PLOSNITE: Dintre toate formele de sexualitate animala, cea a plosnitelor de pat (Cimex le ctularius) este cea mai stupefianta.

Nici o nchipuire omeneasca nu poate egala o asemenea perversiune. Prima particularitate: priapismul. Plosnita de pat nu se opreste niciodata din c opulatie. Unii indivizi au peste doua sute de raporturi sexuale pe zi. A doua particularitate: homosexualitatea si bestialitatea. Plosnitele de pat ntmpi na dificultati n deosebirea semenilor si, dintre acesti semeni, le este si mai gr eu sa recunoasca femelele. 50% din raporturile lor sunt homosexuale, 20% se produc cu alte specii, iar 30% se efectueaza cu femele. A treia particularitate: penisul perforant. Plosnitele de pat sunt echipate cu u n sex lung dotat cu un vrf ascutit. Prin intermediul acestui instrument asemanato r cu o seringa, masculii strapung carapacea si si injecteaza samnta oriunde, la ntmp lare ? n cap, n abdomen, n labe, n spinare, ba chiar si n inima doamnei lor! Operatia nu afecteaza cu nimic sanatatea femelei, dar cum ar mai putea ele sa ramna nsarci nate n asemenea conditii? De unde si... ... A patra particularitate: virgina nsarcinata. Din exterior, vaginul ei pare in tact si, totusi, ea a primit o lovitura de penis n spinare. Cum pot supravietui s permatozoizii n snge? De fapt, majoritatea vor fi distrusi de sistemul imunitar, c a niste vulgari microbi straini. Pentru a multiplica sansele ca vreo suta dintre acesti gameti masculi sa ajunga la destinatie, cantitatea de sperma eliberata e fenomenala. Cu titlu de comparatie, daca masculii plosnite ar avea dimensiunile unei fiinte omenesti, ei ar elibera treizeci de litri de sperma la fiecare ejac ulare. Din aceasta multime de spermatozoizi va supravietui un numar extrem de mi c. Ascunsi n ungherele arterelor, pititi prin vene, ei si vor astepta sorocul. Fem ela si petrece iarna gazduindu-i pe acesti locatari clandestini. Primavara, condu si de instinct, toti spermatozoizii din cap, labe si abdomen se strng n jurul ovar elor, le strapung si patrund n interiorul lor. Fazele urmatoare ale ciclului se v or desfasura fara nici o problema. A cincea particularitate: femela cu sexe multiple. Fiind tot timpul perforate pr etutindeni de sexele masculilor, femelele plosnite ajung la un moment dat sa fie acoperite de cicatrice care contureaza fante maronii nconjurate de o zona deschi sa la culoare. Asemenea unor tinte! n felul acesta se poate sti cte acuplari a avu t femela. Natura a ncurajat aceste nelegiuiri dnd nastere unor adaptari ciudate. Generatie d upa generatie, anumite mutatii au ajuns sa creeze incredibilul nsusi. Plosnitele de sex feminin au ajuns sa se nasca avnd pe spate pete maronii, aureolate de o cu loare deschisa. Fiecarei pete i corespunde un receptacul care este un "sex sucurs ala" legat direct de sexul principal. Particularitatea aceasta exista actualment e n toate fazele dezvoltarii sale: lipsa cicatricelor, cteva cicatrice receptacule la nastere, veritabile vagine secundare pe spinare. A sasea particularitate: autoncornorarea. Ce se ntmpla atunci cnd un mascul este per forat de un alt mascul? Sperma supravietuieste si nainteaza ca de obicei spre reg iunea ovarelor. Negasindu-le, se ndreapta spre canalele deferente ale gazdei si se amesteca cu sp ermatozoizii autohtoni. Rezultatul: cnd masculul pasiv va perfora, la rndul sau, o femela, el i va injecta propriii spermatozoizi, dar si pe cei ai masculului cu c are a ntretinut raporturi sexuale. A saptea particularitate: hermafroditismul. Natura nu conteneste sa faca experie nte ciudate pe cobaiul sau sexual favorit si masculii plosnite au suferit, la rnd ul lor, mutatii: n Africa traieste plosnita Afrocimex constrictus, ai carei mascu li se nasc cu niste mici vagine secundare pe spinare. Acestia nu sunt, totusi, f ecunzi. Se pare ca aceste vagine au un rol pur decorativ sau de ncurajare a rapor turilor homosexuale. A opta particularitate: sexul-tun, care trage de la distanta. Unele specii de pl osnite tropicale, numite Antochorides scolopelliens, sunt astfel dotate. Canalul spermatic formeaza un tub gros si mare, rasucit ca o spirala, n care lichidul sp ermatic este comprimat. Sperma este apoi propulsata cu mare viteza de catre nist e muschi speciali, care o expulzeaza n afara corpului. Astfel nct daca un mascul za

reste o femela la ctiva centimetri distanta, el ocheste cu penisul tintele-vagin de pe spatele doamnei. Jetul despica aerul. Puterea acestor salve este att de mar e, nct sperma izbuteste sa strapunga carapacea, care este mai fina n partile respec tive. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.