FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII ORADEA

EVOLUTIA FORMEI URBANE

C.1.PRIMELE ORASE C.2.ORASELE GRECESTI C.3.ROMA SI IMPERIUL C.4.ORASELE MEDIEVALE C.5.RENASTEREA MODELUL ITALIAN C.6.FRANTA RENASTEREA SEC. XVI. XVIII. C.7.ORASELE EUROPEI SEC. XVI. XIX. (1) C.8.ORASELE EUROPEI SEC. XVI. XIX. (2) C.9.SUA DE LA ORIGINI
S.L DR. ARH. ANDREI LUNCAN

FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII ORADEA

EVOLUTIA FORMEI URBANE

PRIMELE ORASE
S.L DR. ARH. ANDREI LUNCAN

PRIMELE CIVILIZATII

EVOLUTIA SI /SAU DISPARITIA UNORA DE CE ALTELE AU CONTINUAT SA PARCURGA CICLURILE EVOLUTIE / INVOLUTIE

PRINCIPALELE CIVILIZATII

PRIMELE CIVILIZATII POPULATII

MESOPOTAMIA EGIPT VALEA INDULUI CHINA MEXICUL JUNGLA GUATEMALEI SI HONDURASULUI COASTA SI ZONELE INALTE ALE PERU

CIVILIZATIILE POSTERIOARE ( CARE AU URMAT)

CRETA MICENE HITITII GRECIA ROMA

AREALE DE STABILITATE SI CRESTERE

A.MESOPOTAMIA (vaile TIGRULUI si EUFRATULUI) B. PALESTINA C. EGIPTUL (valea si delta NILULUI )

ESTIMARI ALE POPULATIEI MONDIALE LA INCEPUTURILE CIVILIZATIEI REALIZATE LA SF. SEC. XX (SUNT IMPOSIBILE CIFRE EXACTE) PALEOLITIC INFERIOR 1.000.000 I.C - 125.000 LOC. PALEOLITIC MEDIU 300.000 I.C - 1.000.00 LOC. PALEOLITIC SUPERIOR 25.000 I.C - 3.340.000 LOC. MESOLITIC 10.000 I.C. 5.320.000 LOC. Comparativa cu : Locul 39 in lume astazi : SANKT PETERSBURG 2008 D.C. - 5.300.000 LOC COMPARAND CU PRIMELE 3 AGLOMERARI IN 2008 : AGLOMERATIA TOKYO YOKOHAMA JAPONIA 33.200.000 LOC. DENSIT. 4750 LOC / KMP ZONA METROPOLITANA NEW-YORK 17.800.000 LOC. DENSIT. 2050 LOC /KMP SAO PAOLO BRAZILIA 17.700.000 LOC. DENSIT. 9000 LOC /KMP POPULATIA DE ASTAZI A LUMII 6,3 MILIARDE DE LOC.

MESOPOTAMIA CIVILIZATIA TIGRULUI SI EUFRATULUI

NUCLEUL NASTERII PRIMELOR ASEZARI /ORASE

CENTRE URBANE IN MESOPOTAMIA CCA. 2000 I.C.

1 . ERIDU (sumerian) 2 . UR (sumerian) 3 . ERECH (sumerian) 4 . BABILON 5 . ASSUR 6 . ARBELA(ERBIL) 7 . NINIVE E . RAUL EUFRATES T . RAUL TIGRIS Locatii geografice deosebite Cultivarea cerealelor Aratul culturi succesive surplus de produse Evolutia uneltelor Transportul pe apa pluta/ navigatia cu panze Excedentul de produse agricole si animale Apare nevoia de schimb/ troc /comertul Inceputurile riturilor/ credintele

IRBIL (ERBIL ARBELA antica) IRAK )

ERBIL (IRBIL)anticul ARBELA

ORASUL VECHI OCUPAT CONTINUU DE 6-8000 ANI TRAMA URBANA DENSA ESTE UN REZULTAT AL CRESTERII ORGANICE DEZVOLTATE IN TOATA ISTORIA OMENIRII

STAZILE INGUSTE , PATIOURILE CASELOR SI PIATA COMERCILA SUNT SINGURELE SPATII DESCHISE IN TESUTURILE URBANE CARE SE FORMEAZA
ERBIL ESTE UNUL DIN PUTINELE EXEMPLE BINE CONSERVATE IN CARE TESUTUL URBAN AL ORASULUI FORTIFICAT INITIAL NU A SUFERIT MODIFICARI FIZICE SEMNIFICATIVE FATA DE SEC. IV III I.C.

VECHI SI NOU ?

UR MESOPOTAMIA

UR - IRAK

UR - CETATEA

UR SANCTUARUL

UR - PLANUL SANCTUARULUI
INCONJURAT DE ZIDURI IMPUNATOARE DOMINAT DE ZIGURAT SANCTUARUL ORGANIZAT PROBABIL IN PERIOADA LUI NABUCODONOSOR ORASUL A PARCURS UN PROCES DE CRESTERE ORGANICA BAZAT PE PLANURI RECTILINII CONTROLABILE CARE PERMITEAU : Protectia impotriva inundatiilor Dezvoltarea previzibila Controlul si paza stapanilor si populatiei Apararea si folosirea sistemelor tactice Circulatia si accesibilitatea Utilizarea apei si sisteme de evacuare Locuri de intalnire controlabile piata templele

UR - ZIGURATUL

UR - PLAN DETAILAT AL ZONEI DE LOCUINTE

A. PIATA (PANADERIA ) INCEPUTUL AFECTARII UNUI SPATIU IN CETATE PENTRU SCHIMB DE MARFURI DIMENSIUNI MICI INITIAL B.STRADA BAZARULUI CARE UNESTE ESTUL CU CALEA (STRADA ) PRINCIPALA C. MICI ALTARE STRAZILE SUNT INGUSTE CA SA PASTREZE UMBRA PATIOURILE LOCUINTELOR SE REMARCA PRIN DENSITATEA DE STALPI

UR CASA LUI ABRAHAM ?

CASA LUI ABRAHAM

Vechi si nou la UR IRAK

IERUSALIM LEAGANUL CIVILIZATIEI CRESTINE

IERUSALIM ORASUL DE AZI

IERUSALIM

IERUSALIM
A. ASEZAREA GUVERNATORILOR (FUNCTIONARILOR EGIPTENI)CCA. 13901360I.C. INCONJURATA DE PRIMELE ZIDURI FORTIFICATE CCA 1800 I.C. B. 996 I.C. PRIMUL TEMPLU AL IERUSALIMULUI , CA CENTRU RELIGIOS FONDAT DE DAVID SI FIUL SAU SOLOMON IN INCERCAREA DE A UNI TRIBURILE LUI IUDA SI ISRAEL SOLOMON VA COSTRUI AICI PRIMUL MARE TEMPLU IN NORDUL ANTICULUI NUCLEU URBAN CARE PROBABIL ERA UNIT CU PALATELE SALE C. FORTIFICATIILE DE APARARE REALIZATE IN PERIOADA LUI SOLIMAN MAGNIFICUL 1538-41 D.C.

ZIDUL LUI DAVID ? cca. 970 I.C.

IERUSALIM
CARDO AXA ROMANA N S (RECONSTITUIRE)

MORMANTUL MANTUITORULUI

MORMANTUL MAICII DOMNULUI

BABILON - IRAK

BABILON - IRAK
PLAN GENERAL AL ORASULUI IN PERIOADA LUI NABUCODONOSOR
CEA MAI VECHE CIVILIZATIE URBANA ALE CAREI URME AU PUTUT FI DESCOPERITE UNUL DIN PRIMELE ORASE CU FORTIFICATII DUBLE IMPORTANTE CUNOSCUTE SUPRAFATA INTERIOARA CCA. 36 DE HA ZIDUL DE PROTECTIE MASURA CCA.17 KM. LONGITUDINAL LUNGIMEA TOTALA A ZIDURILOR ERA PESTE 123 DE KM POPULATIA ESTIMATA CCA. 500.000 LOC DUPA OCUPAREA IERUSALIMULUI DE CATRE NABUCODONOSOR JOHOAKIM REGE AL IUDEILOR IMPREUNA CU PESTE 20.000 DE PRIZONIERI AU FOST ADUSI IN CETATE SE SPUNE CA SUNT CEI CARE AU MUNCIT LA GRADINILE SUSPENDATE IN TIMPUL LUI NABUCODONOSOR AL II lea

BABYLON

BABYLON
UNUL DIN PALATELE LUI SADAM HUSEIN

URUK - IRAK

URUK cetatea disparuta

URUK
PLAN GENERAL AL ORASULUI
PERIOADA DE INFLORIRE 3500 -2300 I.C. ORASUL LUI GHILGAMES SITUAT LA CCA.100 KM IN SUSUL EUFRATULUI FATA DE UR CEA MAI IMPORTANTA FORTIFICATIE SUMERIANA CUNOSCUTA SI CEL MAI MARE ORAS AL LUMII 50-80.000 LOC. FOLOSESTE RELIEFUL CA SI SURSA DE PROTECTIE SULIMENTARA 500 DE HECTARE INTRAMUROS MARIT LA 6KMP LATIME MEDIANA 10 KM ZIGURATUL LUI UR NAMMU CENTRUL ORASULUI TEMPLE,PALATE,CLADIRI ADMINISTRATIVE PENTRU FUNCTIONARI MILITARI PREOTI

EGIPTUL

TEL- EL- AMARNA capitala a EGIPTUL

IN TIMPUL FARAONULUI AMENHOTEP SI AL SOTIEI LUI, NE

TEL- el - AMARNA
1. 2. 3. 4. 5. NUCLEUL URBAN SUBURBIA DE NORD ORASUL MERIDIONAL EDIFICIILE TRIBURILOR ASEZAREA MUNCITORILOR SI SCLAVILOR

TEL el AMARNA ASEZAREA MUNCITORILOR SI SCLAVILOR

ORAS EMBLEMATIC PENTRU PERIOADA CONSTRUIRII PIRAMIDELOR SITUAT MEDIAN INTRE CAIRO SI LUXOR PLANUL URBAN = ARTA PRACTICII DETALII DE ASEZARE A MUNCITORILOR (SCLAVILOR ) SE REMARCA : INCINTA CONTROLABILA TRAMA STRADALA UNIDIRECTIONATA SI INCHISA UNIFORMIZAREA DIFERENTIEREA PE CATEGORII ASEZATE FIE IN ZONE DE EXPLOATARE MATERIALE FIE DE CONSTRUCTIE

KAHUN

KAHUN 2670 I.C.

PREIA MODELUL TEL el AMARNA PE CARE IL DEZVOLTA SI IL AMPLIFICA SE DEZVOLTA PARALEL CU NILUL ARE DEJA FUNCTIUNI MULTIPLE

CIVILIZATIA HARRAPA -CIVILIZATIA INDULUI INCEPUTURILE PLANIFICARII URBANE

PRINCIPALELE CENTRE URBANE HARAPPA

VAILE GANGELUI SI INDULUI CIVILIZATIILE HARAPPA

MOHENJO DARO
SIT UNESCO WORD HERITAGE

CEL MAI REMARCABIL EXEMPLU DE ASEZARE URBANA VECHE A LUMII COEXISTAND CU CIVILIZATIA MESOPOTAMIEI (SUMER) EGIPTULUI SI A CRETEI CUNOSCUTA CA STRAVECHEA METROPOLA A VAII INDULUI
ESTE CULMEA CIVILIZATIEI HARAPPA DEZVOLTATA IN LUNGUL VAII INDULUI SI A GANGELUI TERITORIU DISPUTAT DE INDIA SI PAKISTAN

MOHENJO DARO ORASUL DE SUS - REFUGIUL

MOHENJO DARO
ORASUL DE SUS - REFUGIUL

MOHENJO DARO
ORASUL DE JOS

MOHENJO DARO

ORASUL DE JOS

MOHENJO DARO ORASUL DE JOS

HARRAPA

HARRAPA PRIMELE ASEZARI URBANE

(DE PE GLOB ALE CAROR URME AU FOST DESCOPERITE)

a.

b.
c. d. e.

PRIMELE SAPATURI ARHEOLOGICE IN 1920 RELUATE SERIOS IN 1986 SISTEMUL DE SCRIERE FOLOSIT NU ESTE NICI ASTAZI DECRIPTAT SIMILITUDINI HARRAPA MOHENJO DARO AMANDOUA SUNT CONSTRUITE CU ACELASI TIP DE CARAMIDA DE ACELEASI DIMENSIUNI MARIMEA LOR SI FAPTUL CA AU EXISTAT SIMULTAN SUGEREAZA CA AU FOST CAPITALE DE PROVINCII NU AU FOST GASITE RUINE DE PALATE SAU TEMPLE NU AU FOST GASITE URME DE ACTIVITATI MILITARE PLANUL URBAN ESTE STRICT GUVERNAT DE ACELEASI REGULI

HARRAPA CULTURA URBANA

PRIMELE CENTRE URBANE
CULTURA AVANSATA TEHNOLOGIC SI SOFISTICATA CIVILIZATIA VAII INDULUI CREEAZA PRIMELE CENTRE URBANE CUNOSCUTE PANA ASTAZI APAR :
PLANIFICAREA URBANA GUVERNAREA MUNICIPALA IGIENA COLECTIVA ACCESUL LA SISTEMELE SANITARE COLECTIVE APA DIN FANTANI CONTROLATE PENTRU INDIVIZI SI COLECTIVITATE APELE UZATE / SI DE PLOAIE SUNT COLECTATE SI DIRIJATE , IN COMUN PRIN SISTEME DE CANALIZARE STRADALA ACOPERITE SI CARE POT FI CURATATE SI INTRETINUTE FIIND REALIZATE DIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE TIPIZATESI MODULATE /INLOCUIRE USOARA LOCUINTE DESCHISE DOAR SPRE CURTILE INTERIOARE EGALITARISM LOCUINTE DE ACCEASI MARIME

STIINTA /UNITATI DE MASURA CREEATE AICI PENTRU : LUNGIMI , MASE , TIMP PRIMELE ZONARI FUNCTIONALE PRECISE : LOCUINTE SPATII PUBLICE INCLUZAND PRIMA MARE BAIE PUBLICA A ORASULUI CARE AVEA ;
ORIENTAREA AXULUI LONGITUDINAL PE DIRECTIA N - S , DOUA ACCESE CU TREPTE CARE COBOARA IN BAZIN IN CAPETELE DE N SI DE S Lungimea = 12 m /ax N -S Latimea = 7 m /ax E V Adancimea = 2,4 m

CLADIRI DE CULT PIETE PUBLICE /ZONE DE COMERT ARTIZANI GRUPATI CA ACTIVITATE SI LOCUIRE GRANARE MARI DEPOZITE PORTURI CU ANEXE

CIVILIZATIA HARRAPA TIPURI DE CLADIRI

CLADIRI DE CULT / DIFERITE DE TEMPLE CLADIRI SI SPATII PUBLICE AMFITEATRE / BAI PUBLICE / PIETE DE INTALNIRE /PIETE DE VANZARE MARFA DOCURI PORTURI SPATII DE ANCORERE GRANARE DEPOZITE CU SISTEME DE ACCESE (RAMPE DE DESCARCARE SI SISTEME DE RIDICARE /COBORARE A MARFII 0 DEPOZITE CU SISTEME DE AERISIRE SI VENTILARE A CEREALELOR PRIN CANALE SUBTERANE PLATFORME DE ADUNARI SI COMERT ZIDURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INUNDATIILOR ZIDURI DE PROTECTIE CIVICA SI MILITARA(CARE INCERCAU SI SE PARE CA AU REUSIT CA PRIN MASIVITATEA LOR SA DESCURAJEZE POTENTIALII ATACATORI EVITAND RAZBOAIELE)