
2
+
este posibila atunci cand X este :
a) SO
3
H, Cl, NO
2
, OCH
3
b) SO
3
H, Cl, NO
2
c) Cl, NO
2
, CH
3
37. Reactia :
N
N
O
-
+
O
2
N
HNO
3
H
2
SO
4
+
O
-
N
N
SO
3
H
SO
3
H
a) este posibila
b) nu este posibila datorita instabilitatii sarii de diazoniu
c) nu este posibila, grupa NO
2
intra in pozitia 8
38. La tratarea sarurilor de diazoniu cu sarcosina sau metil-taurina in vederea
stabilizarii lor rezulta :
a) azoderivati
b) azoaminoderivati (triazene)
c) hidrazinoderivati
39. Excesul de HNO
2
din masa de reactie de la diazotare poate fi distrus cu :
a) uree
b) acid sulfamic
40. Compusul :
NH C
O
R
la tratarea cu saruri de diazoniu :
a) cupleaza
b) nu cupleaza
c) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu
41. Compusul :
NH SO
2
Ar
a) cupleaza
b) nu cupleaza
42. Compusul :
NH CH
2
SO
3
H
a) cupleaza
b) nu cupleaza
43. 1-Fenil 3-metil 5-pirazolona cupleaza in mediu :
a) slab acid
b) slab bazic
c) numai in solventi organici nepolari
44. Fluorenul(I) cupleaza in pozitiile :
CH
2
A
B
C
(I)
a) A
b) B
c) C
45. Acidul benzidin 2,2-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric :
a) da
b) nu
c) depinde de componenta de cuplare utilizata
46. Acidul 4,4-diamino stilben- 2,2-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric :
a) da
b) nu
c) depinde de componenta de cuplare utilizata
47. Reactia
N
NH
2 NH N N N
are loc :
a) la reflux in prezenta clorhidratului anilinei
b) la rece in mediu bazic
c) la reflux in prezenta acetatului de sodiu
48. La prepararea vezuvinei raportul molar m-fenilendiamina /NaNO
2
trebuie sa fie :
a) 3 : 2
b) 2 : 3
c) 2 : 1
49. Colorantul :
N
OH HO
C
O
Ar
N
N N
C
O
Ar
NH NH
se poate prepara utilizand drept componenta de cuplare ;
OH HO
C
O
C
O
NH NH
a)
b)
NH
O
C
OH
50. Colorantul :
N N NH
2
este :
a) un colorant de dispersie diazotabil pe fibra
b) un colorant cationic
c) un colorant reactiv
51. Amina :
NH
2
NH H
3
C
este :
a) un colorant de dispersie
b) o baza pentru coloranti de developare azoici
52. Care din urmatoarele clase de componente de cuplare sunt utilizabile pentru
sinteza unor coloranti azoici de de dispersie :
NH
2
a)
b)
c)
C
6
H
5
NH R
OH
CN
N(CH
3
)
2
C
6
H
5
C
6
H
5
NH
NR
2
C
6
H
5
N
CH
2
CH
2
CH
2
CH
2
OH
CH
2
CH
2
OH
COOH
OH CH
2
CH
2
CH
2
CH
2
N C
6
H
5
C
6
H
5
C
6
H
5
NH CH
3
C
6
H
5
N(CH
3
)
2
CN
COOH
53. Colorantul :
N
NH
2
HO
3
S
OH
N
SO
3
H
este :
a) colorant reactiv
b) colorant acid
c) colorant de dispersie
54. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni :
N N
OH HO
COOH
N N N N
N N
OH
N
OH
a)
b)
c)
55. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni :
N N
OH
COOH
HOOC
N N N N
N N
OH
N
OH
a)
b)
c)
56. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi :
OH
HO
HOOC
N N N N
N N
N
OH
a)
b)
c) N N
OH
57. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi
N N
OH
HO
COOH
HOOC
N N
OH
a)
b)
c) N N
OH
58. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi la cromarea lanii :
OH
HO
HOOC
N N
N N
OH
a)
b)
c) N N
OH
SO
3
H HO
3
S
HO
59. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cu
2+
este :
a) 2
b) 4
c) 6
60. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cr
3+
este :
a) 2
b) 4
c) 6
61. Se pot obtine coloranti de tipul A
1
Z A
2
daca :
a) Z = acid H
b) Z = acid cromotropic
c) Z = acid
62. Se pot obtine coloranti de tipul E
1
D E
2
daca ;
a) D = benzidina
b) D = acid benzidin 2,2 disulfonic
c) D = m-fenilendiamina
63. Acidul Ecarlat ( carbonil I) poate cupla asimetric :
a) da
b) nu
c) depinde de tipul sarii de diazoniu
64. Colorantul Galben Brilliant se obtine din :
a) acid 4,4-diamino stilben -2,2 disulfonic si fenol
b) acid 4,4-diamino stilben -2,2 disulfonic si etoxibenzen
65. In structura bazelor primulinice exista :
a) resturi imidazolice
b) resturi tiazolice
c) resturi oxazolice
66. Colorantul Galben Solar este :
a) un nitro azoxiderivat
b) un derivat stilbenic
c) ambele alternative sunt corecte
67. colorantii indicatori acid - baza isi datoreaza schimbarea culorii :
a) unei reactii de reducere
b) unei reactii de oxidare
c) unei tautomerii
68. Colorantii substantivi ureici se obtin prin :
a) fosgenarea colorantilor azoici
b) utilizarea unor componente de cuplare ce contin grupa ureica
69. Colorantul acid sulfanilicacid Schaffer este :
a) colorant acid
b) colorant cationic
c) colorant de disperise
70. Colorantul acid naftionicacid R este :
a) colorant acid
b) colorant cationic
c) colorant de disperise
71. Galbenul Brilliant trece prin O-alchilare in Crisofenina .Care din cei doi coloranti
este indicator de pH :
a) numai Galbenul Brilliant
b) numai Crisofenina
c) amandoi
72. In complecsii polimerici ai o, o-dihidroxi azoderivatilor azoderivatul intervine cu
configuratia :
a) anti
b) sin
73. Formarea de complecsi interni in cazul colorantilor azoici afecteaza esential
culoarea :
a) da
b) nu
c) depinde de ionul metalic
74. Formarea de complecsi externi in cazul colorantilor azoici afecteaza esential
culoarea :
a) da
b) nu
c) depinde de ionul metalic
75. Care din urmatoarele variante de sinteza a unei baze variaminice este mai
avantajoasa sub aspect tehnologic :
R NO
2
SO
3
H
NH
2
+
Cl
1
2
Cl
+
NH
2
NO
2
R
NH NO
2
H
2
N
H
2
N NO
2
NH
desulfonare
reducere
baza variaminica
reducere
baza variaminica
a) varianta 1
b) varianta 2
c) ambele varianta
76. Baza de rosu :
Cl
OCH
3
OCH
3
O
2
N
se obtine pornind de la hidrochinona prin :
a) alchilare, hidrogenare, nitrare
b) halogenare, nitrare, alchilare
c) nitrare, halogenare, alchilare
77. Compnenta de cuplare urmatoare :
NH
NH CH
3
CH
3
utilizata la fabricarea unor coloranti negri se prepara prin tratarea :
a) 1,8-diamino naftalinei cu acetona
b) 1,8-diamino naftalinei cu formaldehida
c) naftalinei cu 2,2-diamino propan
78. Care din cele doua forme tautomere ale colorantului de mai jos are culoarea mai
inchisa :
N
O NH
OH
N
N
1
2
a) 1
b) 2
c) tautomeria nu implica modificari de culoare
79. Complecsii metalici ai colorantilor acizi pot prezenta pentru sfera de coordinare :
a) sarcini pozitive
b) sarcini negative
c) ambele alternative sunt posibilke
80. Indicatorul Rosu Congo se obtine din :
a) acid antranilicv si benzidina
b) acid naftionic si benzidina
c) acid sulfanilic si benzidina
81. Transformarea
NH
CH
3
NH
2
CH
3 CH
3
NH
2
H
2
N
ce are loc ca proces secundar la diazotarea m-toluidinei implica formarea intermediara a :
NH
NH
2
ON
HO
CH
3
a)
b)
c)
CH
3
CH
3
NH
2
NO
N
82. In prezenta acidului azotos 1-fenil 3-metil 5-pirazolona formeaza :
a) albastru de pirazolona
b) compusi de tip furan-pirazolonic
c) nitrozoderivati
83. Colorantii de tip Sudan contin in structura :
a) grupe sulfonice
b) grupe carboxilice
c) numai grupe neionizabile in apa
84. Colorantii alimentari sunt produse care :
a) nu sunt metabolizate in orgasnism
b) metabolizarea lor conduce la produse netoxice
COLORANTI ANTRACHINONICI SI POLICICLOCETONICI
1. Colorantii
NH
2
H
2
N
NH
2
O
O O
O NH
2
O
O NH
2
O
O NH
2
HO
OH OH
sunt din punct de vedere tinctorial :
a) coloranti acizi
b) coloranti cationici
c) coloranti de dispersie
2. La tratarea antrachinonei cu NaNO
2
/H
2
SO
4
/H
3
BO
3
urmata de oxidarea cu
MnO
2
/H
2
SO
4
rezulta :
a) purpurina
b) chinizarina
c) alizarina
3. La tratarea 1,2,5-trihidroxi-antrachinonei cu oleum ^)% SO
3
rezulta :
a) 1,2,5,8-tetrahidroxi antrachinona
b) 1,2,4,5-tetrahidroxi antrachinona
c) 1,2,3,4-tetrahidroxi antrachinona
4. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,6-disulfonic conduce la :
a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina
b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina
5. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,7-disulfonic conduce la :
a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina
b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina
6. La diarilaminarea purpurinei (1,2,4-trihidroxi antrachinona) cu anilina gruparile aril-
amino se grefeaza in pozitiile :
a) 1,4
b) 1,2
c) 2,4
7. Pentru a obtine coloranti de dispersie 1,4,5,8-tetrahidroxi antrachinona se rtrateaza
cu monoetanolamina. Din reactie rezulta :
a) hidroxieteri
b) amine secundare
8. Aditia 1,4-diamino antrachinonei la acrilatul de metil este :
a) aditie nucleofila
b) aditie electrofila
c) aditie radicalica
9. Reducerea antrachinonei la antrona serealizeaza cu :
a) Cu si H
2
SO
4
b) Zn si HCl
c) SnCl
2
si Hcl
10. Colorantii acilamino antrachinonici se obtin prin :
a) acilarea amino antrachinonelor cu cloruri acide din seria benzenului
b) acilarea aminelor din seria benzenului cu acizi antrachinonici
c) ambii parteneri trebuie sa posede structuri antrachinonice
11. Acidul 1,4-diamino antrachinon 2,3-disulfonic se obtine prin :
a) sulfonarea 1,4-antrachinonei
b) substitutia nucleofila a atomilor de halogen din 2,3-dihalogeno 1,4 diamino
antrachinona
c) nitrarea, urmata de reducere a acidului 2,3-antrachinondisulfonic
12. Alizarina este :
a) colorant de cada
b) colorant acid
c) colorant cationic
13. Inlocuirea grupei sulfonice cu hidrogen la obtinerea colorantilor antrachinonici de
dispersie derivati ai acidului bromaminic se realizeaza cu :
a) glucoza / Hcl
b) glucoza / NaOH
c) hidrogenare cu hidrogen gazos
14. Alizarina se prepara industrial prin ;
a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-dihidroxi benzen
b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic
15. Chinizarina se prepara industrial prin :
a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-clorfenol
b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic
16. Reducerea 1,2-dihidroxi 3-nitro antrachinonei la 1,2-dihidroxi 3-amino
antrachinona se realizeaza cu :
a) Na
2
S
b) Na
2
S
2
O
4
/OH
-
c) Fe/FeCl
3
/apa
17. Transformarea 1,2-dihidroxi 3-amino antrachinonei in colorantul Verde de
chinolina se realizeaza prin condensare cu :
a) clorura de alil
b) chinolina
c) acroleina
18. Dinitroantrarufina(1,5-dihidroxi 4,8-dinitroantrachinona) se prepara prin :
a) nitrarea 1,5-dihidroxi antrachinonei
b) tratarea cu fenoxid de sodiu a 1,5-diclor antrachinonei, nitrare si apoi hidroliza
19. Transformarea 1,5-dinitro antrachinonei in 1,5-diamino 4,8dihidroxi antrachinona
se poate realiza prin :
a) reducere cu S
2
O
3
si H
2
SO
4
b) oxidare cu MnO
2
urmata de reducere
c) reducere urmata de oxidare cu H
2
O
2
20. In reactia :
O
O NH
2
Br
Br
NaHSO
3 2
4
care atom de brom reactioneaza primul :
a) cel din pozitia 2
b) cel din pozitia 4
c) nu exista o reactivitate diferentiata
21. Reactivitatea diferentiata a atomilor de brom din 1-amino 2,4-dibrom antrachinona
in reactii de substitutie nucleofila se datorerza :
a) unor efecte sterice
b) unor efecte electronice
c) cei doi atomi de brom nu au o reactivitate diferentiata
22. Substitutia grupei sulfonice din acidul 1-amino 4-arilamino 2-antrachinon sulfonic
cu grupe OR, CN, SH este :
23. La transformarea
O
O
NH
2
O
O
NH
2
OH
OH
hidroxiderivatul participa :
a) ca atare
b) sub forma redusa
24. Reducerea
O
O
NH
2
O
O
NH
2
NO
2
NH
2
trebuie realizata cu :
a) Na
2
S
2
O
4
/OH
-
b) SnCl
2
/HCl
c) Na
2
S
25. Sulfonarea alizarinei conduce la :
a) un colorant de cada
b) un colorant de dispersie
c) un colorant acid
26. Condensarea 1,4-diamino 2,3-diclor antrachinonei cu acid sulfanilic conduce la :
a) un colorant reactiv
b) un colorant de cada
c) un colorant acid
27. Colorantul
O
O
O
O NH
NH
2
CH
2
NH
SO
3
H HO
3
S
H
2
N
se poate obtine :
a) prin condensarea acidului bromaminic cu 4,4-diamino difenilmetan
b) prin condensarea acidului bromaminic cu anilina urmata de tratare cu CH
2
O
c) ambele qalternative sunt posibile
28. Prin sulfonarea unor antrimide rezulta coloranti acizi. Acestea sunt de tipul :
a) ,
b) ,
c) ,
29. Prin topirea alcalina a 2-amino antrachinonei rezulta :
a) indantrona
b) flavantrona
c) ambele alternative sunt posibile in functie de temperatura la care se realizeaza
procesul
30. Indantrona pura se obtine pornind de la :
a) 1-clor 2- amino antrachinona
b) 1-clor 4-amino antrachinona
31. Din reactia 1-amino antrachinonei cu acid 2-clor benzoic urmata de ciclizare in
HClSO
3
rezulta :
a) antrachinon 2,1 (N)-acridona
b) antrachinon 1,2 (N)-acridona
c) antrachinon 2,3 (N)-acridona
32. Din reactia 1-clor antrachinonei cu acid antranilic urmata de ciclizare in HClSO
3
rezulta :
a) antrachinon 2,1 (N)-acridona
b) antrachinon 1,2 (N)-acridona
c) antrachinon 2,3 (N)-acridona
33. Colorantul
O
O
NH
C
O
Br
reactioneaza cu ArNH
2
in urmatoarele conditii :
a) in solvent glicerina
b) in prezenta de Cu
+
si K
2
CO
3
c) ambele afirmatii anterioare sunt corecte
34. Colorantul. antrachinon-acridonic :
O
O
NH
2
NH
SO
3
H
C
O
se poate obtine de la :
a) 1-amino 2,3-dibrom antrachinona si acid antranilic
b) acid bromaminic si acid antranilic
35. Colorantii antrachinon - acridonici se pot obtine din :
a) amino antrachinone si o-halogenoacizi
b) halogeno antrachinone si o-aminoacizi
36. Sinteza flavantronei implica protejarea cu anhidrida ftalica a grupei amino din :
a) 1-halogeno 2-amino antrachinona
b) 2-halogeno 1-amino antrachinona
37. Flavantrona se obtine din 2-amino antrachinona prin incalzire cu acizi Lewis :
a) da
b) nu
c) se obtine din 1-amino antrachinona
38. La nitrarea Violantronei se obtine :
a) 16, 17-dinitro violantrona
b) 4, 11-dinitro violantrona
c) 3, 12-dinitro violantrona
39. Flavantrona este un compus izoelectronic cu :
a) indantrona
b) dibenzantrona
c) pirantrona
40. Colorantii pirazol-antronici contin ;
a) un rest antrachinonic
b) doua resturi antrachinonice
c) trei resturi antrachinonice
41. Colorantii derivati de acid perilen tetracarboxilic pot prezenta :
a) izomerie geometrica
b) izomerie optica
42. Colorantii dibenzantronici se obtin prin topirea alcalina a :
a) benzantronei
b) antronei
c) pirenului
43. Indantrona vopseste sub forma de :
a) dihidroxiderivat
b) trihidroxiderivat
c) tetrahidroxiderivat
44. Colorantii antrachinon-carbazolici se obtin prin ciclizarea :
a) , -antrimidelor
b) , -antrimidelor
c) , -antrimidelor
45. La topirea alcalina a benzantronei se obtine ca produs secundar :
a) 4-hidroxi benzantrona
b) izoviolantrona
46. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la :
a) 1-clor antrachinona
b) 2-clor antrachinona
c) acid antrachinon 2-sulfonic
47. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la :
a) 1-amino antrachinona
b) 2-clor antrachinona
c) acid antrachinon 1-sulfonic
48. Pirazolantrona poate exista sub forma a :
a) doua structuri tautomere
b) trei structuri tautomerer
c) patru structuri tautomere
49. Colorantul de cada :
N NH
O O
NH N
poate exista sub forma a :
a) doua structuri tautomere
b) trei structuri tautomerer
c) patru structuri tautomere
50. Cati compusi N, N-dimetilati (nu saruri cuaternare ) pot rezulta la tratarea
colorantului
N NH
O O
NH N
cu (CH
3
)
2
SO
4
:
a) doi
b) trei
c) patru
51. Prin tratarea compusului
NH
2
N N
R
O
cu acid o-clorbenzoic urmata de ciclizare rezulta un colorant :
a) pirazol-antron-acridonic
b) pirimidin-acridonic
c) pirazol-antron-acridinic
52. Prin tratarea compusului
N N
R
Cl O
cu acid antranilic urmata de ciclizare rezulta un colorant :
a) pirazol-antron-acridonic
b) pirimidin-acridonic
c) pirazol-antron-acridinic
53. La tratarea 1-amino antrachinonei cu NH
3
si formaldehida la 120
0
C si 17 atm.
rezulta un colorant :
a) pirimidin-antronic
b) piridin-antronic
c) pirazol-antronic
54. Colorantii pirimidin-antronici sunt coloranti :
a) de cada
b) reactivi
c) substantivi
55. Transformarea :
N
N
O
O
O
NH
CH
2
CH
2
se realizeaza prin :
a) aditie nucleofila si eliminare
b) aditie electrofila si eliminare
c) aditie radicalica si eliminare
56. Transformarea :
N
N
O O
NH CH
2
N
este o aditie intramoleculara de tipul :
a) aditie nucleofila
57. Reactia de reducere :
NH
2
N
O O
N
N N
NO
2
se realizeaza cu :
a) Na
2
S
2
O
4
/OH
-
b) Fe/FeCl
3
?apa
c) Na
2
s
58. Reactia de obtinere a colorantilor piridon-antronici din 1-N-metilamino
antrachinona si anhidrida acetica este catalizata de :
a) ZnCl
2
b) AlCl
3
c) SnCl
2
59. Colorantul :
O
O
NH
N
se obtine pornind de la :
a) piridon-antrona si anhidrida isatoica
b) piridon-antrona si acid o-clorbenzoic
c) pirazol-antrona si acid antranilic
60. Benzantrona se prepara din :
a) antrona si acroleina
b) antrachinona si propena
c) antrachinona si propina
61. Colorantii pirazol-antron-benzantronici se obtin utilizand ca intermediar :
a) 3-brom benzantrona
b) 4-brom benzantrona
c) 5-brom benzantrona
62. acidul perilen tetracarboxilic se obtine pornind de la :
a) perilen
b) acenaften
c) piren
63. Acidul 1,4,5,8-naftalin tetracarboxilic se prepara pornind de la acenaften prin C-
acilarea acestuia cu clorura acida urmata de oxidare. Drept clorura acida se poate folosi :
a) diclorura acidului malonic
b) clorura de benzoil
c) clorura acidului ftalic
64. Colorantii imidazolinici se obtin prin tratarea acizilor policarboxilici aromatici cu :
a) orto-diamine aromatice
b) meta-diamine aromatice
c) para-diamine aromatice
65. Pirantrona se prepara pornind de la :
a) 1-brom, 2-metil antrachinona
b) 1-metil, 2-brom antrachinona
66. La topirea alcalina oxidanta a benzantronei rezulta doi coloranti izomeri. Acestia
sunt :
a) izomeri optici
b) izomeri geometrici
c) izomeri de pozitie
67. La tratarea 3-brom benzantronei cu Cu urmata de topire alcalina rezulta :
a) dibenzantrona
b) izodibenzantrona
c) cei doi compusi in amestec
68. La tratarea 3-brom benzantronei cu Na
2
S urmata de oxidare si topire alcalina
rezulta :
a) dibenzantrona
b) izodibenzantrona
c) cei doi compusi in amestec
69. Prin bromurarea dibenzantronei urmata de metoxilare dibrom derivatului format
rezulta un colorant verde :
a) de disperise
b) substantiv
c) de cada
70. Oxidarea alizarinei si a chinizarinei conduce la acelasi produs. Acesta este :
O
O
O
OH
O
O
O
OH
OH
OH
OH
OH
OH
OH
OH
a)
b)
c)
71. Colorantul albastru :
O
O
OH
OH
N
se prepara pornind de la alizarina. Etapele sunt :
a) halogenare, condensare
b) nitrare, reducere, condensare
72. La acilarea 1,2-diamino 4-brom antrachinonei cu acid oxalic rezulta :
a) o diamida
b) o monoamida
c) un compus bis-pirimidinic
73. Colorantii antrachinonici cu mordant includ secvente :
a) o-dihidroxi
b) p-dihidroxi
74. Dimerizarea oxidativa a pirazolantronei se realizeaza :
a) printr-o topire alcalina oxidativa
b) prin tratare cu ZnCl
2
la 260C
c) ambele alternative sunt posibile.
75. Prin tratarea brombenzantronei cu pirazolantrona rezulta un colorant :
a) de cada
b) pentru laser
76. Transchinacridonele liniare se pot prepara pornind de la :
a) acid dibrom tereftalic
b) ester succinilsuccinic
77. Bromurarea acidului tereftalic la acid 2,5-dibrom tereftalic se realizeaza in :
a) oleum 60 %
b) H
2
SO
4
monohidrat
c) acid acetic
78. La tratarea pirenului cu clorura de benzoil in prezenta de AlCl
3
urmata de oxidare,
rezulta :
a) pirantrona
b) antantrona
c) acediantrona
79. Pornind de la acidul 1-amino-naftalin-2-carboxilic se poate prepara :
a) antantrona
b) pirantrona
c) acediantrona.
80. Naftostirilul se prepara pornind de la acid :
a) Peri
b) naftionic
c) 1-amino 5-naftalin sulfonic
81 La tratarea 1-naftilizocianatului cu AlCl
3
rezulta :
a) naftostiril
b) 2-metil-naftalina
c) 1-metil-naftalina
82 Nitrarea dibenzantronei urmata de reducerea blanda cu glucoza conduce la un
colorant negru ce contine grupe azo in sisteme ciclice :
a) da
b) nu
c) dibenzantrona nu se poate nitra
COLORANTI ARILMETANICI
1. Cetona lui Michler :
a) se obtine din fosgen si N,N-dimetilanilina
b) conduce la Auramina prin tratare cu NH
4
Cl
2. Fucsonimina reprezinta
a) un colorant monoimino-trifenilmetanic
b) se poate obtine prin tratarea fucsinei cu NH
3
3. Aurina contine :
a) 2 grupe OH
b) 3 grupe OH
c) 1 grupa OH.
4. Colorantii trifenilmetanici au o conformatie de elice datorita unor impiedicari
sterice :
a) o-o'
b) o-m'
c) m-m'
5. Tratarea dimetilanilinei cu CH
2
O in cataliza acida, urmata de alte reactii conduce la
:
a) Cristal Violet
b) Verde Malachit
c) Violetul lui Doebner
6. Tratarea feniltriclormetanului cu anilina in prezenta de AlCl
3
, urmata de alte reactii
chimice conduce la :
a) Cristal Violet
b) Verde Malachit
c) Violetul lui Doebner
7. Eosina si eritrosina sunt derivati ai :
a) fenolftaleinei
b) fluoresceinei
8. La tratarea 2-dimetilamino 4-hidroxi-tolenului cu anhidrida ftalica in prezenta de
ZnCl
2
rezulta :
a) Rodamina
b) un colorant acridinic
c) un colorant acridonic
9. La tratarea aminelor 3,4-disubstituite cu aldehide monosubstituite se obtin :
a) coloranti acridinici
b) coloranti acridonici
c) coloranti azometinici
10. Compusul
(CH
3
)
2
N C
O
N(CH
3
)
2
se obtine prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu :
a) fosgen
b) formaldehida urmata de oxidare
11. Compusul :
(CH
3
)
2
N N(CH
3
)
2
CH
2
este :
a) leucoderivatul auraminei
b) leucoderivatul aurinei
c) nu este un leucoderivat
12. In cazul colorantilor trifenilmetanici trecerea de la leucoderivat la hidrol se
realizeaza prin ozidare cu :
a) PbO
2
b) H
2
O
2
13. La protonarea rozanilinei culoarea compusului :
a) se deschide
b) se inchide
c) nu sufera modificari
14. Baza lui Homulka :
C
NH
2
H
2
N
HO
-
]
+
NH
2
este, din punct de vedere al culorii, fata de pararozanilina :
a) mai unchisa
b) mai deschisa
c) sunt identice
15. Trecerea benzaurineiin sare duce la :
a) inchiderea culorii
b) deschiderea culorii
c) pastrarea culorii initiale
16. Pentru sinteza colorantului Verde Malachit :
C
]
+
N(CH
3
)
2
(CH
3
)
2
N
Cl
-
sunt necesare urmatoarele materii prime :
a) N,N-dimetilanilina si formaldehida
b) N,N-dimetilanilina si acetaldehida
c) acetaldehida si N-metilanilina
17. Oxidarea o-clortoluenului cu Cr
2
O
3
conduce la :
C
O
a)
b)
c)
H
Cl
COOH
CH
3 O O
C
Cl
Cl
H
O
C C
O
H
3
C
18. ColorantulVerde S :
+
N(CH
3
)
2 (CH
3
)
2
N
O
-
SO
3
H
HO
3
S
C
se poate prepara din :
N(CH
3
)
2
(CH
3
)
2
N
SO
3
H
HO
3
S
C a)
b)
c)
si
O
OH
CHO
OH
HO
3
S
SO
3
H
(CH
3
)
2
N N(CH
3
)
2
CH
2
si
ambele variante sunt posibile
19. La tratarea bis(4-N,N-dimetilaminofenil)cetonei cu POCl
3
rezulta :
N(CH
3
)
2
(CH
3
)
2
N C a)
b)
c)
OPOCl
2
PO
2
Cl
2
PO
2
Cl
Cl
Cl
HO
C (CH
3
)
2
N N(CH
3
)
2
C (CH
3
)
2
N N(CH
3
)
2
20. Colorantul Albastru de cerneala se prepara pornind de la difenilamina si cloroform
printr-o reactie Friedel-Crafts. Aceasta este catalizata de :
a) AlCl
3
b) FeCl
3
c) AlCl
3
si nitrometan
21. Fucsonimina, Violetul lui Doebner si Rozanilina sunt coloranti trifenilmetanici
care contin :
a) numai grupe aminice
b) numai grupe hidroxi
c) si grupe amino si grupe hidroxi
22. Prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu fosgen in conditiile unei reactii Friedel-Crafts
la un raport molar 2 : 1 rezulta majoritar :
a) Auramina O
b) cetona lui Michler
c) 4,4-diamino difenilmetan
23. La tratarea 4,4-bis (N, N-dimetilamino)-difenilmetanului cu sulf rezulta :
a) o tiocetona
b) un tiol
c) un colorant de sulf
24. Fucsona, Benzaurina si Aurina sunt coloranti trifenilmetanici care contin :
a) numai grupe aminice
b) numai grupe hidroxi
c) si grupe amino si grupe hidroxi
25. Materia prima pentru obtinerea albastrului de metilen este :
a) p-fenilendiamina
b) N-metil p-fenilendiamina
c) N,N-dimetil p-fenilendiamina
26. Colorantii ftaleinici isi datoreaza caracterul de indicator acid-baza :
a) posibilitatii de oxidare
b) posibilitatii de reducere
c) posibilitatii deschiderii ciclului lactonic
27. Fluoresceina se obtine din anhidrida ftalica si :
a) pirocatechina
b) rezorcina
c) hidrochinona
28. Colorantii ftaleinici au structura :
a) lactamica
b) lactonica
30. Albastrul de metilen este :
a) colorant oxazinic
b) colorant tiazinic
c) colorant azinic
COLORANTI INDIGOIZI
1. Colorantii indigoizi au drept cromofor :
C
NH
O
a)
b)
c)
C
C C
C C
NH
NH
NH
C
C
C
C
O
O
O
2. Acidul fenil-glicin orto-carboxilic se prepara industrial utilizand ca parteneri :
a) acid o-clor benzoic si acid -amino acetic
b) acid antranilic si acid cloracetic
c) anhidrida ftalica si acid -amino propionic
3. Topirea alcalina a acidului fenil-glicin orto-carboxilic in topitura de NaOH,KOH la
250
0
C conduce la :
a) 3-indolona
b) 2-indolona
c) un amestec al celor doi produsi
4. La tratarea acidului fenil glicinic cu HClSO
3
la 20
0
C sau cu oleum la 15
0
C rezulta :
a) indoxil
b) indigo
5. Acidul fenil glicinic se poate prepara din :
a) anilina si acid cloracetic
b) anilina, formaldehida, HCN
6. Indigoul poate forma legaturi de hidrogen :
a) intramoleculare
b) intermoleculare
7. Indigoul se comporta in reactiile sale ca :
a) o dicetona
b) o monocetona
c) in ambele moduri
8. La temperatura camerei indigoul poate exista :
a) numai in forma cis
b) numai in forma trans
c) atat in forma cis cat si in forma trans
9. Colorantii indigoizi sunt :
a) coloranti reactivi
b) coloranti acizi
c) coloranti de cada
10. Dehidroindigoul poate exista :
a) numai in forma cis
b) numai in forma trans
11. Dehidroindigoul se poate obtine prin :
a) oxidarea indigoului
b) reducerea indigoului
c) nu se poate obtine direct de la indigo
12. 3-Tionaftena rezulta prin topirea alcalina a :
a) acidului fenil tioglicin orto-carboxilic
b) acidului fenil glicin orto-carboxilic in prezenta sulfului
13. O-mercapto-anilina se poate prepara pornind de la anilna prin :
a) tratare cu S
2
Cl
2
si alcalinizare
b) diazotare si tratare cu Na
2
S
2
14. Transformarea
NH
2
S
COOH CH
2
S
C
NH
CH
2
implica obtinerea urmatorilor intermediari:
S
COOH CH
2
S
COOH
C
NH
CH
a)
b)
c)
CN
ambele alternative sunt corecte
15. Reactia
S
COOH CH
2
S
COOH
C
NH
CH
CN
este :
a) aditie electrofila
16. In dehidroindigo rotatia libera pe legatura centrala a moleculei este posibila :
a) da
b) nu
c) dehidroindigoul nu poate exista
17. Indigoul poate avea caracter de :
a) acid Lewis
b) baza Lewis
c)si acid Lewis si baza Lewis
18. Reactia :
NH
C
NH
NCO
NH
C
NH
4
are loc in cataliza :
a) acida
b) bazica
19. Substitutia electrofila pe indigo are loc preponderent in pozitiile :
a) 6,6
b) 4,4
c) 5,5
20. Acidul indigo 5,5-disulfonic este :
a) indicator de pH
b) colorant alimentar
c) colorant de dispersie
21. La temperatura camerei tioindigoul poate exista :
a) in forma trans
b) in forma cis
22. La bromurarea indigoului cu Br
2

in acid acetic glacial rezulta :
a) 4,4,6,6-tetrabrom indigo
b) 4,4,7,7-tetrabrom indigo
c) 5,5,7,7-tetrabrom indigo
23. Acidul tiosalicilic se poate prepara pornind de la :
a) acid antranilic
b) acid o-clor benzoic
24. Colorantii indigoizi asimetrici se pot obtine prin reactia dintre :
a) indoxil si acenaftenchinona
b) indoxil si fenantrenchinona
25. Isatina reactioneaza cu indoxilul conducand la indirubin. Ea da conensare de tip
crotonic la gruparea carbonilk din pozitia :
a) 2
b) 3
c) 2 sau 3, functie de catalizatorul utilizat
26. Pentru vopsire colorantii indigoizi se reduc cu :
a) Na
2
S/NaOH
b) Na
2
S
2
O
4
/NaOH
c) Na
2
S
2
O
3
/NaOH
27. Indigosolii sunt :
a) esteri sulfonici ai leucoderivatilor colorantilor indigoizi
b) acizi sulfonici cu structura indigoida
c) acizi N,N-disulfonici ai indigoului
28. Sinteza indigoului de tip Baeyer-Drewsen pornind dela o-nitrobenzaldehida
utilizeaza ca partener de reacvtie :
a) formaldehida
b) acidul monocloracetic
c) acetona
29. Intermediarul ce se formeaza in sinteza indigoului prin metoda Baeyer-Drewsen
este :
a) 2-acetil indoxil
b) 1-acetil indoxil
c) 3-acetil indoxil
30. O-nitrobenzaldehida se poate prepara pornind de la :
a) o-nitroanilina
b) o-nitrotoluen
31. La tratarea indigoului cu HNO
3
/H
2
SO
4
rezulta :
a) 5,5-dinitroindigo
b) 5-nitroisatina
c) 5,5,7,7-tetranitro indigo
32. La tratarea indigoului cu KNO
3
/H
2
SO
4
rezulta :
a) 5,5-dinitroindigo
b) 5-nitroisatina
c) 5,5,7,7-tetranitro indigo
33. La tratarea anilinei cu S
2
Cl
2
rezulta :
S
S
NH
a)
b)
c)
N
N
S
+
Cl
-
S
S
S
+
Cl
-
33. Acidul indoxil 2-carboxilic rezulta la topirea alcalina a :
a) acidului fenil glicin o-carboxilic
b) acidului fenil glicinic
c) in ambele cazuri
34. Colorantii indigoizi asimetrici isi datoreaza asimetria :
a) cromoforului
b) resturilor aromatice
35. Indigoul isi datoreaza culoarea inchisa legaturilor de hidrogen ::
a) intramoleculare
b)intermoleculare
c) ponderea celor doua tipuri de legaturi este comparabila
36. Purpura, colorantul cel mai pretuit in antichitate este derivatul dibromurat asl
indigoului in pozitiile :
a) 5, 5
b)6, 6
c) 7, 7
COLORANTI FTALOCIANINICI
1. Ftalocininele metalice sunt complecsi ai :
a) tetraindolilor
b)tetraisoindolilor
c) tetrachinolinei
2. Ftalocianina se poate obtine din :
a) anhidrida ftalica si uree
b) anhidrida ftalica si amoniac
3. In sinteza ftalocianinei din anhidrida ftalica si uree se formeaza ca intermediar :
a) acidul izocianic
b) 1-amino 3-imino iso indolenina
4. Ftalocianina de cobalt sulfonata poate cataliza :
a) reactii de oxidare
b)reactii de reducere
5. Fabricarea ftalocianinei de cupru pornind de la anhidrida ftalica si uree implica
formarea intermediara a ftalodinitrilului ;
a) da
b) nu
c) depinde de solventul utilizat
6. Obtinerea ftalocianinei de cupru tetrasulfonate are loc la tratare cu :
a) clorura de sulfuril
b)acid sulfuric
c) acid clorsulfonic
7. Formarea ftalocianinei de cupru pornind de la ftalodinitril in prezenta ionilor de
Cu
2+
implica :
a) poliaditii nucleofile intramoleculare
b) poliaditii radicalice intramoleculare
8. Ftalocianinele elementelor din grupele I si II ale sistemului periodic sunt :
a) ionice
b) covalente (chelati metalici)
9. Ftalocianinele metalelor tranzitionale sunt :
a) ionice
b) covalente (chelati metalici)
10. Reactia de schimb :
FtCyNa
2
Cu
2+
FtCyCu 2Na
+
+
a) este posibila
b) nu este posibila
c) depinde de solvent
11. Reactia de schimb :
FtCyNa
2
Cu
2+
FtCyCu
2Na
+
+
a) este posibila
b) nu este posibila
c) depinde de solvent
12. La fabricarea industriala a ftalocianinei de cupru din anhidrida ftalica, ureea are
rolul de ;
agenerator de amoniac)
b)generator de acid izocianic
13. Clormetilarea ftalocianinelor se realizeaza cu :
a) CH
2
O, HCl, H
2
SO
4
b) HClSO
3
, CH
2
O
14. La reducerea ftalocianinei de cupru tetrasulfoclorurate cu Zn/H
3
O
+
rezulta :
a) un colorant de cada
b) un colorant direct
c) un colorant de sulf
COLORANTI CATIONICI
1. Colorantii azoici derivati ai 2-amino piridinei se pot obtine prin :
a) condensarea a acesteia cu un nitrozo derivat
b) prin cuplarea oxidativa a piridilhidrazinei
2. 4-Amino piridina se poate diazota :
a) direct cu NaNO
2
/HCl
b) numai ca N-oxid
c) cu azotit de amil in solvent organic
3. 2-Amino piridina se poate diazota :
a) direct cu NaNO
2
/HCl
b) numai ca N-oxid
c) cu azotit de amil in solvent organic
4. Colorantul
NH
(CH
2
)
2
NR
3
X
-
+
]
]
+
X
-
NR
3
(CH
2
)
2 NH O
O
a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromofor
b) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromofor
c) nu este un colorant cationic
5. Colorantul
N
CH
3
S
N(CH
3
)
2
CH
3
O
X
-
+
N
N
6. Fie colorantii cationici :
NH
CH
2
NR
3
X
-
+
]
]
+
X
-
NR
3
CH
2 NH O
O
O
O
]
+
X
-
NR
3
CH
2 NH
OH
1
2
Care din ei prezinta o afinitate mai mare pentru fibra PNA :
a) 1
b) 2
c) au afinitati egale
7. Alchilarea colorantului
O
N N(CH
3
)
2
N
N
O
2
N
se poate realiza cu :
a) (CH
3
)
2
SO
4
b) CH
3
I
8. Fie colorantii
N
CH
3
S
N(CH
3
)
2
CH
3
O
X
-
N
N
+
N
N
CH
3
O
N(CH
3
)
2
S
N
A
B
Care dintre ei are culoarea mai inchisa :
a) A
b) B
c) au aceeasi culoare
9. Colorantul
NH
N N(CH
3
)
2
N
CH
N
poate vopsi fibrele PNA in mediu :
a) acid
b) bazic
c) neutru
10. Colorantul
NH
2
CH
2
]
+
X
-
NR
3 NH O
O
CH
2
CH
2
Br
11. N-alchilarea colorantului
NH
2
CH
2
NR
2 NH O
O
CH
2
CH
2
Br
se concretizeaza in modificari esentiale de culoare :
a) da
b) nu
c) alchilarea nu este posibila
12. Prin condensarea acidului bromaminin cu 4-aminopiridina in conditiile reactiei
Ullmann rezulta in prima etapa colorant :
a) acid
b) de dispersie
c) cationic
13. In cazul colorantilor antrachinonici cationici cu grupa cationica neinclusa in
cromofor catena laterala poate fi introdusa prin grupe :
a) amino
b) acilamino
14. 6-Metoxi 2-amino benzotiazolul se poate prepara pornind de la p-anisidina prin
tratare cu :
a) (SCN)
2
b) NH
4
SCN
15. (SCN)
2
se poate prepara de la :
a) Fe(SCN)
2
b) CuSCN
c) Cu(SCN)
2
16. (SCN)
2
se poate prepara prin reactia :
a) descompunerea termica a Fe(SCN)
3
b) KSCN + Br
2

17. Reactia
S
CH
3
O
N
SCN
NH
2
CH
3
O
NH
2
este :
a) aditie radicalica
c) aditie nucleofila
18. Reactia
C
S
CH
3
O
N
NH
2
CH
3
O
NH
S
NH
2
are loc in :
a) mediu oxidant
b) mediu reducator
19. Daca se doreste obtinerea 4,6-dinitro 2-amino benzotiazolului ce varianta are
randamente mai bune :
a) 2,4-dinitroanilina + (SCN)
2
b) 2,4-dinitroanilina + tiouree
c) ambele variante au randamente comparabile
20. Colorantii cationici pot fi :
a) anioni
b) amfioni
c) saruri cuaternare de amoniu
COLORANTI REACTIVI
1. Reactia
+ Crom X HO Celuloza O
HO
-
Celuloza Crom
unde CromX este un colorant reactiv cu halogen labil este :
b) substitutie nucleofila tip SN
2
c) substitutie nucleofila tip SN
1
2. Care din procesele de fixare de mai jos este corect :
+
CH
2
Crom
HO
Celuloza O
Celuloza
Crom CH
2
CH
2
CH
2
CH
O
CH
OH
a)
b)
c)
OH CH
O
CH CH
2
CH
2 CH
2
Crom
Celuloza
O
Celuloza
HO
Crom
CH
2
+
OH
CH
O
CH CH
2 CH
2
CH
2 Crom
Celuloza
O Celuloza
HO
Crom
CH
2
+
3. Colorantii reactivi triazinici se pot obtine din colorantii azoici si clorura de cianuril
printr-o succesiune de reactii de :
a) substitutii electrofile
b) substitutii nucleofile
c) atat substitutii electrofile cat si nucleofile
4. Transformarea acidului uric in 2,4,6-triclor pirimidina implica reactii de :
a) substitutii electrofile
b) substitutii nucleofile
c) substitutii electrofile sau nucleofile functie de varianta de sinteza
5. Colorantii reactivi pirimidinici se obtin din :
a) ester acetilacetic si uree
b) ester malonic si etilendiamina
c) ester malonic si uree
6. In colorantii reactivi triazinici fixarea pe fibra este concurenta cu :
a) hidroliza
b) desorbtia de pe fibra
c) desfacerea legaturii colorant -clorura de cianuril
7. Colorantii reactivi vinil-sulfonici se obtin din etilenoxid si :
a) sarurile de sodiu ale acizilor aril sulfonici
b) arilsulfinati de sodiu
c) arilsulfone
8. Componenta de cuplare
N N
N
SO
3
H
HO
3
S
OH
NH Cl
Cl
se prepara prin reactia dintre acidul H si clorura de cianuril la temperatura de :
a) 100
0
C
b) 40
0
C
c) 0
0
C
9. Colorantii reactivi derivbati ai 2,3-dicloro chinoxalinei sunt :
a) monoreactivi
b) bireactivi
c) trireactivi
10. Colorantii vinil-sulfonici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala :
a) Crom SO
2
CH = CH
2
b) Crom SO
2
CH
2
CH
2
OH
c) Crom SO
2
CH
2
CH
2
OSO
3
Na
11. Colorantii reactivi acrilamidici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala :
a) Crom NHCO CH = CH
2
b) Crom NHCO CH
2
CH
2
OH
c) Crom NHCO CH
2
CH
2
OSO
3
Na

Culegere Coloranti Naturali PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Coloranti Naturali PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

c) ambele alternative sunt posibile

S-ar putea să vă placă și