Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Incendii Si Inundatii
Incendii Si Inundatii
PINII FOCULUI
Unele plante au nevoie de
foe pentru (a semin,ele lor
sa germineze. Multe tipuri de
pin, cu noscu)i sub numele de "pini
oi focului ", producsemin)e core
rilmln Inchise In conuri do toritil
unei subston)eviscoose numitil
rti}inil . In timpul unui incendiu,
copocul motur poote Ii di str us, dar
w
conu rile cod pe pilmint }i ril}ino se
tope}te, lilsind sil intre mii de
semin)e in solul de curind fertili zot
p
" de fo c. "Pinii focului" pot fi
intilni)i In multe tilri unde existii
ri scul izbucnirii unor incendii, co
ocest pin lodgepole din Americo
de Nord.
SUPRAVIETUITORII
DIN YELLOWSTONE
in Paml Na,ional
Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de
elani aproximativ
240 au pierit in
in(endiile din 1988.
Mojoritoteo au murit din
couzo fumului, cind focul s-o
ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c. Multe
onimole, cum or fi ur}i i sou
vulturii au intrat in
po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele
onimol elorucise de foc.
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo
incendiilor prin sotelit, dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent.
OCHI DE VULTUR
Posturile de observare avertizare a ineendiilor reprezintii principala
metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri. Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajul de dedesubt, trimitind
imagi nea 10 0 baza centrala. este adeseo ri difici lsa stabili m dife renta
dintre fu m ceata pe un ecran tv, lentila comerei devenind un detecto r
de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman. Posturilede observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori, coreanunta ori ce
incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul
radioului. Acest centru din Oregon, in vestu l State lor
Un ite ole Americii, nu ma i este fol osit co un post
de observatie, ci afost
ren ovat pentru a fi
fo losit de
pentru ca mpi ng.
Focul pOGte
un eori vegetatiei oHate in
ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
:YELLoWsToNE, \
APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone, din
, 988, unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul
fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl
permis in Yellowslone in ullimii ani.
Cereelalorii au sus!inul ea inlerzieind foeul ,I
in pare limp de mulli ani, malerialele J
eombuslibile se inmullisera, a;ungind la un ;
nivel perieulos de oceell incendiile din I
, 988 S-IIU dovedil deosebil de
devlIsloloore. Echilibrul dinlre evolulia
, nOlurala II focului eonlrolul acesluill ,
Irebuie IUIII in consideralie de toli exper!ii \
din diferile parli II/e lumii 1i po/emiclI
referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde.
PREvENIRE
INCENDllLE
e
el mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa
izbucneasca. AJa cum am vazut, cele mai multe incendii
din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta, fie in mod accidental. A-i foce pe oomeni de
pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului
de incendii; educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce
ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii. Pompierii stropesc
dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului
din piiduri; spumo este folosito pentru 0 lupto direct impotriva
fliieorilor. Eo nu este toxieo se descompune ulterior foro a afecto
mediul. (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu pentru
odetecta coldura senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul olte
semne de foe. (u toote acesteo, norii limiteazo actiuneo ocestor senzori,
core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate.
este sii nu-llaJi sa
eele mai multe incendii
de oameni fie din
de
r;educerea numarului
incendiilor 0 data ee
Pompierii stropesc
de extinderea focului
direct impotriva
ulterior faro aafeeta
senzori cu pentru
ainregistra fumul alte
acfiunea aeestor senzori,
De putem bozo in totalitate.
pentru detectarea
de detectare tradifionale
in prezent.
iKencliiJor reprezintii principala
Iocuri. Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt, trimilind
odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv, lennlocomerei devenind un detector
o(hiulumon. Posturile de observore 0
plinede voluntori, core onunla orice
sediucentral prin intermediul
centrudi nOregon, in vestul Stotelor
nu mai este lolosit ca un post
de observolie, ci 0 lost
lenovot pentru 0 Ii
lolosit de
pentru camping.
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI
Focul poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului. Pompierii dou lac
uneori vegetoliei oAote in coleo unui incendiu. Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip,
ei pot creo a boriera in coleo focului, core losa incendiul principol lora combustibil. Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore. Acest tip de foe este
cunoscut subnumele de incendiu progromot. EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile.
AUTOPROTECTIE
Dacii locui,i intr-o zonii
amenin,afii de incendii sau
sinte,i confrunta,i cu un incendiu
in piidure, sinf multe lucruri pe
care Ie pute/i lace pentru a vii
proteia. Urmeazii aiei citeva
instruc,iuni adresate celor ce
locuiesc in zonele amenin,ate de
incendii din Australia.
a Redu(erea malerialelor
(ombuslibile esle vilalii. Asigurali
vii (a frunzele (iizule, firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl
(uriilali in mod regulal. (reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el
pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre.
aAsigurali-vii (ii aveli rezerve
de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10
apa din (ondude. Paslrali apii inlr
un rezervor sau inlr-un bazin de
inol.
a Verifi(ali-vii e(hipamenlul
mai ales s(iiri Ji furlune. Asigurali
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge
in loale piirlile (asei.
a Asigurali-vii prole(Iia
personalii. Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi panlaloni
fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina, de exemplu;
fibrele (onfe(Iionale de om, (um ar
fi polieslerul sau nailonul, se lopes(
Ji ard pielea), (izme de piele
rezislenle, miinuJi, o(helari piilarii
(U bor larg.
MARELE MISSISSIPPI
De-a lungul fluviului Mississippi au
lo( inundatii fre(vente, dar (ele din
1993 au fost in mod special
devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l
Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km. EI
din locu i llosco, Minnesolo, se
vorsa In Golful Mexicului. Impreuna cu ofluen!il
sa i, cuprinde 0 zona de 3,2 mi lioo ne de km2,
ee include 31 de slole omericane doua
pr ovi neii conodiene.
FUNCTE UMEDE
U
na din zonele cele mai umede ale lumii, in anul
1993, a fost valea fluviului Mississippi, din
Statele Unite ale Americii. Dupa 0 primavara umeda,
furtunile verii au ad us mai multo ploaie In regiunea vestcentrala a
Statelor Un ite ale Americii oceste furtuni au devenit persistente. luni de
zile au cazut ploi, vara devenind
ceo mai umeda InregistratO In state
co Minnesota, Illinois Iowa. !ntre
lunile aprilie iunie, Iowa a fost
inundata de 0 cantitate de ploaie
egala cu ceo pe core 0 de
obicei In decursul unui on 'ntreg.
Ploile au ridicat nivelul fluviului
Mississippi 10 un nivel record .
Inundatiile au Inceput In Minnesota, In iunie, de-a lungul verii au
,naintat ,n oval. fermele de-a lungul fluviului Mississippi
slnt protejate de diguri de pamlnt, proiectate so opreasca
revarsoreo apelor chiar In timpul unor inundotii (vezi p. 24). !nsa
pe toota lungimeo fluviului, apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu
mai mult de 6 mefri. Distrugerile couzate proprietalilor terenurilor
au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni.
INUNDAT
Frumosul Vene,ia, din Ifalia, esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din
intreaga lume. esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei
logune, 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee. In
loe de slra zi, ore co nole. Nueste de mirore
deci ea onum ile pa rti ole sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre }i de fu rluni.
"SUFERINTA (HINEI"
Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km, izvorind din Muntii
Himalaya sfriibiifind 0 cimpie infinsii din
nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea
(hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de
"Suferin)o Chinei" deooreee, de-o lungul seco lelor,
inun do)ii le sal eau uei s mi liaone de oomeni. Seeole de-o
rlndu l, ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd
diguri din crengi de solcie, kooliong (un lip de sorg),
nui ele, pielre, nisip ea ramizi.
ale lumii, in anul
Mississippi, din
Dupa 0 primavara umeda,
regiunea vest-central aa
persistente. Luni de
TARllE DE JOS
De mai mult de 700 de ani, olandezii au tonstruit
intiirituri diguri pentru a opri valurile de furtunii,
care puleau sii inunde coastele ioase
Majaritatea terenurilor agricole af latede-a lungul
coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate
sub nivelul apei, numite "poldere". Aceste terenuri se 0110 lie 10
nivelul morii, fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri.
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE
oameni din Dhaka, Bangladesh, se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn, numite "nouka",
protejindu-se, intr-o oarecare miisurii, tu umbrelele impotriva ploilor musonice. Inundariileconstituiecele mai
frecvente dezast re naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumi i. Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri
pentru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
populate. Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l
l
CASE PLUTITOARE
Oamenii din
Iquitos, Peru, triiiesc
de-a lungul unuia dintre
cele mai mari fluvii din
lume, Amazonul . Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si
oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundo!ii lnso
orosullquitos se ridi co si se
loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundo!ii Cosele
construite din trestie si stuf
sint ridicote pe plute lungi,
plosote Intr-un co t 01
Auviului, unde opo este mai
mica .
CULTIVAREA OREZULUI
Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inunda,iile, care
fac parte din via,a a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru
ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobil e si in deltele riurilor.
Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte
de orez pe on . Cu toote ocesteo, inundotii severe sou neostepta te pot devosto
terenurile cu ltivo te, dezrodoeinind si distruglnd plantele, losind si ca ntitoti
!!!! '!'l _ uriase de aluvi uni pe aeeste terenuri.
CONSTRUIREA DE DI GU RI
De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor, construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inunda,iilor. ln State Ie Unite
ale Americii, aceste diguri se numesc "levees". Primul astfel de di g a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi, In 171 8, pentru0 proteio orosul New
Orl eo ns. Deot unci, lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot, dar di g uri Ie produc Si ele unele probleme. El e pot opri oposo inu nde un on umi t lac, dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte.
Cind apare 0
inunda!ie intr
ozona fara
diguri, apele
se deplaseaza
lent.
Pamintul neamena;at absoarbe
apa formind habitaturi umede
foarte bogate.
in timpul inunda!iilor,
apele depoziteaza
aluviuni, imbogafind solul.
Apa poate trece peste cNguri,
distrugind terenurile cultivate
mai pu/in prote;ate.
Digurile constroite pentru prote;area
a culturilor pot provoca
inunda/ii in amonte.
A1
AJ
U
niil
am,
par
terenuri a
inundabile
Intreaga lUI
stanfele nu
fiilor, subst
sisteme vit(
secolelor, 0
riurilor, ei
impotriva
pamint
in Britania,
ecluzelor'
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI
loloses( la maximum inundaJiile, (are
itii a Jiirii. Orezul are nevoie de apo pentru
ine In cimpii le inundobile ii In deltele rlurilor.
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte
inunda!ii severesaunealteptote pat devasto
Ii distruglnd plontele, loslnd Ii contito!i
inundaJiilor.ln Stotele Unite
in 1718, pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc, dar
Dlgurile conslTuite pen/ru pro/ejarea
a cuI/uri/or po/ provoca
inundall' in amon/e.
pamlnt pentru aIl'Icerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) .
In Britania, romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei. Construirea
ecluzelor Impotriva inundatiilor, a barajelor rezervoarelor continua Plna astOzi.
CASA MOBILA
Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor. Du pa cele din 1993, multe
comunito!i ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte. Cu loote ocesteo, ocest tip de solu!i eeste posibil door In !oril e bogote, undeexisto destul e
fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populo!iei nu este preo more, ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori .
ATE OBISNUI CU
,
AMENINTAREA
U
nii oameni au trait dintotdeauna sub
ameninfarea inundafiilor, deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune
terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILOR
inundabile. La fel co 111 Egiptul antic, agricultorii din
DE TIP "TSUNAMI"
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe sub
Acestea sint plod de beton
stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inunda
aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio. Jo ponio a suferil de pe urmomultor
tiilor, substante care fertilizeoza solul. Fluviile slnt
tsunami distrugoloore de-o lungul istori ei sale. Aceste
sisteme vitale pentru transport comert. De-a lungul
ti puri de dig ur i aiuto 10 absorbireo energie ivolului, core
secolelor, oamenii construit In apropiereo or introoltlel pe uscol, di struglnd numeroase clodiri.
rlurilor, ei Incercind Intotdeauna so se protejeze
Impotriva omenintarii inundatiilor. Cu 2 500 de ani In urma, chinezii construiau Intarituri din
:lJ
Dill! 0 lNUNDATIE
,
C
e se intimplo dupo (e apeIe au sdizut
-' oamenii in(ep so se intoaHa la (asele
terenurile lor distruse de inundafii? Primo
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este
pierdereo de vieti Corpurile pot fi purtote de
ope 10 mori distonte; este posibil co unele nid
so nu fie gosite. Ronitii trebuie evocuoti
Ingrijiti. Apoi poote Incepe opemtiuneo de
curotare 0 teritoriului . Putereo inundotiilor
dOrimo odeseori cosele din temelii. De
osemeneo, opele poarto cu ele contitOti
de noroi urit mirositor, ((]re poote ocoperi tot
ce se vede, odotO opele retrose. 0 oito
problemo este oceeo co opele nu slnt curote in
timpul inundotiilor opele potrund In
sistemele de conolizore, rospindind reziduuri
prin cose pe strozi crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa
inundafiile care au devastat 0 mare
parte a coastei olandeze in 1953.
Teribila murdarie lasata de inundafii se
poole vedea destul de clor in oceas/a
1010gralie. Moi mult de 70 000 de
oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de
400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor.
((] holem,
molario
dizeneterio.
CULTURI DISTRUSE
Agricultorii privesc terenurile
dislruse, in Honduras, dupa
tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi
ploi le lo ren)iole ou provocol valuri
uriole de noroi Ii inundo)ii. Mai
de jumiilole din lerenurile
in Honduras ou fosl dislruse de
furlunii. Orgonizo)iile de j
au oferil hronii penlru moi mull
jumiHole de mi lion de oo meni,
in pericolul de a muri de inoni)ie.
oltii priori lole a fosl dislribu)io
semin)elor, osrielincillerenurile sO fi e
cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon.
CULTURI DISTRUSE
Agricultorii privesc terenurile
distruse, in Honduras, dupii devas
tiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au di strusvegetaJia
plaile torenJiale au provocat voluri
uria?e de noroi ?i inundalii . Mai mult
de jumotate din terenurile cultivote
in Hondurosau fost distruse de
furtuno. Organizoliile de ajutarare
au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni, olloli
in peri colul de a muri de inanilie. 0
alto prior itate a fast distribulia
semi nlelar, asrielincit terenurile 50 fie
curolate ?i replantote 10 timp penlru aoferi
cull uril e necesare in viitorul sezon.
APA CURATA
Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion
dupii inundafiile care au lovit Dhaka, in
Bangladesh, in 1998. Aceste inundotii ou fost cele
mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t
In urmo lor milioane de oameni faro odopost . Pentru
guverne ?i argonizoliile de ajutorore uno din primele
prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo
rezerve de apo curato. Urmotaoreo priaJitate este de a
elibero ?i curola fintinile ?i de a se asi guro co ele nu au
fast wntominate de reziduuri le aduse de inundOlii.
- --- -- - - - -
HONDURAS, 1988
Capitola Hondurasului, Tegucigalpa,
a fost devastatii de inundafiile
provocate de uraganul Mitch. Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii
au ciizut in momentul maxim 01
furtunii. Un martor ocular i1i descria
neputinfa in momentul in care
"casele citorva vecini au fost luate
de ape. Coso aflatii in ;osul casei
noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini. Am din propria noastrii
casii ... cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime... Multi dintre
salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de
,. "
j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA
"Arno a din matcii!" Acesta era
strigiitul ce putea fi auzit in toatii
Florenfa in noaptea de 4 noiembrie
1966. Dupo a plaaie tarentialo, riul Arna a
inundolin cele din Ulmo port ea islori co aoro?ului .
Apele s-au ridicalla 6 melri, pravoc1nd distrugeri
insemnale multor mon umente islorice importante,
unar opere de orto Ii sculpturi. Uno dintre
principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire
cenlrolo poluind lot ce-i ieieo In co le. in
biblioleco, moi mult de un milion de corti - unele
dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile
de noroiul gros omeslecol cu pelrol. Voluntorii ou
fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduuril or ?i 01 produ
selor de pielorie purlote de ope. Experlii au coutol
prin milul depus penlru0 gosi frogmenlele cOlule
ole unor fresce importonte; de osemenea, ou
curololli restourol piclu ril e. Eforlul inlernolionol
urio? 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto.
27
URMARIREA VALURILOR
Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in
1946, s-a hotiirit infiintarea unui sistem
de avertizare in regiunea Pacificului. Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sis/em
de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi, 26 de no!iuni colaborind 10 coleaareo de
dote l i 10 trimitereo de avertismente. Sistemul
foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului, core olerteazti centrele metearalogice
do co apare un tsunami. (u taate acestea,
averti smentele impotriva unor tsunami nu au
intotdeouna efectul seontot. Dupo avertismentul din
1964 referitor 10 un tsunami, mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru
aprivi fenomenul.
PREvENIRE )
lNUNDATllLE
,
C
e precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor
care or fi solutii1e ce ne-or do
speronte pentru viitor? Pretutindeni in lume,
meteorologii hidrologii foloses( e(hipoment de inolta
tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ploile.
Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in
ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii
moi exo(te despre o(este fenomene. Rodorul meteo este de
/
osemeneo folosit (ombinot cu informotii obfinute (U oju
torul dispozitivelor de 10 sol, ostfel in(It pot fi oferite infor
motii (omplete pentru zone extinse. Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte. ,
Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor protejo coostele,
nOfiunile bogote, dezvoltote, construies( odeseori
sisteme (om plicate de boroje, rezervoore diguri, (hior
do(a schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot
in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice.
Borierele riimin in pGzi!ie
orizontalii, pe fundul
miirl;, pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel
pUlin , metru decit cele
Pentru 0 ridieo borierele, LAGUNA
aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii borierele se
vor ridicD 10 suprDfD/ii.
VENETIA iN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fost inundatii timp
de 101 de zile. Acesta afost eel
mai teribil on inregistrot vreodotti.
Venetia este omen into to de do uti
mori probleme : ridicareo nivelului
mtirii co urmore ainctilzirii globole si
scufundoreo oralului. Ani de zile,
oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia. Unul dintre
plan uri se numelte proiectu/ Moise. EI or presupune fixarea a79 de boriere
pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin
core 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo. Totul i multi sint Ingrijoroti
din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei florei
din laguno. 0 alto problemo couzata de boriero, co li de alte lucrari de
pratectie acoastei, este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in
alteptirti ale coostei, couzind ocola inundo!ii li mai mori.
penlru 0 monitoriza
inunda/iile. Aeeastii
imagine din solelil
prezinla zono St.
Louis din Stotele
Unite ale
momentul
moxim al
inundDliilor
eDuzote de
Mississippi
Missouri. Zonele
VE NETIA iN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fast inundato timp
de 101 de lile. Aceslo afosl cel
moi leribil on inregislrol vreodolo.
Venetia esle omeninlolo de douo
mori probleme: ridicoreo nivelului
morii co urmore aincolzirii globole
scufundoreo Ani de zile,
oomenii de polili cienii au
melodo de aproleio Venelio. Unul di nl re
EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere
Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo. TolU ji mulli sinlingriiorali
boriero I-or oveo osupro founei florei
de boriero, co ji de aile lucro ri de
pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori.
pentru a monitoriza
inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit
prezintii zona St.
Louis din Statele
Unite ale
mamentul
maxim 01
inllndaliilor
cauzate de
Mississippi
Missouri. Zanele
olbastre negre aratii cit
de extinse all fast inllndalii1e.
BARIERE ALE iNALTEI
TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii
oferite de inolto tehnologie
pentru proteio locuri
importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983, Londra esle proleiala
de volurilede furl una, osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953, de caIre
ecluzo de pe Tomiso.ln mod
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe
fun dul fl uvi ul ui.ln cazul unui perical,
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei
fluviului . Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico campl el parli le.
29
l
MITURI ALE
POTOPULUI
Miturile potopului apor
in toote culturile lumii.In
oeeste povestiri, potopul este
odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muri torii de pe
Pomint pen truroutoteo lor. In
povestireo biblico 0 lu i Noe, pe
orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau
animale aliituri de familia lui
Noe. Vechii bobi lonieni
spuneou povesteo lui Enlil, core
trimisese un more potop pentru
o reduce 10 tocere popoorele
lumii. Povest ireo hinduso 0 lui
Monu leloteo zo co Monu 0 fast
averti zot de un co trebuie
so construiascii 0 corobie. Gnd
avenit potopul, atras
ca rabio Monu 0 fost so lvo t.
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea
fusese distrusa de foc de opii. Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii, Tloloc. Atit azteni, cit
din America de Sud se rugou zeilor focului.
DE
TI
D
ed
au
in ul
mis povesti
Inelele de ale
inundatii.In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele
incendiului. 0 inun dolie poote ofecto
de loe ,; de opa. Aceosta slatu;e it
zeul plo/i, Tloloc. Atit aztec;i, cit ,i
I-*a de Sud se rugou ze;lor locuM.
DESCOPElURFA
.TRECUnJLUI
D
e dnd locuiesc oameni pe pamint,
au existat intotdeauna incendii
inundafii. Popoorele onti(e ne-ou trons
mis povestiri pline de forto, numite mituri, prin
(are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natu
rale terifionte. Oomenii de de ostozi au dote
despre in(endii inundotii din Anti(hitote dotorito ves
tigiilor orheologi(e. Un strot de huma moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au
avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo. Un strot de
funingine poote indi(o izbucnireo unui in(en
diu In ve(hime, (are po ate fi dotot (U destul de multa
iprecizie. Copadi pot oferi ei informotii utile. Atit
inundotiile, cit in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci
ocesteo se observa In inelele de ole o(estora.
Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile
I in(endiile, ior lehnico respe(tiva se
I dendrocronologie.
DENDROCRONOLOGIE
Inelele de ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii. In onulln care 0 avut loe un incendiu, inelul poote fi mai ingust, ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL
Povestea phoenixului vine din mitalogia
greaco. Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re
viu co lora to or fi trait 500 de ani, oltii co or fi trOit
12 95 4de ani. In momentul sale, eo ordeo
pe un rug de crengi oromote. Din se ridieo
un nou phoenix, tlnor si la fel de frumos. Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul
Heliopolis (Orasul Soa relui), di nEgi pl.
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo
incendiului. 0 inundo)ie poaleofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c, ronind lemnul
viu de sub Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere. .' ,
INUNDATII iN VECHIME
Unele dintre cele mai vechi
civilizatii de pe Pamint s-au
dezvoltal in cimpia Tigrului a
Eufratului, intr-o zona numito
Mesopotamia (lrakul de astozi)
Popoorele din oceosto lono ou trecul
prabobil prin multe inundofii.ln 1929,
soptiturile orheologi ce din orasul anti cUr
au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10
more adincime. Acest slral de 3 metri
indica faptul co ocum mu lt e mii de oni
avusese loc 0 inundotie, nivelul apei
ridic1ndu-se, probobil, la 7,5 metri.
IRAK, 1929
POTOPULLUINOE
Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u/ antic Uruk era
, un britanic, Sir Leonard Woolley.
4 Dupa exam;narea stratulai gros de
huma depozitat in urma inunda,iei,
el a seris: "Am descoperit astlel
inunda,io 10 care se relera
povestirea despre potopullui
Noe". Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie '
sa Ii parut co ,i cum potopul a
acoperit in intregime pamintul.
JI