2

A eeelll.
BEDRESOR
format din trei tranzistoare $1 o
dlodi Zenner de tip DZ 110. Re,la-
lui valorii tensiunII la leflre H face
din P cu valoare de
200.0. (este de tip bobinat al sirml
dt!
R

unui emilllor. adaptarea impoo
danlf:i de ic:airca_tuia eu
rldcrul lnrenei ai fidenilui cu
E
antma IIM bothltoarc. Daci im-
pedan\C1e ,tnl eple ea valove.
pc linie DU e:Otd unde lt.llionare,
PENTRU AB\BATURA
Tranzistorul EFT 213 va fi montat
(prins cu ,uruburl) pe un radiator
termic - o plad de aluminiu cu su-
de SO cnr . In
se fac I l uri pentru cone,;iunea
bul ,i emitor, Iar colectorul se
prind" cu ,uruburi de aceasti placi
pentru un contact termic ck mal
bun.
F
ci numai unde proar.esiYesi lran-
.ferul de eoeI'a)e In &nlml elle
IHANllSmHllAII
maxim.. Penuu verifICare. acestui
luau a rOll eonstl'llit imlrumeotul
aclruillC:heml o publieim alAlur&1.
Insll'llmentw a fO$l consll'llit
tnlr-G cut ie de aJ\IllI ioiu cu dimen-
.iunile IlS )( 100 )( .0.
De cele mai multe ori, performan-
unui montaj electronic depind
de sursa de alimentare.
Recomandabil este si. dispunem
de o IUrsi cu tensiune varlabill in-
tr-o anumiti plall rn timp.
subillzati electronic.
rul pentru tensiunea de 2 .1) V
1 A.
In secundar sint monute dlodele
redresoare O, O
2
, care pot fi de
tipul EFR 105, EFR 106 nu chiar
pll a de selenlu.
Fiindd pe radiator apare ten-
sIunea redresati, acest radiator se
va monta izolat electric de cele-
lalte piese.
Cele douA bome coaxi.1e de
WnectaR este bine Il fie moD-
tate u lfd Tocit capetele firului

dt malIC:urtpecontaclele eomu-

Bucla de cup'-.j !le realiteazA
In fdul wmIItor. le il! o bucati.
de cablu couial cu
75Q, de <:ea 40 an lun&ime li i
le InlIIlurl Invelisw boia! exte-
rior.
Monulul prezentat asiauri o ten-
sIune la electro-
nice, ce poate fi realul manual In-
treO ,i 'O V.
Tensiunea redresati este
sistemului electronic de stabilizare.
Montalul se poate r ealin pe o
pllculi de circuit imprimat sau pe
o de pertlnax in are s-au
fixat aPM pentru contloct.
t ntR ireia metalicl p pluticul
firul ui interior ntrodl,lCZ cu
un condl.lClOr bolat ale
Transformatorul de alimentare
este realizat pe un miu cu
nea de -4 cnf, la care in primar se
boblneul 2 ., 170 de spire a.t sTr-
mi din cupr u emailat de -diametru
0,2 mm, iar in secundar 5e boblneul
2 ",80 de splre din cupru emailat
cu dlametrul de 0,6 mm.
Evident, se poate utiliza alt
transformator, cu ca pri-
marul fie di mensionat pentru teo-
siunea de 110 fi 220 V, iar secunda-
::: ,ii
n---t-4>-,
"
"
II
Pe un baston de cu dlametrul de
8-10 mm " luni de 7-10 cm se bobineui
70 de splre un man,on de carton, ceea ce
este Inflturarea l,., Iar peste [ 1 se bobi-
neul 8 Iplre, ce reprulnd SIrma de
bobinaj este de cupr u izolat cu email nu
mltase cu dlametrul de 0,1 mm. Condensa-
tor ul de acord Cv este cu capacitatea maxi-
mi de 500 pF. Se utillzeul o de la
HADIDHlCfPJOAHf
1IIIlTUI&
un condensator variabil utilizat In radio-
receptoare.
Semnal ul selectat de circuitul li Cv din
lama undelor medii este aplicat pe baza
tranzistorului TI de tip EFT-l17, EFT-l19,
P-401, sau oricare altul ce este apt a lucra
1n
Celelaite trei tranzistoare sint de tip
obl,nuit de In Kheml a
fost noUt EFT 151 sau oricare alt tip din
interni sau strilnl. Realalul am-
plifielrll5e face din de 1 Ma.
Difuzorul este de tip miniaturi a.t rezis-
tenp bobinei mobile cuprinsllntre 1 " 100,
jmport.ant este el acest montaj 5e poate
alimentacu1V sau a.t -4,5 V.
M1
ulremilllp iei prin douA
"uri prKticale In l reti, la I COl

le 1i peK: II. contactele (:Omu
EE:
ui K Pentru ca bucla
cit mai putin
ainte de a fi lipiti. pe bor-
coaxiale, polle fi !leulll ro-
T.
8C In jurul inatrumenlului de mi
""-
PoteDp.oD'letrw PI IoeI"YqIe la
'1abilirca KDlbilitlfll insuumen-

iar poter'lliometrul Plia o:o::h i

ibru-. apllfatului.
Mlaurltoarea de: relb,i a_
ometl'lllui dOCWIC In rdw ur-
mAtor:
Se coo.ecteua emi]ltorul In

GIIIHIIOH
DE TON
Mont-,Ju' .. compun. dl nb -un tub "ee_
tronlc d. tipul (ee 15 __ o, iear. aU t ub
.c"illa'anl, mo ntllt In ,a.lm da multlvlb,a_
10'. Aca.t mont ... en ..... 1 un _ n .. cu
d. a proximaUv t _ HII, In ca-
Iocl a p,I_1 It'ocla tii nd "'Olltel ",anlpu_
latotul
Din poten1lomattu' d a t. kll .. poal.
Modifica heev ..,. da luelu. Oad .. mo n-
t .. aI un ban.to,mato, de 1 1,. Iti un d l_
IUllor, .. ",nal'" .. pot " I I p .. tact ntr-o
cama,1, dad ti ,.ceptlonat. d. ",a'
",uit. p.'Man . In locul ban.tormato,ulul
.. poat. monta o pet-ee'" de d.ti cu ."' -
da 2_.n.
Un montaj de radioreceptor foarte des
folosit in gama undelor scurte este ocl cu
sensibilitatea a a
cestui tip de schemA. precum numlrul
redus de piese componente fi recomandA cu
precidere constructorilor incepAtori.
Partea de o constituie pri
mul etaj, celelalte trei etaje constituind de
in
colectorul tranzistorului TI> montajul este
realizat cu romusul tensiunii de alimentare
la masA., fapt ce montarea conden-
satoru1ui Cv totodatA. efectul miinii in
timpul acordului este inlAturat.
Pentru gama de 28 MHz, bobi-
nele LI L
1
se realizeazA pe o carcasA cu
miez de feriti (de la transformatoarele FI
de la televizoare) cu diametrul de 6 mm.
Bobina de antenA LI are 3 spire., iar
bina de acord 4 are 10 spire. Bobina LI
este flcutl din sirml Cu-Em sau cupru-
email-mAtase cu diametrul de 0,2 mm. iar
bobina L
1
din tip de srmA, dar cu
diametrul de 0,3 mm. Bobinajul se face
lingi spirl, Intre bobina LI Il.s.indu-se
un liber de 2 mm.
In emitorul tranzistorului TI este montat
S. Acesta are ca suport corpul unei
de 1 M!l, pe care se bobineazA
100 spire de slrml cu diametrul de 0.1 mm.
Condcnsatoru1 de O" este un trimer
cu aer sau pe calit, cu capacitatea maximA
de 20 pF.
lne. 1. MIHAIESCU
Cmd se monteazA. se fIXeazA la
deci de 10 pF; in timpul
se mai pentru
maximA de bunA calitate.
Condensatoru1 de acord Cv este cu capa-
citatea maximA de 40 pF.
In caz ci nu dispunem de un astfel de con-
densator variabil miniaturA. se pot scoate
plAci. de la un condensator (IAsln-
du-se o placi la rotor) sau se mon-
teazA doi trimeri in paralel.
In rest, montajul nu are nimic deosebit
Pentru alte game de unde scurte se vor
bina spire in plus numai pentru L
1
Acest
de spirt: se alege prin tatonlri.
Tranzistorul T J este de tip P 402 sau
oricare alt tip de Tranzis-
toarele T 1 T 3 sint de tip EFT 321, iar
r, de tip EIT 323.
Transformatorul de wate fi de tip
industriaJ, de la aparatele cU tranzistoare
(tot transformator din etajul fInal) ,sau pe
un miez cu de 1-1,5 an
1
se
400 de spirt: cu slrml de di4JDetru
0.1-0.15 mm, iar In secundar se vor bobina
100 de spire cu diametrul de 0,3 mm.
Difuzorul este de tip miniaturi ro ;m-
pedan\ll d. 4-8 Il
Este recomandabil a se utiliza o antenl
cu lungimea de 5 m cuplati printrun COD-
densatoc de 10-20 pF. O antenl prea
mare duce la mstabilitatea montajului, tn
sensul ci se vor auzi mai muhe posturi
in timp.
pentru Incepltori
pentru aparatura tranzlsto.
Receptor minluuri
Generator de ton
Radioreceptor cu .. tranzistoare;
numlrului
Aparat pentru mlsurarea dIspozitivelor
semiconductoare
Laboratorul electronistului
mplifia.tor tranzlstorlnl
Punte R.L.C.
Tehnium-Atelier
Aprinderea electronid
Genen.tor de distorsiuni
Pompl de il cO$ltorulul topit
... CQ-yo ...
pentru banda de
,. m
rn exclusivitate de la cititori
Re,raJul tonului in amplificatoare
CilUbratoare de
Compreso... de dinamld
Fotografierea dispozitivelor
Tehnium-extern
Modelin constructor - 3 teh-
nice de mare
Foto-tehnicl
Produsele ORWO
Negativele color cu ... firi masei
Depanarea auto de la A la Z
Pornirea motorulul vara fi Iarna
Dispozitiv ancifurt antHncendiu
Confort casnic
Ce despre desl,n!
Fibre optice
Decorarea ferestrei
Tehnium pentru
Chimie pentru elevi
Actualitatea utronautld
jocuri rlistraalve
3
MASURARIA
PARAMIIRllOR
DISPOllJlVllOR
SIMICI
Ing. GEORGE PINTILIE
Aparatul prezentat permite mlsurarea UDor
parametri ai dispozitivelor semiconductoare ca
tranzistoare, diode detectoare, diode redresoare
diode Zenncr. Pentru tranzistoare ge pot
curentul Invers de colector Icbo. curentul
invers dc emilor lcbo , . coeficientul de ampli-
ficare in montaj cu emitorul la B. Se pot
mlsura tranzistoare de structurA p-n-p, precum
de structuri n-p-n, atit din cele cu germaniu
cit cu siliciu. Pentru diode redresoare se pot
mlsura tensiunea maximA
inversA care se poate aplica pe diodA (montaj
ae nedistructibil). La diode Zcnner
se mAsoart tensiunea de stabilizare Uz. Apara-
lui se alimenteazA de la reteaua de curent de
220 V are inclus un redresor stabilizat cu
diode Zenncr. Aparatul este realUat Intr-o cutie
din material plastic cu dimensiunile de 2SO x
190 x 80 mm. Pe panoul rronta] se afli montate
urmAtoarele: instrumentul de mlsuran: cu sen-
sibi litatea de 100 Ji.A, care are prevlzute doul
scaJe de mlsurare gradate In limitele 0-100 di-
viziuni 0-300 diviziuni; trei claviaturi; una
cu clape pentru mlsurarea B, Icbo, lebo,
Uinv, Rinv Ust.z; a doua cu doul clape pentru
tranzistoare n-p-n p-np ultima claviaturi
cu doul taste pentru schimbarea domeniului de
mlsurare pentru B, intre 0-100 0-300; trei
pentru reglarea Zero, Zero-rID"
a tensiunii Uinv care se aplic:l pe diodeJe
redresoare; doul borne pentru conectarea dio-
delor supuse mlsurlrii (pe schemA Incadrate
ntr-un patrulater insemoate cu O); un soclu
pentru tranzistoare (similar cu cele folosite la
receptoarele portabile Stlgu); un intrerupAtor
pentru tensi unea de relea o lampA cu neon.
L MASURAREA PARAMETRULUI db
Pentru a intelege mai princiPiul folosit,
redAm numai partea din schemA care se folo-
la mAsurarea lui B (fig. 2).
S-a luat ca exemplu un tranzistor de struc-
turi p-n-p. Cu ajutorul P
I

se acul instrumentului de mAsurare la
indicatia zero. In Circuitul de colector se afli
o de 6 kO (RuJ,
de la boma de 12 V. Tn momentul n care
curentul de colector va avea valoarea de 1 mA,
clderea de tensi une la bornele rezistentei R I
va fi de 6 V. Deoarece miliampermetrul este co-
" fi
-6 (fali de emitor) instrument ul va indica
valoarea ZERO, iar n acest moment prin tran-
zistor va circula un curent de 1 mA (,'unoqtem
c:l B reprezinti raportul dintR: aq:terea curen-
tului de colector - curentului de bazi:
B -
Daci. vom injecta rn ci rcuitul bazei un curent de
IO !JA. cu ajutorul rezistentei R, de 1,2 MO a
tastei 19, presupunind cA factorul de amplificare
B este de 100. atunci curentul de colector va
cu 1 mA. (61c=B. Al b - lOO. 0,01 "",1
Daei instrumentul are 100 atunci vom
citi direct pe scara instrumentului valoarea lui B.
Pentru valori ale lui B mai mari de 100. se
scara 0-300 prin apAsarea tastei 18,
care conecteazA in parakl pe instrument rezis-
tenlB RII' tranzistoarelor de
np-n te face tasta care actiODeazA
simultan contactele 14, 15, 16 17. fn acest fel
se inverseaz.l polaritatea tensiunilor de alimen-
tare a instrumentului de mAsurare.
PARAMETRILOR Icbo lebo
Schemele simplificate ale circuitului de
rare a acestor parametri sint prevlzute in figu-
rile 3 4.
Dupl cwn se vede in cele scheme, se
m!soari curentul care trece pnn
bazA-oolector. in inversa. in montaj cu
-1' ....

ZERO
"'n
FiN
"
-6V
ZERO
"
..
..
emitorul n gol respectiv, cel al
emitor, cu colectoruJ n goL Tasta
toare lui Icbo IlU are nici un conlact activ
este folositA numai pentru trecerea celorla1te 5
taste in de repaus (cu clapele sus).
TENSIUNII MAXIME
INVERSE A DIODELOR REORESOARE
In fig. 5 este prezentatA schema a
cuitului realizat pentru mAsurarea tenslUnn maxl
me inverse care se poate aplica unei diode re-
dresoare. MAsurarea se face in regim dinamiC (in
reale de redresare) $1 nedistructibil.
Cind dioda de mAsurat Dx lvezi fig. 5J nu este
la bornek: de mAsurare, circuitul in-
strumentului este nealimental Ond se conecteazA
dioda Dx se va Inclrca condensatorul C
l

la o tensiune cu 1,4I.Uef, unde Ud este
tensiunea de cursorul potentiometrului
P
I
de 100kSl (se presuoune ca teoslunea de la
este Circuitul de inc:lrcare
este format din dioda Dx, 10 serie cu dioda O,.
bineinteles, condensatorul C
l
. Dioda DI este
o diodA redresoare cu siliciu cu tensiunea in-
vers! admisibili de ordinul 50 V sau mai mult.
Aici o rezistenta inversa Ct
se poate de mare. de ordinul a 100- 200 MQ
Rg-5,' K
ov
-t2. .... ov -12V
-
-
.\semenea diode se tntilnesc curent. de exemp,u.
F 401. In timpul IncArcArii condensatorului
deci atunci Cnd circulA curentul direct Idir, cir-
cuitul instrumentului este blocat datoritA pre-
dioda 0
1
(de tip cu-. Dt). care este
conectatA In sens invers. DupA ce tensiunea la
bornele condensatorului C
l
a ajuns la maximum,
tensiunea instantanee la borna diodei Dx (din-
spre cursorul lui P 1) Incepe sA scadA la un
moment dat ajunge la o vaJoare egalA cu Uinv
max _2 1,41 Ue[ Daci dioda Dx prezintA o
oarecan: inversA, atunci va circula
un curent invers.
In aceastA curentul invers linv. va
strlbate circuitul format de microampermetrul
dioda Dl nu va trece prin dioda DI care,
in aceastA este conectati In sens invers..
Microampermetrul va mlSura numai curentul
invers aJ dl.odei rcdresoare.
Daci la bornele secundare de la
care se alimenteazA P I
R13 avind rol de va fi o tensiune de

tensiune intermediari. de exemplu, de 100 V,
tensiunea maximA inversl la care este supusA
dioda va fi: U max inv -2,82)( Uef-2.82 100=
_ 282 V. In cazul valorii extreme de 250 V,
aceastA tensiune va fi de ordinul a 700 V. MAsu-
rarea se face astfel : se ia o diodl
redresoare, de exemplu, cu germaniu. Se aran-
jeazl Plin minimA (zero
Se conecteazl dioda la bornele de mlsu-
rare, In sensul indicat. Se alimenteazA apar!ltul
cu tensiunea de la Se ridici Incet tensiunea
aplicatA asupra lui Pt. Vom
observa ci curentul invers va lent odatA
cu tensiunii aplicate, iar la un moment
dat va avea tendinta sA creascA mult mai repede.
Vom citi valoarea tensiunii indicate de
scara
a fost gradatA direct in volp cu ajutorul unui
voltmetru de
DacA, de exemplu, acest fenomen de
rapidA a curentului invers a apArut la o tensiune
de 500 V (indicatA de lui P atunci din
aceastl valoare vom scade !firea 25 - 30%
vom vaJoarea la care dioda poate func-
timp indelungat. In cazul exemplului nostru,
aceastA valoare va fi de 350 + 375 V. Deci, aceasta
va fi valoar= maximl care poate fi aplicati
diodei respective. Aceastl valoare de 25-30"/0
este zona de siguraoli pe care trebuie neapArat
sA o respectAm Dacii. am ajuns la concluzia (ca
in exemplul de mai sus) el dioda poate rezista
timp indelungat la o tensiune inversA de 350 V,
atunci Intr-un montaj de redresare monoalter-
se poate aplica o tensiune alternativA
egalA cu: Uef-Umax: 2,82-350: 2.82- 124 V.
Dacii. se un montaj in puncte, aceastl
valoare va fi: Uef_ U max : 1,41 - 248V.

In acest caz, instrumentul se leagA in serie cu
Rol de la sursa de 6 V stabilizap
cu supusi. mlsurlrii Rx.
Valoarea lui Il. se regleazl astfel inct atunci
cnd Rx este zero, instrumentul va indica vaJoarea
l1laximl. Apoi se gradeaU scara kiloohmilor,
folosind cu valori cunoscute de pre-
cizie minimA. de 5X. se poate mlsura re-
zistenta inversl a diodelor a
tranzistoarelor. In acest fel, putem depista even-
tualele scurtcircuite intre electrozi
6

RtJ-2K
"
, ...
dT?r
lOOOMF
TENSIUNII ZENNER
Figura 6 cireuitul de a
tensiunii Uz. Instrumentul, In serie cu R, it
reprezinti un voltmet ru. Valoarea lui R, se
aJege astfel nct instrumentul si. indice valoarea
(tn a tensiunii de la bornele lui CI> care
este de ordinul a 24-25 V, pe scala de 0-30 V.
Daci la bornele de mAsurare se conecteaU o
diodA Zenner. voltmetrul nostru va indica ten-
siunea de la bornele diodei. Restul tensiunii va
pe R). Se pot mAsura diode
Zenner cu o tensiune de stabilizare de maximum
21 - 22 V (aceastA valoare trebwe sa ue mal
cu cel puPa 2 V decit tensiunea de alimen-
tare. in cazul nostru. 24- 25 V).
CLAVIATURA
Indicalla
Contactele
acllonllte
B Icbo lebo U ma_ Rlnv Uz
'0'
10 12
11 13
20
2
8. B.
10' 300
14 18
"
"
17
In tabel sint prezentate cele 3 claviaturi
(una cu 6 cu Cte 2 clape) contactele care
se in situatiile respective. MAsurarea pa-
rametrului B se efectueazA astfel : se apasA tasta
p-n-p sau n-p-n (corespunzAtoare tipului tran-
Se tasta Bx 100 (vom citi in-
. valorii lui B pe scara Se
care nchide contactul numai cit apasat.
Vom citi direct pe scara instrumentului valoarea
lui B-
(ZERO FIN)
O altA mAsurate, de exemplu Uz. Se
tasta Uz. Se aparatul. Acul indicator
va arAta valoarea de circa 24 - 2S V (tensiunea
Se conecteazl dioda Zenner. In-
dicatia acului instrumentului va fi egalA cu ten-
siunea de la bornele diodei Zenner, cititA pe scara
0-30 V.
p) (ZERO) se regleazJ. acul instrumentului nCI
arate valoarea zero pe scarll Se apasA tasta 19
REFLECTOMIITRU
(Unna", d.1n .,.., 1)
boma Tx. Se conecteazi o sarcini
ficu'" de care si 'uporle o
pute de sarci"" de COl W,
Sepuroecomulalorul K pe po-

$li foe 'ntrodusi In cir
CUlt Se porlle$te em'tAtorul cu
pUlerCli de 2S W, urmArindu-$e
devialia acului imtrumentulul, ca
re se aduoc la mlUimum de in
dicatlv(capIIUI$caleilculjutG-
rul poltDJlometrului Pt..
b) Se IreDe onmulatoru! K. pe
pozipa REFLECTAT 5i se cauti
a se obliroe cu. aiutorul potenl'G-
metrului P, minimum de
a acului imtrummtului (flrl a
modifICI. valoarea lui h).
e) Se oprctle emiltiorul care
se COnecleazi .. boma anlmi.
iar sarcina neti'" In boma TJ:.
K rlmlroe pe po-
lll_ REFLECTAT. Se pornctte
emilAlorui III te procedeul ca
111 punc:tu! L Se muti apoi g;)-
mUlalorul K. In !)Otlta DIRECT
SI te pl'OQCldeazl ca Ia punelul b.
ci) Se revine In la punc-
lui a: se refac rcatllJde, apoo S<.
revine ca J.punctulbsi.se ve-
ritict acului ill5trumcn
lului . Toate aceste operalii (de
111 a 111 d) te repellde cilew ori,
ptn! cind ae oblillC pc
REFLECTAT o devi"ie mict a
acului ,mlrumentului, penlru o
maximA pe DI
RECT.
In ace&$1l reflt!Ctome-
lrul,ctte pus la punct si poate fi
u\1hut peanlenadeemisie.
EI poate fi lisat permanent In
CircUlI, comumul s.lu fiind foarte
m':$1 comutuindo indical1e uUIi
penlru radioamatGr privind Inear
ClTC'A TJ:ului pe patilia DIRECT,
rolosiOllpmtruaceastanumalpo-
Imtiomelrul p., ca", poate fi ICOI
pc pilnou! rromal. DupA Icnnm.-
TC'A re&ll.iclor, potmliomel:rul P,
le blocheazA p nu te mai ati .
Ap.-CICieteII raportului de unde Sia
l ion,re ae raa: In felul urmllor:
presupunem el pe poz'lia OI
RECT instrumentul arall la cap
de_llIOOdiviziuDl,iar!)e. po-
REFLECTAT 10 dlVlZlun,
Se foloseste unnlloau. rtlalit.
IDIR IREF 5
IOIR IREF
100 + 10
___ :l:::I1,22
100 10
In Inc:hem rncnllonim el,
penlruca realljdeefClCluatesl
foc COI"e<'Ie, sarcuta ficu'"
buie" foe I1cmdueti'" si .aibll.
aCOH$i impedan!l cu. liderul an-
Imei.
v
In ultimul timp, audierea discurilor sau ben-
zilor stereo II devenit un lucru destul de
In se de vinzare multe picupuri
cu doze stereo, dar care nu au amplificatoare.
De asemenea, unele magnetofoane au pOSlbi
litatea redea stereo, dar ;!iin! echipate numai
cu un singur amplificator de ascultare (de pu-
tere); pentru a asculta canal este ne-
voie de un amplificator separat. In acest caz,
de amplificere nu sint identice, iar
calitatea efectului stereo are de suferit.
Pentru a aceste neajunsuri pre-
un amplificator de ascultare cu doua
canale identice, care poate fj folosit In scopurile
amintite.
Etajul de Intrare este un repetor pe emitor fo-
losit n scopul de intrare a
amplificatorului, oentru a putea conecta la
mtrare doze de picup cu cristal.
T T amplific semnalul de
nanzisoarele T" T 5' de structuri diferite,
oferiliia senmale identice, dar deta-
zate cu 180 de grade. Etajele tina le, tormate din
T 6 T 7' sint conectate Tn serie functioneaza
n contratimp.
De la amplificatorului se aplic! Tn cir-
cuitul de emitor al tranzistorului T 2 un circuit
de negativa la care sint conectate doua
de reglare a acestei reactii negative de-
pendent de frecventill. Astfel, obtinem reglarea
a tonurilor acute a celor graVi!. In
pozitia a celor doua potentiometre
de reglare a tonurilor, banda de frecventa este
de ordmul :l) Hz-30 000 Hz. Deoarece sint
greu de procurat potentiometre duble, au fost
folosite potentiometre separate In cele
amplificatoare. In cazul pOSedati potentio-
metre duble de 2xl0 k.n. de 2xSOO kn. (sau
2xl M.n) puteti inlocui potentiometrele simple
cu duble. In acest fel, reglarea tonului a volu-
mului se va face simultan la ambele amplifica-
LA 10100ULATOR
1"1, G. POPESCU
toare.
Pentru a egaliza coeficientii de amplificare,
se va ajusta valoarea rezistentei de 10 ti din

a valorii acestei rezistente.
Tranzistoarele finale solicitill radiatoare din
tabla de aluminiu de Q[osime de 2-3 mm, cu o
suprafata de 20-40 cm . Se pot monta elte
tranzistoare pe o plac de 5xl0 cm,
bineinteles izolate cu cite o folie de micill de
grosime 0,1-0,2 mm. Pentru un transfer mai
bun al caldurii, mica se va unge pe ambele su-
cu un strat superficial de vaseUnA in-
dustriala.
de 0,5 ti din circuitele emitoare-
lor tranzistoarelor de putere se
din manganln!l sau nichelinA cu diametrul de
O,4-0,6mm.
Pentru a realiza amplificatoare cit mai
identice se va cuta ca tranzistoarele echiva-
lente din cele scheme ai ba coeficienti
deamplificaredt mai apropia1i ca valoare. Acest
2
a proteja deteriorarea tranzistoarelor
finale in cazul unui scurtcircuit accidental la
sursa de -24 volti se va conecta in serie
cu o Siguranta cu actionare rapidA de lA. Con-
densatoarele electrolitice folosite vor fi la 15
volti, cu exceptia acelora a tensiune este
specificatA pe schema electric. Se pot folosi
alte tranzistoare de joasA frecventa

o T
ct
:
K
pot folosi AD 131 sau alt tip echivalent.
Montajul descris mai jos face parte din ce se pot face

microfon este amplificat de tranzistoarele T, T
1
. Din colectorul IU T
1
se
culege: semnalul de amphficat. care este detectat de diodele
OI 02' aplicat pe baza lui T
3
. Condensatorui din baza lui T
3
(100 MF)
cu potentiometrul P., de 5 k n . temporizarea Tt'I"1I1ui.
Dioda 0 1 protejeazA tranZJstorui T
l
la releului.
Tranzistorul TI cu condensatorul cuplaj (1 MF)
de 390 lJl.. sni montate in mKrofon, pentru evitarea unor semnale par9.z,le.
Condensaloarelc mantale ntre baza colector la T, si T, o reactie
pentru eventualII curenti de care Sint de

INEL Prin contactele relcului R L se pornirea direct
=
sau cu releu mtermedmr funclie de puterea De la boroa' B se
culcge semnalUl care merge la modulatorul
__ -<: t Se ca ntreg montajul rlC nchis ntr-o cutie metaJicA
TRIFU DOMn RESCU
Tr
Rx
'-c:::==r-l
o 2,SK..n..
1"1' !JERGIU FLORIcl.
DOMENIU DE UTILIZARE:
200-5 Ma. In 4 game.
capacitate: 20 pF -(1,5 ro 4 game.
.s mH -500 mH, in 2 game.
Constructiv, puntea este alcituitA din trei scheme:
I - generator de
II - puntta propriu-zisA;
III - amplificator de
de
un al este montat un
cu ajutorul cruia se puntea Dez-
echilibrul este sezizat pe o de
sarcinA Rs ce reprezintA primarul unui trans-
formator Tr (transformalOrul de cuplaj de la
amplificatorul de audiofrecvenlA al
torului (IMamaia))).
tn continuare, semnalul de este
aplicat unui amplificator Q) a cArui sarcinA o
constitu)e un instrument de mAsuri de 35
(indicatorul de nivel de la magnetofonul Tesla
84,
I. Gcneratorul de (fig. 2) este
format din doul tranzistoare (MP 41
montate ntr-un multivibrator a crui
este in jur de cea 1 500 Hz. Verificarea montajului
se faoc cu ajutorul unor cuplate intre p.unc-
tele a b. Gcncratorul se va realiza pe o
cu circuit imprimat (fig. 3).
5
II. Puntea propnu-zisl (fig. 4) un
amplJllcator care apliCi. semnalul de audlofrcc-
printr-un condensator de 10 ()(() pF pc
unei Echilibrarea puntii se reali-
zeam cu polentiometrul linear de 2S kn Cele
sint de 20 mH 100 mH
se realizeazA pe Oaie :!: OJ dia metrul de
2S mm de 16 mm.
din se

de sarcinA o un mlsurA
de 35 pA. Sensibilitatea amphliClllvl u .... re-
:: p. de 2,5 kO;
vAzut cu Intrerupator. .:
aparatului. potentiometrul P este spre o";::':'
umtind cain momentul echilibrArii sA
se mAreascA sensibilitatea amplificatorului. Am-
plificatorul se va executa pe plAcuta din figura 3.
Instrumentul nu trebuie si fie grada!, el jucind
rolul unui indicator de nul. Avantajul acestui
montaj constA In faptul cA nu pune problema
procwtrii instrumentului OJ zero la mijlocul
scalei.
care trebuie sA fie in jur de 800 -1 000 spire cu
sirmA de Cu-Em cu diametrul de 0,12 mm, ur-
mind ca ulterior aceste bobine sA se mlsoare
la de precizie. Celelalte piese vor avea
de 1%. De asemenea, comutatorul
se recomandA a fi de calit sau micaia, tn orice
caz. si posede un material dic1ectric de bunA
calitate. Montajul se executA pc pre-
zentatAi9,.fig.5.
tn momentul echilibrlrii se ci. sem-
nalul de care ar aptrea in dia-
gonala punpj arc o valoare minimA. Deci, daci.
vom utiliza un amplificator de joasA
se poate determina cu suficientA prccirie pragul
de audilie mini.ml.
III. Amplificatorul de audiofrecventl are doul
tranzistoare MP 41 (2 sa 475) montate ntr-o
scheml. clasici. OJ emitor comun.
Cele doul SIC asamblcazl ntre ele prin
tijc filetate de M 2. Montajul SIC introduce ntr-o
cutie metaliCi. de 150)( 100)(60 mm.
panoul frontal se fixeazA.
de 25 tn prevAzut cu o demultiplicare, potcn-
P de 2,5 kn cu IntrerupAtor, bornele
de intrare instrumentul de mAsurA. Pentru a
-iUi-

asigura un efect plAcut panouJui frontal rec.>-
mandlm vopsirea carcasei instrumentului, cu
;?nei
aparatuluI se va tace .... -. .
etalon sau cu o punte de provenien\! lDu .. _ .
Revista Tehnium1l feUdUl pe a-
ceasld caJp pe concursu-
lui de unde ullrascurle e.. "
1973, organizat de ziarul ScIn-
teia tineretului Romn4
de Radioamatorism
L Y05NZ Marina Pavel
1. Y03BAL Dumitrescu Trifu
3 .. '1I"
El. TOMESCU
Clu-se raportul Intre prizele din pri-
mar, se va modifica numArul de spire.
urmArindu-se ca oscHlltorul sA func-
Iloneze pe o Intra 1 5
kHz. In secundllr, numArul de spira
detarmlnAtansiun&lllacllreselncllrcA
condensatorul <; care va trabul
sa fie cuprinsa intre 250 350 V; de
IIsamenea, tenslun&/l pentru grill! ti-
ristoruluiutilillll. AvantaJele pe care le prezlntli aprln-
darea electronica la autovehlcule fac
ca aceste montllje:sa se rAsplndeascA
tol mai mult. Aceste avantllje IIU fost
enumerate in articolele aparute In re-
vista pe aceastA temA. Amintim dotlr;
combustibilul arde complet, motorul
slabil la orice turalie,
pornir811 este mai le tampera-
turi scAzule, cresle randamentul, vi-
teza durata de elploatare a
intrerupAtoarelor, scade poluarea ae-
rului, consumul de benzin!, tempe-
ratura de a motorului. .. etc.
Deoarece nu este exagerlll
nu se amortizeazA destul de repede.
singurul dezavantaj legat de folosirea
unei astfel de Instalalll ar consta Inlr-o
fiabilitate mal redusA a Intregului sis-
tem de aprindere, prin nu-
mArului de piese ce se pot defecta.
Ollr acest dezavllntaj poate fi mult
IItenuat prin folosiree unor piese su-
pradimenslonat8 sau chiar prin In-
troduceree unul simplu comutator cu
care se poate ocoli adaptorul electro-
nic III nevoie.
Schema prezentata se bazeazA pe
un principiu da diferit de
schemele realizate practic, apArute In
numerele anteriotlre, ceea ce-i con-
ferA citeva avantate In plus, legate in
special de generar&/l unei sclnteifotlr-
te puternice.
Scinteill apare intre electrozii buJlei
chiar daca este IIncrasata o parte
din curent se pierde prin Siratui da
calaminl depus pe izollltor. Se poale
mAri rllportul de compresie al moto-
rulul, de asemen&/l " distanta Intre
alectro!i! bujiel, la 1-1,2 mm. Aprin-
derea In condilll dificile este mai si-
(le temperaturi sclzute, cind a-
mestecul din cilindri diferA mult de
cel optim, la ancrasar&/l buJiilor etcJ.
Scinteia rAmine la fel de puternica
chiar dacA baterill a ajuns mult sub
tensiunea nominalA, pornirea fiind po-
sibil.!i (bineinteles, actionind eleetro-
motorul de pornire scurt III Inter-
VIIle mari), De asemanea. se poate
cobori ralantl-ul mal jos, lucru util

Prin simple modificAri, schema poa-
te fi folOSitA la autoturisme, la moto-
ciclete, la lIutovehicule cu minusulla
mllsA, la cele cu plusul la mllsA, III
cele cu bateria de 12 V III cele cu
, v.
Principiul ele este des-
tui OII simplu. Un oscilalor cu tran
zlstoare Incarca un condensafor la o
tensiune de aproximativ 300 V, in
timpul pauzelor de aprindere. El se
descarca pe primarul boblnei de in-
prin intermediul unui tiristor,
In momentul In care se desfac con
tactele Intrerupltorului. Tensiunee m&
STELIAN LGaEANU-studant
descris este destinat
spre a fi utilizat la o chitarl electrica
S
limitar811 punctelor pozitive ,i nega-
tive ale semnalului de JotisA
Se numeroase armonii care se
Intermoduleaz! cu aunetele originale.
Schama de principiu este cee din
figuri. Ansamblul eate diapus Intre
chitarei ,i Intrarea ampllfica-
torulul.
Circuitul cuprinde douA tranziatoa-
ra BC 107 montate ca amplificatoare,
In legAturA directa; cind se actio-
nsazA IntrerupAtorul K, de
sarcinA a tranzistorului T, devlnemon-
tajul serie R" R,. Cu aceastli valoare
a de sarcln! cu o pola-
rlzare In sena direct, primul et.j este
In apropierea regiunii de
Baza lui T, este legatii direct la co-
lectorul lui T, si T, este In apropiera
de tAiere.
Nivelele pozitive ale sunetului de
JF da intrare alnt limitata da eltra
T, carf intri In saturatie. Nivelele
n:,gatlve sInt limitate de T_ eliN aa
relndusAlnsecundarlllcecalaelec
trozii buJiei sA puter
nieA cu energia acu
mulatA de condenmor.
Oscilatorul va trebui sa
pe o de citeva ori mai mare
decit frecven\Zl muimA la care ajung
sa lucreze contactele IntrerupAtoru
luI. Oscilatorul in con-
tratlmpcu douAtrai'1Zistotirecapabile
sa lucreze la un curent de circa 4 A.
Transformatorul Tr, lire miezul din
feritA, miez luat de III un trllnsformator
de IiniL utilizat In televizoare.
Primarul are l1l de spire din airmA de
cupru emallat cu Cliamatrui OII 1 mm.
inlA,urarea primari are spirele 10. 31) ,
50. Secundarul are 2 x 1 (XX) de spire
si as de spire cu sirmA din cupru
emaitat cu diametrul de 0,2 mm. De-
oarece aceste miezuri sint diferite dto
le un tip de televizor le altul,numArul
de spire este dat orientativ. PASlrln-
apropie de taiere, Se obllne astt.l
o formA de impuls dreptunghiularA,
In opozille de fazA pe colectorul ,1
de Inalta
ale semnlliului dlstorslonat alnt pre-
luate de pe emitor orintr-un conden-
sator de 1 nF si adAugate semnalului
preluat de pe colector, care apare le
bornele rezlstenlei R ..
trul P, de 50 kt?, procentajul
In functie de tensiun811 de IIlimen-
tllra si de tipul tranzistoarelor folosite
!i
consume mIIi mult de 3-4 A III lIuto-
vehiculele cu baterii! de 6 V; 2-3 A
III cele cu 12 V 1-,2 A la motociclete.
In cllzulln.care schemll se VII folosi
1/1 lIutovehlculele cu plusul la masA.
se vor Izola tranzistoarele SIIU radia-
tOllrell lor da caroseria autovehicu-
lului.
DIoda O ... pe ling! rolul de a pro
teja grila tiristorului, SI la
mal rapidA a condansa-
torului C; In momentul In care se re-
inchidcontactelelntreruplltorului.Olo-
da o. protejeazl tiristorul contra ten-
siunilor Inverse de De-
sigur ca semlconductoarela folosita
pot fi Inlocuite cu altele similare
sau cu parametri mai buni.
i'::ir:nitorul lui T, ('t
Ansamblul poate fi montat In inte-
riorul unei mici cutii conllnlnd un
circuit imprimat, bateria da alimentare
de 9 V. Comanda IntrerupAtorului K

dale pe fata superioarA
a cutiei.
( ..

In .. V.
in nu depanarea aparatu.
rii electronice sintem nevoi" si dezlipim sub
ansamblurlsauplesecareau mal multe terminale
(tranzistoare, boblne, circuite integrate) de pe
circuite imprimate,
Pentru a veni in ajutorul celor ce
in dezliplrea terminalelor propun
urea unei pompe de a cositorului
topit. .

care are loc in momentul cind se creeuli o depre-
siune in interiorul pompel prin deplasarea
a plstonului sub unui reson.
Modul de utlllure este
-In primul moment se armean pompa pr;in
deplasarea axului 2. astfel eli resonul9 se Intinde,
deoarece un al du este prins de piesa 8,
iar cel de al doilea cap este prins de piesa 10.
Prin deplasarea a:lCulul pistonului, dia-
metrului acestuia (de la ,5 la, ] mm) ajunge in
dreptul 1'4: In acest moment, butonul
de 15 este impins de arcul 13, astfel
eli blocheuli revenlr. Ina:1 pistonulul sub
resonulul intins.
- In cel de al doilea mom nt (cel al absorb-
cositorulul topit - deci de lucru), prin apl.
sarea pe butonul de 15, '4
solidar cu acesta se deplaseazl. astfel eli elibe-
rem axul 2, care se repede inapoi
resonului 9 intins. creind o depreslune
care aspirl. cositorul topit prin virful].
Curitirea virfului 3 in interior de cositorul soli
diflcat se face in momentul armirii pompel prin
intermediul tljel de , 3,5 mm, care se gbe,te in
capul axului 2. Dimensiunile pieselor compo-
nente sint Indicate in desenele
Materialele din care sint piesele
sint:
t, Corpul pompei se executi din de alu
miniu eloxat sau Pe o de 80 mm
se poate randalina. In cazul in care se executi din
se poate croma sau nichela.
2. Axul pistonului se executi din Ol 38.
1. Virful pompel se din teflon nu' tex
tollt.
.... Suponul pentru virful pompei se
din aluminiu sau
5. de se din rabli de
1 mm. din fler.
6. Garnitura plstonulvi se din piele
sau cauciuc.
7. Pistonul se executi din textollt de 2,5 mm.
8. Piesa de prindere a resonulul, care este
pe axul plstonului, se executi din
aluminiu sau Pentru fixarea sl,uri a arcu
lui se practici o fanti de 1-2 mm, perpendlcu'
larl. pe peretele de 1 mm
9. Resonul se executi din p 1
mm. spirl. lingi spirl..
10. Pied. de prlnclere a resonulul, care este
de piesa 11. s. din aluminiu sau
pentru fixarea siguri a arcului se
o fanti de 1-2 mm perpendicularl. pe peretele
mm.
Cilindrul de fixare a pieselor 10 $1 a but!>
declanpre se executi din aluminiu sau
11. de fixare a piesei 11 se execuri
2 "lpg,!1'1
din aluminiu sau
11. Arcul de armare a butonului de declan
,are se din .1 ,i are 2 spire cu pasul
de 3 mm.
1 .... se din Ol 38.
15. Butonul de declan,are se din
Ol ]8.
16. Sfera de a axului pistonulul la
armare se din plastici sau textollt.
Pentru o mal buna a plstonulul
de corpul pompel se recomandl ca piesele 5 $1 7
fie executate cit mal corect, Iar pe peretele
interior al corpului pompel se dea cu un strat
de ulei.
Executarea corect1 a pieselor asamblarea lor
conlorm aesenuiul ae ansamblu vi vor asigura
$i I pompei de la
prima incercare.
. "


, '"
" 10
Q :
EiJ
c:::r..i.:::.

iTI'"
11 r. ' ., u 15
14
12 ..... 6;7
I

ftI
J
, 16
" 5 '!]l
' 13
IN VllTOR:
Alimentarea montajelor electronice tranzistorizate o Trasator
mat de curbe BLU Pentru o
de glurit Milsurarea adincimij cu u1trasuoete Miri
Automobil ... cu pedale Tehnica fotografJei color. Pagini speciale
CQ-YO Design-ul confortul casnic MOIItaje pentru cercurile
electrooice aplicative Cbimia in ajutorul elevilor. Tehnium pentro

9

EMISIE
lotul
bateroiei
dt' 9v
ANflWl
Emitator-receptorul propus este simplu
de realizat, datoritA constructiei sale sub foonA
de module.
Avind o putere In antenA de 50 mW (varianta 1)
sau de 100 mW(varianta a el asigurA o
distantA medie de de 0,3-0,5 km
(in condilii de teren accidentat) de maximum
10 km (vizibilitate directi}
DupA cum se poate vedea din examinarea
schemei de principiu Jin fig. 1,
torul conline trei anume:
- emitAtorul (oscllator etaj de putere - in 2
variante); .
- receptorul (un detector clasic cu
- amplificatorul de lF. (folosit pentru mo-
dularea in amplitudine a
In fig. 2 se dau detaliile necesare executArii
bobinelor; in fig. 3 se dA pozip. pieselor pe
cablaj; n fig. 4 - modul de a cablaje-
lor; n in fig. 5 - modul de montare in
interiorul cutiei a
MODULUL cuprinde oscila-
torul pilot (stabilizat cu cristalul de 9,5
care in regim de triplare, etajul
de putere modulat in amplitudine.
Oscilatorul este de tip Pierce montat
intre colector bazA) este acordat pe armo-
nica a III-a a cristalului, care este de tip third
over tone".
Etajul de putere este un montaj cu De. fapt
ce elimina necesitatea neutrodinArii sale; in plus,
in clasa C asigurt obtinerea unui
randament maxim (,,<><75%).
Acordul finalului cuprinde pe linp. reglarea
circuitului oscilant din colector pe al celui
montat in serie cu antena (ce are rolul de a com-
pensa reactanta capacitivA a acesteia; in cazul
antenei telescopioe. de 1)5+ 1,50
Comutatorul poate fi montat
pe acest modul (daci este de tipul pentru lipire
n cablaj) sau pe panoul frontal (de exemplu,
cel folosit in receptorul pentru comu-
COMUTATOR
1
Ing. GlOVANNI CABIAGLIA
tarea UM-UL).
ModuluJ receptor cuprinde un singur tranzis-
tor montat ca detector cu superreaclie.
Bobina din colector va fi acordatA pe 28,5 MHz
cu ajutorul miezului feromagnetic reglabil. Osci-
latia se amorseazA. condensa-

superaudibill, el fiind un element
de reglaj de care trebuie se seama
Cu ajustabill. de 10 kO se regleaz.t
amplitudinea evitnduse ne-
etaj simplu I -totodatA extrem de sigur
in (datoritA stabilizArii realizate cu
dioda EFO 115) asigur! o sensibilitate suficientA
(6+8 /JV/ m) pentru pe o razJ. de
lilometri. DatoritA acestor etajul cu
d:t::::
27,12 MHz.
Semnalul de lF. oblinut este filtrat (pentru
eliminarea componentei de R.F.) n circuitul
format de de 1,2 kO condensatoarele

Modulul de joasa are 4 tranzistoare,
din care la sint folosite 3, iar la emisie
toate.
Pe recePlie semnalul de lF. este
aplicat cursorului potenliometrului de 10 ko,
care are rolul de .a regla volumu1 semnalului
n difuzor.
Primele doua etaje snt de tipul cu cuplaj
direct (Tl iar echipat cu tranzis-
torul AC 180, funclioneazA. in clasa A, furnizind
o putere de cea 100 mW. DatoritA reacliei ne-
gative aplicate intre aceste doua etaje, factorul
de amplificare n C'..lrent al tranzistoarelor folo-
site poate varia in limite destul de largi.
Tn emisie, difuzorul ca microfon, pri-
mul tranzistor (T 1) fiind folosit el (ca adaptor
de intre difuzorul de 8 (} intrarea
(t
'valoare de 80.;.. 90"/0 astfel incit sA fie asiguratA
(, redare distorsiuni importante.
Modulalia de amphtudine este aplicatA tran-
AMPLI-
FICATOR
JF

zistoruJui final (T 6) prin primarul transforma-
torului ce joacA rolul de pentru
EI poate fi de orice tip (de exemplu, cele folosite
in reccploarele S 631 T, sau in chiturile s0-
t vietice pentru de

este oei cu care c dotat

tenliometrul de volum.
Atuia este de electroliticul de 680-
I 000 p.F/16 V, pentru a se compensa
rezistentei interne in timp.
Bobinele sint foarte de construit. cum
reiese din fig. 2: LI Ll se executA pe o carcasA
folosit! in circuitul de US Mamaia, avind
numArul de cod 17134 (culoare maro), prin bo-
binarea cAtre capltul rece a 3,5 spire Cu-Em :..
1/1 0,12 mm (dupA ce s-au inlAturat cele
spire primarul rlminlnd neschimbat.
priza nefiind folositA. Pentru L". L4> precum
L" 4 bobina sus-amintiti poate fi folositA ca
atare, priza nefiind utilizatA.
Pentru bobina de acord cu antena (L
1
) se
bobinc:azl 13 spire de rlf Cu-Em \' 0.3 -0,4 IIlIIl,
ca In fig. 2.
Bobinele L, L.. se realizeazA pe aer,
folosind clte un suport cilindric
Ll con\ine 11 spire Cu-Ag 1\ 1,2-1,5 mm (dupA
bobinarea celor Il spire, una lingA alta, le vom
trAgind de capete, pentru lun-
gimii dorite).
L.. 4 spire pe un dia-
metru de 12 mm, cu sirma ae conexiune,
In :
rianta a bobinele etajului \te putere pot fi
nlocuite cu cele folosite n receptorul Mamaia)),
priza neschimbatA.
se prin (pinA la um-
plere) pe o de minimum 1 MO la I W
a unei srme de Cu-Em \'0,15 mm.
Desigur, se poate folosi orice
n mod curent in receptoarele de
TV, care are o inductanll de 40-60 pH, va-
loarea sa nefiind criticA.
Circuitele imprimate sint realizate ca in lig. J.
unde sint prezentate la scara I : 1.
Una din montArii modulelor
n cutie (de aluminiu, avind dimensiunile
190 x 70 x 30) este dati in fig. 5. Ordinea de
montare este urmAtoarea: se rlXeaz.! difuzorul n
dreptul decupajului cu se fixeazA
de volum (se poate monta
lateral sau apoi cele trei module (cu
de minimum 0,5 cm)
antena care trece printr-un izolator de glas.
in cazul UiiC:: in I uI bo-
binei se va monta un filtru 1i
acordul cu antena folositA.
se adoptA aceasta ultimA variantA. In
locul lAsat pentru izolatorul de trecere al antenei
se Y8 monta o
Reglajul este foarte simplu: dupA
U1l.ei perechi de se rlXeazA
unul pe emisie altul pe
la citiva metri unul de altul.
asupra semireglabilu-
::ri a: 10 k!l la maxim
caracteristic regl1m cscilatoruJ
pinl la fluieratului datorat
mieroroniei (erect Larsen).. In acordAm
circuitul L, C" al receptorului exact pe rrec-
de emi!je.
Se inverseazl roiuriic la ace-
luiqi efect ti. cu atena lCOBSl, se
treptat dintre aparate, asupra
de spire al bobinei din scrie cu an-
tena, pin! ce bAtai..,. devine maximA. Desigur,
aceastA ultimi este mult
CABLAJELI IMPIUMATE
SCAR" ,:,
MODULUL

(Var. l)
MODULUL

/. Tranzistorul fiMI I'Q fi introdlLt intr-un ra-
diator de AC /80 K (varianta 1/)
2. Cablajek imprimate scara 1: 1
3. T
1
-T
2
-T) - EfT 351
T
f
= EfT 125 -:- 130 ..;... 131 ACIBOK
15-7;-11 = DC 170;' AF //5; EfT 3/7 (5)
Trofo iqire = Trofowfire JW1Itru tranzutoare
4. Punctele cu aceleali litere M unele Intre ele
la cablare (vezi fig. 5)
radioamatorul dispune de un de cimp 1
simplu, descris In paginile revistei al ocazia re-
g1ajelor de telecomaodl.
Il
-
CAUBRATOARf
Of fRfCVfNIA
Pene rad_camataru ae .' trascurte
au aluns si r ch nedes--
pir; t
Per Je.dm u mii timp rea te n ben:r:lle
IDEI. ..
soIutionri practice
o planrd ornamentaid pwd fen'cit in
valoare printr-o nmp14 din nuieu
( 1) ; un suport din lemn pentru ziare fi
revim ( 2) , dar totodard fi un ingenios
dispotitiv de fixare ( stringere), tip
101 cdrucicr d0u4 pentru transportul
col'm'lo" a buteliilar etc.
Alteptdm p din parrMJ dv. idei ti noi
solutiemdn',
t
de UUS (nemaivorbind de cele din undele scurte)
pretind o etalonare a receptoarelor OJ o
precizie de kilohertzi. de ordinul 10'\
comparabil! cu precizia unui oscilator cu cristal.
Verificarea preciziei de citire a recep-
devine o necesitate, fapt pentru care vi
prezentlm citeva variante de cal/bratoare de frec-
cu cristale din
Figura 1 prezmtl un calibrator pe de
500 kHz, folosibil n undele scurte. Etalonarea cali-
bratorulul pe zero se face cu ajutorul unui generator
etalon sau folosind semnalele din undele
scurte care transmit standard (pe 10
1S MHz). Acest reglaj se face cu ajutorul unui recep-
tor care pe de 10 sau 1S MHz,
asculdnd simultan cele semnale (ale ce
transmite standard ale caHbratorului)
asupra condensatorului trimer de 10-
40 pF, se va o cu zero
sau cit mai aproape de zero. Daei receptorul este
dotat cu ochi magic. foarte miei
de se comod (mult mai comod
decit atunci cind acest semnal
avind in vedere foarte In cazul
in care dorim si folos im calibratorul in benzile de
unde ultrascurte, vom folosi varianta din figu ra 2.
de montalul din fig. 1 apar in plus numai
piesele dm circUitul de colector al tranzistorului T
1
Pentru a avantaju semnalele din banda de 1-4S MHz.
s-a ntrodus cirCUitul acordat. care rezonea.u n a.
ceasta Infl$urareaL. 3 splre dm con.
ducto (de arglntat) eu d ametrul de
0.8-' nm. dlar-etrul boblne fimd de 6 mm.
se c ege de la Spl 1, de rece
op ::)eaou I )a )Obl '=
PIIIIU
fOIOSIAflillA
DIAPOIIJIVnOR
COMPRESOR
DE
DINAMICA
Compresorul de este des- <""
t inat amatorilor de inrellst riri (,1
mai ales radioamatorilor care doresc
a la emisle un Irad const ant
r idicat de
multiple scheme in care sint utilizate
chiar etaje de dar sche-
iOa se bucuri de
faptul ci utillzem numai elemente pa- 1
sive de circuit ,i in redus, pu.
tind fi montate chiar in Interiorul unUI
m;,,,,fon. .
Acest compresor la
o tensiune de S mV pentru tensiuni I
aplicate la intrare cuprinse intre 200
mV,i6V.


IH".
'*
I
..
o idee simpli ,1 eUel,nll. Pentru li totogra'la dt'1l0II-

-------
t'epoalede bine un aparat dl m'rlt.
!Fi fea peliculei original s. f,clln IPfjratulul
f marit. iluminarea ... pOate lacI In doul moduri. O.d
itesuficienlloctncutl paratuluidemlrtts.monteazA
I bec mlrll01. II pune un ge.m m.t sau opa' p.condeo.
!tor ,1 'e totograliaz' pe tum pancrornatlc '" alb negru
J-200IN) sau pe film tolor (negativ sau diapozitiv)
!hilibrat pentru lumlnlartlflclall. Daci nu p.r.
.REGLAdUL TONULUI
IN AMPLIFICATOARE
r
'5' lIumlneazA originalul cu lumln' d. blllz' ,Blitzul
pla,eazicn mal sus In culla aparatului de mlrlt ,is.
1111 pe conden,.tor un g .. m OPtlI. In IIPM geamulul
5. poate folOli1 o placi subtlr. de polielilenA sau
f,
'5tiren atb-lIlptos. Se folosl,te film pencromatic alb
fU (t5-WOIN) Iau COIOf echilibrat pentru luminii de
niliale necesaril o probA pantru determinarea e.pu-
ni ,1 Intrun caz ,1 In attul.
Atunci cind posedlm un amplificator de au-
dar care nu este prevlzut cu
reglaj al tonului. vi recomandlm acest adaptor
cu tranzistoare, prevlzut cu reglaj al
separat pentru in.lte ,i
pentru cele joase. Coeficientul de amplificare
al montajului la de
1 000 Hz nu este mai mare de
5-10 ori, in schimb permite
un reglaj al tonuluI.
P
1
de 50 k o
permite reglarea coeficientulUI
de amplificare al
unei pllcute ,i a programelor
de radio. in special a celor care
pe unde ultrascurte.
Se pot folosi orice tranzistoare de audl/>
de exemplu: EFT 321-323. P 14-15.
AC 125-126-128 etc.
t'lontajul presupune un aparat de fotografiat rellu cu
le(:l.'ul montat pe un Ine. de exlenlle corespunziltor

it de acelaflformat, trebuie iii ulgure 'cara de 1:1.
toaparatul se pe placa aparatului de m"rh iaU
un suport fotografle. Se coboaril burdulul
.ratulul a,tlel Incrt Imaginea si fie clari. Se ml'cl
dululaparatulul de mirI! pin! cind placa oortoblectlv
eeestuia (Itlrtloblecliv, desigur) 511" ,prliine peoblec
ulfotoaparatulul, aitlelIndtiii "anuleze eventualele
:e parazite Intre oblect!v ,1 original.
i"&tfel &e pot dubla diapozitive, se pot scoate negative
I"tru transpunerea pe hlr.le UI pot face pozitive dupl
aatlvele albnegru iaU color.
I
de negativi, care "i
TItA
....
permit unei
Se poate 101051,1 un aparat nerefleM; In ac"t caz Insi
muie pertec:l l1ao,lI18 anterior pozitIIle reciproce dintre
Inul filmulul,oblectlvul ,1 planul originaluluI.
CUVINTE
plicute. in special a discurilor
de picup. De asemenea, permit
ORIZONTAL: 1) Dispozitiv mecanic: 1010111 pentru omogenizarea unor materiale In pulbare sau In pasttl.
2) Modlflcarealnltalallllor18um"lnllorlnscopulefecluirilunoroperaliidupl procedee de munci luperloar8.
3) Introdu" In cuptorl- A aduna - Gram ,1 carbon (simb.).
4) Pirghie de olel fololltl la clll ferate - Nord, nord, est I - Etajul catenareU
5) PAmInt preGAtit pentru cultivare - Rec:lplenle In forml de tub clllndrlc.
6) Numlr caracteristic: unuia dintre tipurile de lebrlca!!e a unor produse finite - Ta.I oficiali pentru vlnure.
1) Numele citorva lacuri care H varII 10 lacul Conllantza - Culll de met'" loloiile pentru transportul unor
materiale.
8) Mlnllterul Comer1ulul Inlerlor (abr. uz.) - Dlfuzoarele 1, 2 ,1 31- Tachet frint pe jumltatel
e) FlletatA pe canlrul - Conductl acoperiti Iau descoperiti, fololltl la transpOrtul lichidelor - Capacul
tahometrulul.
10J Lillt care cuprinde termeni caraclarlltlc:l unei aoumite ramuri d!n tehnic:i.
11) Dispozitiv pentru ampllflcar. OlcUlllilor
VERTICAL: 1) Loc de a"zare a unei 101lalatllsau a un 'spOzltiv.
"' ..., ) Agregat format dlntrun mOIOf cu ardere InternA ,1 un com lIor, fololll la propuiila unul avion.
3) Pedala 2. 31- Semn distinctiv aplicat pe prodUH Industriale (pl.) -lnterjec!1e la demararei
4) Partea lichldil a Ilng-elul - Munte In R.A.U. - Scenl centralA!
5) Ansamblu da doul aau mii multe dllpozltlve asociata .., -Sirrie de ml,clrl ritmlce.
6) Formulare a datelor unei probleme - ;:'iiii.u Tldlcarea prin Implngere a greullillor.
7) Intreberea de la _ Filet Incllecat.
iiiagulel- Unitate de mllurl tehnici pentru putere -Instrument pentru prlna pillrllall ani-
male.
9) Partea de JOI a mlnetell_ l ndlce al call1llii aurului - Doul la motor!
t01Coordoneui acllunlle orlentlndu-H dupA un plan.
11) Ansamblu de operatII prin care 18 modificA elementele un'" piele (pl.).
o VECHE ...
1
2
3



7


10
2 3 4

7

10 tl
T M
E
U
H 1
N
H 1
E U
T M
Materialele publicate in aceste pal ini
au fost primite de fa :
V. Dumitrescu - b4; i
A. Am.rei - Bucurt!;ftl
P. Georaescu -
1. Mihai-Sibiu
C. Mahelcu - Bucurettl
14
"IIOIURI
OISIRICIIR
IUROMIIRU
fOIO-
IllCIRIC .
M'",,, .. """ .'.m,," m","'" oO"'ti". pe,''" .moto'"
constructorl o problemA greu de r8l:olvat.
Schema alaturata cauta sa rezolve acest lucru In lpeeiel, dA pclibili-
tatea mAlurlrii vitezei de rotalie a eUcei mlcromodelelor.
Elementul detector elte un fototranzistor care, practic, poate fi
nat dintr-un tranzlltor In capsula cAruia se executa un orificiu. DupA
ce s-a executat orificiul, tranzistorul se introduce In spirt pentru a se dizolva
materialul termoconductor din Intarlor.
Fototranzlstorul T, asta iluminat cu un bec. Intre bec tranzistorul T, se
Invirta elicea, Intreruplnd In timpul rotlrU fasclculul luminos. Acesta se tra-
duce printr-o serie de impulsuri electrice cara Intii sint amplificate de tranzis-
torul T 2 (M P 35) , ' apoi aplicate trigerului Ta T 4 (MP 35). Impulsurile genarate
de triger sint detectate de diodele 0t O
2
componenta continuA se aplicA
instrumantului Indicetor. ,

$1
Diodala sint de tip 02E, iar Instrumentul Indicator are lensibllitatea 0,5-
1mA.
Pentru a nu avea erorI de mAsurA pe alimentare este montatA dioda Zen ner
081SA.
OacA allmentarea are 9 V, R 12 are valoarea 1200.

Q2 22Q1f C2 K/Ox158
o interesanti electronid
prin care sunetele snt de
efecte luminoase (intreg ansamblul
producind efecte cu totul aparte
asupra auditoriului) este prezen-
tati 1n revista sovietid. Modelist
constructor in 2/197-4.
Semnalul audio de la un radiorecep-
tor. picup sau magnetofon se aplici
prin mufa de amplificatoru-
lui echipat cu tranzistorui TI de tip
MP 39.
Din cOlectorul acestui tranZistor,
prin intermedil,ll a trei filtre n
dublu T. sint selectate
care vor declanp aprinderea becu-
rilor ro$li, verzi sau galbene.
Pentru culoarea ratie, filtrul are
de trecere 100 Hz. pen-
tru culoarea verde filtrul are frec-
de trecere 1 000 iar pen-
tru culoarea galbeni filtrul are
de trecere 5 000 HL Sem- .
nalui de fl!tru tranzistoarele
TI' T
J
T., care la rindui lorde-
dan,eazi tlristoarele Oi' Oz oJ'
In serie cu fiecare tlristor sint
pentru culoarea
se utilizeazi becuri albe,
acestea se vor monta sub un ecran
transparent, adecvat colorat.
DIODELOR
Pentru a sorta douA diode cu
caracteristici identice se constru-
puntea din fig. 1.
Cind diodele sint identice ,curm-

"
" #;;
... t .. ..,
'-li
'_ 1,
tul prin nul.
Sortarea a patru diode al ca-
racteristici identice, mOD-
taju1 din fig. 2.


TP 111 J.S
l)ep,IolGrllO l't"i( .. pe WI Itfl!" cu Importante aen;vel6,; eonufwle
indiscutabil" problemd eMllf fi pelllrll 1&'1 ['OCUlt redulobil. Dor ;r'I,eteoz6 $II (ile o
problem6 _ dupd cum demonSlrtu6 eonJlfuctorul lef!inrr6OeGrl Edtlllfd Mel"i"'.'-
01 0 sittelTWl de UClC'
I/une' .
A$tej)t6m ro,bpunsul d.,
IlliVOlIMHHU
Apt pentru II mlsura semnale cu
frec .... Intr. 20 Hz MHz, milivolt-
metrul este echipat cu 4 tuburi elec-
tronice CIe tip pentodl 11)1'(.4.
Scalele de mAsuri sint notate 5-
15-50-150-500 mV 1,5-5-15-
150-500 V. de intrare este
ele aprOl/meti ... SXl kn $i 5 pF, In
plus este pr .... lzutcu o
250 mV. Se poate alimenta din re-

V. Impedanta mar. de Intrare se ob-
tine prin montar .. primului tub ca ra-
petor calodic.
Celelalte trei etajeconatttuie unem-
plificator de bandA largI, In anoda
tubl,lll,li final este montall o punta fa-
dresoare pentru Instrl,lmentullndlca-
tor cu rezlsten1a InternA de 2OOJ1,
sensibilitate de 0,5 mA de
1,2 mA.
Datele pieselor componente ten-
siunile In diverse pl,lncte alnt notate
pe scheml.
MINIHICIPIOH
Un radioreceptor deolebit de intere-
1II0l, cu gllbatlt 12x 32 x52 mm, de
m.tlrim_ unei cl,IlII de esle
prezentat'" schema al.tlll,lratl. Sint I,Ili.
IIzele dOl,l.tllranllstoare de lip P 4C1, In
monlaj reflu.ClrCl,lllul din anten.tlesle
reaUutpeobar.tldefarit.tlcl,ldiametrul
de7mm,lll,Ing.tlde.omm.
Bobina LI are 70 de apore.lar bobina
L."are 10apire, ambele bobinele CI,I slr-
m-' de dlametrl,l 0.1 mm.
Transformato,1,I1 Tr este conSlrl,litln-
tr-o oal.tl de ler"l CI,I dlametrl,lla-IO mm,
Inf',l,IrerH I avtnd eode spire, Iar Inf.tl-
,l,Irarealll'avlnd 12 splre boblnale CI,I
slrm.tl de dlametrl,l 0,011 mm. Estereco-
mandabll ca trenzlstoarele s.tlfie sar
tate, avInd 1,11'1 factor de amplificare sta-
licA de cel pl,llin 100.
Aceslradioreceplorll,lcrell11nbanda
de I,Inde medii ,1" allmeoteaz.tl CI,I o
mlcropll.tl de aCl,lml,llator CI,I tensll,lnea
cIe 1,25 V_ Al,ldi!ia .. laceIn ca.d
15
(Urmare din 3)
PXaDUllLI
RIVllatori pl ntru mat. riaj,
ORWO 1 neglti ... puternic
A 901 . 2 CI
M'<$3. . . S CI
Suliii d, sodi u 40 CI
H 142 . . . . II CI
Carbon_, dl _odlu 40 CI
Btomur' d, potulu .... 2 CI
(3-4 minute, puternle, rapid, pH 10)
ORWO 12. Revelator da finil
A 901 2 CI
MI43 ... 8 II
Sulll! da lodlu . 1211 CI
Carbon.' d, .odlu !I CI
Btomur' d, pol.,lu .... 2.5 CI
(10-12 min ut . moale, pH 8.11)
ORWO ,4. R ..... '.tor de or.nul_,1e fini
A 901 2 CI
MI43 . .. 4.5 Il
Sulfit dl .odiu . 85 CI
Carbon., da .odlu t CI
Btomur' da pOllilu . . .. 0.5 g
(12-15mlnutl, motlll, aH 1.1)
ORWO 3e. Rlvllalor rlpld
Solutia A
AiOl 2 CI
MI43 . 5 CI
SUltlt d, 'odlu 40 CI
H '''2 ... . .. ti II
8 tomur' dl pot.ah,! .. . . 1.5 CI
Se cornpJ.'IU' plNl '- 800 mI.olulie
801uUa.
A901 ... 1 CI
Hldrodd da aodh.1 . .. 111 CI
Se plni la 200 mi solulia
(apl fec. ). In. lnl .. ullUdrll ... m'l_
IlcI.pllrtiAcu'/).rllB.
t25-45 .. cund . norm,l. pH 12. 1)
ORWO 40. /)ut.rnlc
M 143 . ..
Sullit dllodiu
H 142 . . . .
Clrbonlt de pOlallu
Bromurl dl POlliiu
'.-5mlnull. pH ,O)
1.l50
18 ,
2.50
18 ,
, ,
ORWO 47. unlv.rsal
A 901 ... 3 o
Sulti l de lodiu . 100 O
AI40 .. ... . .. .. . 20 O
Pent ru n'oellv . 1 P.rt. rlv.l.tor cu
3 pllrtl.pI (5 mlnutl, norm.I). p.ntru
hirtie. 1 p.rt. re .... latorcu 1 p.rte apl
('-2 mlnUII).
t.. lit ru d. lolul ie ... deuglll O de
bromurl de pol .. lu
ORWO 01. R lllor p. nt ru portrete
A 901 O
MI43 . . .... 3.50
SUltit d. l odlu 50 g
H ,.2 ..... 0.5 g
Carbon.' d. 'lodiu . 40 g
Bromurll cle potasiu ........ . l 9
Se utlllz zll diluat. ' 1. 3 (I!i-O minut.,
norm'lpHl0.2)
ORWO U. R.velator cu olrooel
S olutl. oi.
811utlll de l odlu
Pirogel . . ... .
Bromurll dl pOtaliu
Api pinII la
Solutia 8

. 30
. "
.500 mi
A 901 ... 20
Sullit d. lodiu .100 O
Api pinII la . . ... . .. 500 mi
ORWO 13. Rev.lllor compensalor /)en.
trureproducarl
ASO'
M 143 .. .
Sulli l d. 100lU
H ,.2 ... . .
Cerbonat da l odlu
Bromurll d. potlliu . ..
'.-5 minut . mOllll, OH 10.1)
"
"
.'"
..
""
"
ORWO 70. Revelltor como.n .. tor p.n.
trurloroduc.ri
A 901 2 O
MI43. . . . O
Sulti l d. lodiu . 15 O
Carbon.' d. lodiu 5 O
Bromurl dl pot.alu .. . 2.5 O
(0-10 minut . norm.'. pH 9 . )
ORWO 80. R I.lor contr.st penlru

MI43 . . . .
Sultlt d. lodiu
H 142 . .
C. rbon.t d. ootlliu
2.50
'" ,
10 ,
'" ,
Bromura d. polaliu . . .. 4 u
(3-. minut . fo.rt. conl rll l. pH 10.2)
Rever.tori pentru hfrtie
OAWO 10(1. Revelator normal
A 901 2 O
M I43 ... '0
Suiti' de lodlu 13 O
H 142. . . . . . 3 u
C.rbon.' de s odiu 2e O
Bromurll de pOl l1lu .... 1 Q
Re.el.'orul poslell prep.rat1.:l5Omi
solutie
Se 1010.e,'" p. rte de lolull. con-
centratAcu30llrtl.pI
"-2 minute, norm.l. pH 10.1t)
ORWO 105. Re I.lor mo.11
A901 30
M 143 ... . 150
Sultlt de sodiu. . 15 Il
Car bonat d. lodlu . 75 g
Bromurll de pOl .. lu . ... 2 Il
Se folole,le diluat I .. 4-5
(1-2 mlnUII. to.rte ma.lI. pH 10.2)
ORWO 109. ReVlI.tor
Reletll Id.nticl cu ORWO 1. Tlm/)ut
d.re.el.rel-2minule
ORWO 111. Reyelator tare
: pol"lu 40
H 142 . ,. .. . 50
Bromurl d. pOtallu 8
Api pinII le ,
B
A 901 .. . .. . 30
HidrO.lid de potallu . 100 Il
Api Oinl la ... . ,. , . 1 I
Pentru utilizare, 1 parII A cu o parte B

(40-50lIcunde.h1rtiecontrlll.pHI2.5)
ORWO 120. Revelator pentru ton brun
A 901 ... 2 Il
SuiliT delodlu ao O
H ,.2 ..... . 24 O
Carbonal d. potlliu 50 O
Bromurl de oollliu . ... 5 Il
ORWO 12 . Revel.Tor pentru ton brun-
ol iv
A 901 2 g
MI43 .,. 0.80
Sulli l d. lodiu 15 O
H 142 .. . . . O
Carbon.t d. lodiu " O
Bromurl d. OOlal i" 8
Pentru revel.loril12O , 1 124, tl mOII ele
lucru norm.li Ii nt de 2 minute. Pentru
obtinerea dorlll 1. poatl dilua
plnll., 1.5. E.tepoll bllc'llfl.lne<: ..
sari prelungirea timpului de uoun.r.
hlrtiel . Tim/)Idde re .... larepoat.ljung.
1e8mlnute.
8 1i d . lobaru pere
ORWO 200. Acid acetlc
glaci.I . . . . .. .20 mi. pH2,II
ORWO 201 . BI.u"11 de
potasiu . . .. ... .. Oo.OH .,5
ORWO 203. (pentru t.m/)"atur! marI)
Sulla! de sodiu . IOU O
ACIO.ceticoraCIIi

BII da flxar.
Intoat.relel ele,blau"ltuldepotal lu
se po.te Inlocui cu acee.,1 cantitate
de met.sulli! de pOllllu
ORWO 300. aale acidl pant ru hirtl.
Tio.ulfa! de s odiu. .125' II
Bisulfit de potasiu
rog, pH . 7
ORWO 301 . Bale .cldll p.nl ru film.
Tio.ultatde l odiu . , 1155 O
Bisulll! de pOlasu ., 11!ig. pH . 5
ORWO 31)4, Saie de fi.lare rapida pen-
trufilm
.125 g
'" ,
Tiolulfat de .odlu .
Clorurl d'" , moniu
SI.ulfit de potasiu.
rog. pH . 5
ORWO 305. Baie de fil.re-intArir. pen-
tI'U filme
8iolullat de lodiu .
Sullil delodiu .
Acid acetic Olacial ...
Sulla: dublu d luminlu ti
, 125 O
, '20 O
15 mi
pola.iu tl2 H
2
0 ) . 100. pH .
NIGAIiVIlI
COlOR
CU
SI fARA
M4SCI
Dupli cum l-a arltat In materialul
anterior, Imqln. eofor- ne,atlri este
formati prIn imqlnllor
din cale trelllraturl : ,afben,
marenta" cian. AcestI trei culori din
care $1 compune ImarlnM nl,atlYl. pl_
ben. ma,lnta .. dan. Ir trebui In mod
teoretic do fie eompl. transpartnte pen-
tru color-din doul treimi ale
lpectrulul ,1 compl opace pentru ra-
din cu"ltJ. trei me.
Daci l-ar repraenta Intrun ,rWIc
luminii d. cit ... c. tr. colo-
ranp in funqiede lun,lm de undl.,
curbele teoretlot pent ru
celtre; fi,. 5,
)e yede deci cii un colorant maranu.,
de exemplu. ar fie complet
tranlparent uro) pentru
dl., iUe ,1 fi Il absoarbJ.
compl . radl'llli. yenl. Aot. ta _te
Inll cazul unor colorl n, 1 Ideali.
fo loslp fn color-
PAzlntl Indo abat.rI destul de Impar_
tante d"aacestecur be teoretlc ... ln_
, urui Cire se apropie d.cazul Ideal fiind
colorant ul ,al"n.
curbeI. de ab-
rur. p. ntru mar'nu
,1 d an,
Fap de cuul id .. l ... oOlervi ci cel
doi pruJntl pa_
rul t .. colorantul mll.nta In zona .,_
bUt " Iar colorantul dan In lona al-
bastru ,1 In ZO,. ... erdeaspectrvlul.
ColOrant ul rTII.Ienta H compari dea c:o
" cum ar fi Impurlf!al: cu colorantpl_
ben (plbenul absoarbe fn Ilbastru), III"
colorantulcian CI fi cumarfllmpurlfl.
cat cu colonntro,u.
Acesteabateri.leeolonnlllor-dlnn ..
ptlv se rbfrln, n'pt"" asupra topi
A COlORANT 6AlllN
100%' ----,
paziti"'l!.
culoarea "ude relulUiU pril'l
maaenta asupra ma-
terialului pozitiv ...... fllmpurlfiCllu ,1 C\I
culoar_albastri, Iar culoar. rotiefor-

cu albastru $1 verde.
COi.OIWIrCIAJ,I
'--1
, ,
, ,
, ,
, I
I '
, :
sintC\lltk mai mari eu cit se for-
meul mai colorant de bul
tespectiv cian).
In letit mod parl1ldo se
la un nivel consu.nt CiI!ntens!-
tate,! poate fi eliminati printr-un nltraj
adecvat la copiere CiI $i orlCl! "Iti dom!_
nancl.


Dupa modul In CINt se formea:d ace,ti
coloranp de coreqiese pot seplf'l.doui
metode: una a $1
alu a alblri! colora.ntulul.
Metoda il fost
Introdusi de firlTll. Kodak ,i it Jnre ci
t A
-,
, ,
, \
: ,
, I
/(\ \
cu forma oxldati
a reducltorulul pentru a forma colonn-
wl macenta. respectiv clan.
In urma acestei raqll molecula cu-
plOllitululse rupe. aceasuduclnd ladis-
culorii lui orl,lnale, In acest mod
0/ cil se VI forma mal mult colorant clan.
de exemplu. cu atit mal nrimlne
colarantl"OflL
_____ COLORANT LA J/lHirAT
DIN INTENSITATE
'_'_. COLORANT LA UN SFRT
DIN INTENSITATE
Deoareal antltat_ de culolT'e para-
tldi nrlni In funqle de Intensitat_co-

se poate elimina prin filtraj li. copierea
pe m;aterlal pozltl ....
Cele spuse mai $usdnt Ilustrate pen-
tnl colorantul mapntl in fi,. 8-
lnJacurlletnc;arenu se formea:ddelac
coJorant ml.lenta clan, Intensltn_co-
lorantulul 'illben, respectiv.rOJU va fi
maximl (punctul M). Astfel se explici
culoarea portocalie (ro,u+,alben) pe
care o prezinti filmele cu maKl In lacu
riie unde nu ilU fou expuse.
-:::--.:..-.:"'.1 \, \.
Metoda alblril colorantulul. folositi
100mjJ je firma Acfa, constl din urmltoarele:
-In stratul respectiv (macenta nu
clan) pe Ilnslcuplantul pentru culoar.
respectivi, cuplant 6e data aceasta In-
color, se mal IntroduCl! un colorant spe-
,alben pentru nratul ma,enu ,1
Pel'ltrua inllwraacelte neajunsuri,
deci pentru redarea culori-
lor pe copil pozitivi,
IImiutl .. s.a recurs la Uf-
mltaarea
Intro<lucerea pe IInp tolO1'"lntul
mqenta fi clan I unul colorant plben.

..... -.. ,
Pe mburi CI! se formau mal mult
colorant macenta, de exemplu, Intensl
tat_ colorantulul.de masc;are scade
...... _,
,tie,
se formeul atit ar,lnt metalle dt $1
colorant.
In baii dealblre,1n momentuloxldlrll
arrintulu! pentru a fi trecut lntr..,forml
IOlublli,estedlstrus" colorantul spe-
clallntrodU$. In acest mod cu dt s-a
I \
I \
, \
, \
, \
: \
, \

, ,
I I
;..- ___ J ' ..... __ _
, '
, ,
, ,
- ,
se bucuri de ca !NI mii,.. rispindire.
ln cadrul in stratul
mqentl ,Ic!an sint
primul In ,alben, al doll_ tn l"Ofu.
In tImpul
Fotografiile care-$I propun si ne dezvi luie fascinanta lume a intimplnl o dubli difi
cultate: aceea a (a nedeformiirii fenomenului) $1 aceea a comunldrll unul anumit Inefabil.
Cum II, In alb-negru - vezi foto 1 - mult disputata teorie (azi riguros demonstratii)
a materiei ,r antimaterieH Cum si exprimi prin intermediul peliculei complicatele procese care
au loc in inflnlteSlmala fraqiune cind, datoriti temperaturilor i"-alte, au loc fUllunl ,1 schimbir!
de structuri (foto 2)1 Dar chiar $i simpla fotografle Inspirati din lumea tehnicii sollcitl azi. dincolo
de miiiestrle. procesului mai ales, Ideea in stare sl_1 uprlme exact (foto 3}.
Salonul nostru fotoaraflc rlmlne tn continuare deschis fotografilor.,. temerar!.
ta din colon.ntulsplaI al va fi dlstrual.
Important de din toate ac .. -
ta este faptul elia prima metOdl cu
Ioarea se formeu1 In revetatorul
cr0ll'lOlen, 1 .. '" a doua,culoara
se fQf'mea:li In balade alblre.
. 17
li
18
I
PORIIRII MOIOBUlUI
Pornirea unul motor "te o operalie foarta ,Impll:
se ounechela In contact ,1 I8rllsuce,te. Ealrebule
Ind facuta corect deoarece o pornlra IncorecUi re-
duce durata da axploatare a mOlorulul ,1 deci ,1 a
autoturl,mutul. Oeaceea,lnainle de a Introduee cheia

Mal Intii ,elnlpect .. z vehiculul: Hvarilic canll-
tat .. de lichid din retarvor,alelectrolltulul din bateria
de acumulatoare,slareaetan,lnlor.
DacA toiul ute In ordine seaslgurll apoi daca ma-
nata ,chlmbltorulul de vltelle,te In pozllia neulrll
,i In caz ca vehiculul asle In panA 58 traoe Irfna de
mini.
De abia acum, dacA e.te.varii ,1 dacii temperatura
mediului amblanl etita 5ullclent de ridicat!, 58 poate
pune cheia In contact ,lllrll a apll51 pe pedata de
accelerare sau, apllslnd loarte u,or, le face contactul.
In cazut cind carburatorul,1 sistemul de aprindere
$Int bine pUtillLa punct,motorul porne,tala prima "u
la a doua Incercare.
Daci motorul nu porne,ta,una din cauze poate II
realizarea unul ameatec asplrat In moior prea bogat,
.Inacarea. motorulul cum se mal spuna. Aceitlucru
selnllmplll mal ales daci 5-3 aplsat Inainta de pornire
de mal multe on pe pedala de acceleratle. In acesl
caz e,le neceaars.!l le curele cilindrII de gazelacom
bUitlblle. Pentru aceasta se porne,ledemarorul ,1 le
line aplisalA pedala dl accelereUe, In oozilla de des-
chidere maxlml.ln cazul In care. dupA ce s-a Iicui
ace"tAoperalladecltevaorl,molorul tol nu porne,te.
se Impune verificarea ,Ititemllor: electric ,1 da car-
buratle.
ClndlemperllturaaeruluieSlemalsc!zutAseimpune
Imbooalfreaamellecululdecombuslibll.Pentruaceas
mia mOloareilt orevbut. cu clapeUl da aer Htraoe
outln,ocul.
Dac! se motorul dupl cea funclionat ,1
afoslopr!tpentruolcurtliduralll.maialesdacllmo_
torula lucralln reoim da ulclnl ridlcaUl, este bine
ca simultan cu pornirea damaroruiul tii se apase
putin ,1 pe pedala de accelerare.
Iarna Ind, cind temperatura aerului scade sub
cind re!,;!!a este oaratlafarll, motorul fiind rece.
porne,te greu ,1 'II Inceoul prost
Pentru a-,I u,ura pornirea, mal ale5 dad motorui
nu a funclionat un timp mailndelungal. eateneceaar
tii H Invirti mOlorul cu manl ...... de pornIre (In caz
!,I" prevllzut cu ea). In ace,t mod se trimite o anu-
miti cantitate de u;\;! 'WIsuorefetele care H ung ,i
H umple camera de nivel con,tant cu oenzi,;;':::!:'
culndu'le pierderile prin avaporare sau prin sClolri.
glSTAfi1
/'EN11ttJ
"'-
TPQ
8fIQ
IJIJQ
Ine_ M. HA.STASE
Din acela,l ultim motiv ,e.pasa detlteva ori pirghia
pompe' da benzln". Se Inchid jaluzele'e SlU 68 moo-

cerea rululpentruriclr.radlatorulul.
Dupa ce $-1'" lIeuttoate leelle operalll se proca-
dndlncontlnuar'8stfel:
-La motoarela cu carburatoar. cu dispozitivul
pentru Irnbogltlr .. Ia pornlr. I amesteculu! actionat
automat (de exemplu Dacia 1100) .. apad pe pedala
de IIccelerar. pinII 'afund, o dati sau de doul ori,
,.ridlcA plcioruJde.,. pedala,l,eporne,tedemaro-
rut
- La motoarele cu carburatoar. cu clape!e de .er
Icllonate menual se trage ,acul pina .tI fund,
18 .0 .... de 2--3 ori IMI oedala de acceler.r . brusc.
b contlnuere .. mai .p .... pe pedala o. ace_letlr.
(plrl6 la 114 din cur'6l ti u face contactul.
Oemarorulnu are voie dfunclloneze conllnuu mal
m'Jltdeli ,ecunde, pentru a nu M solicite prea mult
bateria de acumulator. DacA motorul nua pornit dupl

apoi se poate porni demllforul din nou.
'.lupi ce motorul a pornit, la ma,lnHe de tipul Dacia
1100 sa a,teaptl Indlzlrea lui, ap!slnd puternic din
cind In cind pe pedala de accelerare. In momen1u1
cind motorul .-a Incllzlt,turat!a lui, care e51e accele-
raii, ravine la cea core5punzltoare funcllonlrll In
regim de mer,lncel.
La mOloarale cu $OC pornire se Im
molorulfunc
Iloneati IInl,tIt (aproximativ 1/3 din CUria lui). Se
apasAapol. u,or, pe pedilla de acceleratle. firi InsII
a-llura,1 H Incllzirea motorulul. Se con-
Sideri ci motorul 5-3 Incllzlt cind lemoerlllura apel
are Cel pulin 8O"C cind Impingind complet ,ocul
molorul functloneatl stabU, In reolm normal de mers
Incet.
Uzura motorulul este mult mal oulernlclla pornire
decit In tlmpullunClionlrll. Penlru a se reduce pe
rloada delncillzlre. duplcum 5-3 arltat, este bine ca
mOlorul d lunctloneze la o turalle mal mare decll
aceea de merslncel.
Sa Ilabilit ca cu sclderea temperaturil me.
dlulul ambiant uzura mOlorului la pornire cre,le. In
dlaoramll5eprezlntl.lndl51anllechlvalentlparcursl
oii;.!!! 'fehlcul cu motorul Incllzlt, UJura la pornire a
motorululln luncii.':;:.; mediului ambiant.
Se observi ci sub -IO"C uzura cno;:: deosebit de
puternic cu sclderealemperaturll. Din acealtlca";!
Iarna cind este foarte Irio este bine ca InaInte de por-
d le Inclllz88scj motorul prin Incllltirea lichi.
dului da rlcir\;. de rlcire nte apA, le
orIce oprire de lungi duratla venlcu;';;;';; soallu
nelncllzlt se evecueazl apa din motor. La pornire ,a
toarnll apa cald! In radiator. O. aici, prin orificiile
de leglturll apa pjlrundaln 'patme de rlclra ale mo-
loruiui ,1-1 Incillz .. le. AtenUe Inslll Penlru a nu se
Iilura blocul da cilindri sau chlulasa"lnlre temperatura
p
n
: ;:
motorul 58lnclll8,te se ooate turna aoa mal fierbinte.
Marca automobilului

JOCURILE MECANISMULUI
DE
Modificarea Jocurilor termice ale macanllmulul da
dlltrlbulla functionarea motorulul. Dad
jocul esle mai mic decllcel normal. ,upapele nu 18
Inchid ,1 18 pot ard . Motorul lunolloneazl cu Intreru-
parI. In cazul Ind ei jocul "te prea mara. motorul
porneste mal orau, ,e Inrlulllle"e evacuarea gazelor
arte ,1 ,e reduce cantitatea de amestec pronplll
aspiratllnclllndrl.
Dlnac"temollveeslenac::eurcacelpulln1nfla-
care prlmlvara d te verifica jocurile mecanltimulul
dedlstrlbulle$ldacliestenacesarslseregieze.
Marim .. Jocurilor se verlflcll cu ajutorul calelor.
Vatoarea lor, la prlnc1paleletlpurl da ma,lnl care cir-
culi In Iara noastrll,esle daUlln tabal
Majoritatea motoarelorcare se gllsesc montale pe
autovehlcule Iint cu supape In cap. De aceea In ma-
I.rlel le dl5CuUl numai acelte tipuri de motoare.
Pentru Inceput se desface capacul aflat deasupra
chlulaseI.Launelemoloare{deexemplu,Molkvlci408,
412, Dacia 1100) este "acelar ca In prealabil sA se
demonteze Iiltrul de aer.
Se oune plslonul primului cilindru aproxlmallv In
punctul morllnlerlor. Pentru acealta se roteste mo
torul cu manivela, oblervlnd supapela. La mOloarele
care nu au manivell setraoe de cureaua de ventilator
tIIudupicuplareelorlnprlzldlrectldllunadlnrOI,le
moloare. Se mal IntU deschlderaa ,1 Inchida.
raa,upapal clellvacuare (catreuterlor) ,1 apoi a IU'
papai de edmlslune. Se mei rote," apoi motorul cu
se verificA cu ajutorul
calelor mArlmea jocurilor Inlre lupapll ,1 culbutor.
Daca e51e nevoie, jocurile sa regleazl;pantru aceas-
ta. se ,IAbe,le cu o cnele piulita ,urubului de
reglaj,il8reOleazljoculnacesarpflnro!lreaaceslul
,urubcuOlurubelnllll.DUpiaceeasestrlnoepiulila
,1 5e verifici din nou locul. AceasUi ooeraU. se poate
'ace ,1 cu o cheie 'peclalt de reglaj.
JOCUl ,eregleazl IatoliclUndrll,rOllndu .. arborli
conlorm ordinii de aprindera. La moloare" cu 8 ci
tlndrfselnvlrte,learborelecu9a',cu6CUindrICUl20;
cu4 cilindri cu 180'.
DuP ,':;::"J, ce ,-3 dnfacut sa monteazA la loc.
MarcaautomobUulul Ordinea de
I I
OauphlnaGordini,MoskvlcI408.
Skoda 1000
SR-tl3, 131
"aloaraa locului

1 5 4 8-6-3-7-
2-'
1-3 2 " 1
Starea
motorului
deadm!s!e de evacuare
4l1li
JOQ
2IJQ
100

.........
-
O
-fQ
-2IJ Q
20 'IIJ 60 80t
e
c
Dacia 1100, 1300
Oauphlna.Gordlnl
Renautll6
Skoda
Moskvlcl408
Fiat6Sl
Fiatl300
SR-113, 131. M-4&l , TV'"
0,115
0,18
0.15
' ..
0,15
0,15
0.15
0,20
+0,05
0."5
-0,00
grs
O"
O"
0,20
O.,
0,15
O.,
+0,05
0,48
-0.00
'K'
cald
DISPOllIlV
ANIlIICIIDIO
SI ANllfURI
contactorul din este un
ideal dispozitiv antifurt, mpiedi-
cnd pornirea automobilului de
tre persoane Chiar un indi-
vid cu mai este pus n
de faptul ntrerupe-
rea curentului se face pe traseul
bornei de
TEHN
..
n cazul unor ale insta-
electrice, n special la auto-
mobilele ale circuite nu snt
protejate prin se pot pro-
duce incendii. Acestea apar de obi-
cei un parcU'rs pe vreme
snt mai periculoase n timpul
atunci cnd automobiful este
nesupravegheat.
Dispozitivul antiincendiu pe care
I propunem - de fapt, un contactor
de amperaj, manevrabil -
scoate de sub tensiune
eliminnd astfel complet
scu rtci rcu itelor.
Montarea: n [abia de sub tabloul
de bord, care mo-
torului de cea a se exe-
un orificiu cu diametrul de
26 mm. Practicarea acestuia se poate
face prin cu un
burghiu de diametru mic (2-3 mm1
pe o care
marginile se cu o ro-

DIClA
1301
LUX - SUPER

circuit dublu de fr-
nare

bec martor la frDa
de

aparat de radio
marca Predeal

Dglobat
D geamul din spate

scaune cu tetiere

covoare din

D portbagaj

ornament pe volan

cu
"
"
::,'1
8' ,
"" ,
8i I ,
j::'
sale n
(sub tabloul de bord pe tor-
pedou, sub covor, sub scaun etc.),
...
'"
RANDALINAT "Q.
E
-
F
r-
...
De jur-mprejurul orificiului, pe
ambele tabla se de vop-
sea astfel nct corpu I (2) ba (3)
Corpul (2) n care snt
montate de textolit (5)
de contact (6) se
n orificiul respectiv prin interme-
diul (3) (4) .
l!?
-
f--:- t-.
'"

..,
'"
13
'G.
r::::
I-..L
S
---s 13
If!-CD
Z7
4 33

ti t5fP-
Borna de se desface din
bul de PE: caroserie se mon-
2 teau n de contact (6), fiind
ntre (7) de
butonul de
nare (1), la o face
la borna de prin
bul de contact (6).
La parcarea n diverse locuri sau
la gararea automobilului pe timpul
butonul de se de-
cu aproximativ o
Ing. Dinu GEORGESCU
AUTOMOBILUL VARA
in curind, sezonul cald. In a automobilul
nu probleme dificile, dar unele aspecte intrucitva deosebite se
impun a fi luate In considerare.
PNEURILE devin unul din punctele nevralgice, penele acestora
fiind acum in medie de trei-patru ori mai frecvente decit in timpul iernii.
presiunilor indicate atit pentru pneurile nevulcanizate
cit pentru cele reparate, depistarea din timp a ca re-
pararea camerelor numai prin vulcanizare in ateliere specializate sint
cele mai indicate metode pentru unor eventuale
pe parcurs.
MOTORUL la un regim termic ceva mai ridicat; temperatura
apei de de 80-85 grade C la mersul in palier, sau 90 grade C la
urcarea pantelor, este nu trebuie
lichidul din sistemul de 100 grade C, atunci
se impune descoperirea cauzelor O serie
de factori care cum ar fi unor tu-
ridicate in vitezele demultiplicate, cu frina de incom-
plet mersul cu husa la alti-
tudine mare sau chiar unui vint puternic in sensul de mers nu
deoind de starea a automobilului.
Altecauze ele se reglajelor incorecte lipsei
de pierderi ele lichiD pe la intinelerea insufici-
a curelei de ventilator, avans prea maro sau prea mic la aprindere,
amestec carburant prea functionarea In regim detonant in
fine, o categorie de cauze sint propriu-zi se: Tnfun-
darea celulelor radiatorului , ruperea sau uzarea t urbinei, defectarea
termostatului , depunerea pietrei pe camerele de Tnfundarca tobei
de in cele de mai sus nu s-au enumerat desigur toate
cauzele, acestea fiind mult mai numeroase de multe ori combinate.
Tot in cu instalatia de trebuie subliniat actualele
de radiator cu fac ca prin presiunII, tem-
peratura de fierbere a !Ipei de se ridice la unele tipuri la
120 grade C. De aceea, la scoaterea se va avea in vedere ca
temperatura fie sub 100 grade C, in caz contrar, apa va Tncepe
brusc, fiind din radiator In jeturi care pot accidenta pe
torul auto imprudent.
CARBURA TORUL uneori, In timpul verii, problema pornirii
la cald. Temperatura mai a motorului a mediului ambiant
poate provoca pe timpul 'opririlor vaporizarea in galeria
de aspiratie a unor din benzina in carburator, provocind in-
fundarea colectorului de admisie cu vapori de Este fenomenul
denumit percolatie, care pornirea la cald. in asemenea
situatii, motorul va porni numai cu clapeta de
aproape la maximum; bineinteles va fi imediat
pornire, pentru a evita supraturarea motorului.
ACUMULATORUL, rindul cere vara o mai comple-
tare cu
VOPSEAUA automobilului trebuie de actiunea
a razelor solare; automobilul va fi parcat pe cit posibil in locuri umbroase.
vopseau a are 2-3 ani vechime, este lustruirea ei
cu ajutorul uneia din solutiile lichide existente In comert care, pe
asigurarea unui luciu al caroseriei , contribuie la intretine.rea
stratului de vopsea. automobilului In plin soare este total ne
stratul de vopsea numeroase mici fisuri amor-
se viitoarelor cauze ale dispi1, itiei luciului. '
In. fine, un ultim sfat: pe drumurile de praful nu va
i n clapeta si stemului de aerisire va fi complet
iar geamurile vor ti inchise. Fenomenul se unei
re suprapresiuni care se produce. in acest fel , in interiorul caro seriei
automobilului.
19
OISPBf
ISIITICA
11008181111
Pornind de la Ideea fundemenlllt I realizarII unui
cadru devlatl colidianilcn mai adecvat, slntdutate
asUiti, pe loata planurile, lolulii In 5tar. si contribuia
1. Imboglllrea Oflzonlulul spiritual a' omului modern
,1, totodatA, la echilibrarea de tehn!clzare
"specializare Ingusti.
lumea oblect.lor realizate de om pentru om posedl
o d.'nlluenlii,adeseachl. de schlmbere
Itructurall a vlelll ,1 ... Ist.ntel &ale. Se reallzelll

bunurile noastre, U educa, II condltloneazii ,1 II pla-
seazl pe planuri corespunzltoare nivelului
de culturi " civilizatie alepoc'l. De aici ,1 concluzia
ca ta.te prodUHIe omene,li, chiar " cele deloloslOlI
zllnld,tr.bule si poarte emprenta unellnaltellnute
artistice, valentele Irumosulul cotidian, conltltuln-
dU-H In veritabile coordonaie majore pentru Intreaga
noaatrl e .. ,.tenll.
De problemale acellul frumOI cotidian, enuntal
In aceastii scurti introducere, .. ocupi nemijlocit
In secolul nOltru, aplicarea real.l a acestei dilclpline
a Insemnat Intotdeauna un Iictor Important de pro-
gr8$ In tOlte domeniile,conlrlbulnd In Ice'a,'limp la
umanlzarea produselor,lCllvltiilllOf " vlelil omene,ti.
Se poete ellrml cu deplinA Ilguran!.I cii .. tellca
Indu!!tr'al.l .. te un adevlrat Inlllitor ,1 reallzalor de
schlmblri In lumea produselOflnduslrlele ,I,ln mod
indirect, In oamenilor. FIInd con,'deratl ca o
ramuri a .. Iellcil generale, ea abordeaza ,tllniilic
prOblemele legale de crealla produselor industriale,
tlnzlnd spre realizarea unei unltlll depline Inlre func-
tiile ulile ale obiectului tehnic ,1 forma sa vlzuell.
eltetlca produselor, latura estetlcllindultrlel., '-1
nlscut odlli cu prima Judecat! da valoare prin care
un prodU!o umen a fOI' preleret 111 de altul.
esletlca Industriali: a aplrut la mijlocul .ecolulul
XIX, prin recunoa,lerea necBlltll1i ca produs.le In_
dUltrlel si fi. Integrata amblanlli umane In ata tel
Incnln lac .. o diltrug .... dud ta d.aivlr.'rea Ii.
Experlen!.multlple, cu rezultate concrete, au rel.vat
ca domenW. Interwenilelllteticllindultriale In care
alectele sint din ce In ce mal Importante au depl,lt
Ilera muncii prQjeclanlllor. Inginerilor, arhtteclJlor,
artl,tilorplllltlci.MUaaltorcreatori Indu5triall"IIU
cuprrns actl.vltill ca: planllicarea, legiSlatia, publl<:l-
tatea,servlclIIepubliea, organilarea magazinelor, mar-
kallnguletc.
IIISIIH)
o ,Wnll relatlvllnlrl ... lellcaIndustrlelii(d"'gn).
Relallile Ic"lel ,tunte cu toate celelalte ,tunte, cl1
,1 cu economlco-soclall a dlve,..elor colectivi-
tati umane, au luSCitat continuu. atn pe plan Intern.
cn ,llnternalional,dlsculli variate, ades .. loarte
controversate. De fiecare data In", cu certitudine
s-a Impus Ide .. ci astetlca Industrlela "te -o dlscl-
pllnadeslntaza laconftuenjaunordomenlica;,tllntele
tehnice, matematice, p.,hologla Industriali (mal eres
ergonomlal, ,tlinlele sacla-economlce. precum "
teorie ,1 practica ertlsllcU
latl numai citeva ginduri care mlldetarmlnll li eaiui
InitIativa revistei _T.hnlum_ de a pleda pentru ca tot
c_ c. realizam li poarte pecetea Inllt81 noastre
splrllualltltl,ln,wollno.stre permanente de frumos.
J)J
,ca Induatrlf116 (desIQn) pune
Irul problemelor sale frumosul
i tria! ca un element de valorlfi
fi superioara II tehnlco-
n strlale,precum ca un element
parte din nivelul de cultura
ie al unul popor, din Idealul sliiu
estet specific.
Pro sul conceput realizat In

devinefrum08 in-
u ettJnd cind poseda o forml
vI, agreabil!, cu o structura
om ieA adecvat!, Iar mlnulrea sau
z sa pune in eyjdentA cu clarl-
ta pacitatea de li de fi
amenlit superioare de fi P(O-
-m'1on.- '* .1i"1eI ... aI', (d. lIucur .. 1I, lt7t, p.
IULIAN CRETU
demetieollnduwifllol (desiln)
fRUIOSUllRDUSlf
duc:eplA<:ere,tMtisfaelie.
Antipodul a<:estui frumos Industrial
nu Doate fi decfl uritul industrial. care
se caracterlzlHllzA prin forme greoaie,
IncArcate n .. rmonizate
colorlatic care, mal cu seamA. s.
conjugA cu o v.ritabilA risipA de mate-
riale ,1 forti de muncII, polulnd
munca bunAatarea noaslrii cotidi-
anA.
Socot necesar aA afirm, In baza mul-
tor personaJe, cA uritul este
scump ne urlle,te vlela,ln timp ce
frumosul este mult mal pulln costisi-
tor matariel, asociind totdeauna utl-
lulul - plAcutul, satisfaella plenarl.
din domeniul estetieli
industriale (design) folosesc o serie
de metode pentru selectare reall-
zaru frumosului Industrial, specifice
fiedral grupe de produ .. , fiecArui
produs.
Ceea ce mi 88 pare importaOl de
ralevat mal cu seamll de aplicat
estafaptulc:AlnstadluJactualdedez-
'IOltarea ,1 tehnicii-gradul
da pregAtire profesionala a oamenilor
fiinCl direct corelat cu nivelul lor de
culturi clvlllzalie-frumosui indus-
trialpoatedevenl (stA In put.rllenoas-
tre) o prezenll reaiA In cadrul vil\lI
muncii noastre cotidiene. Ceea ce se
cere atunci cind realizAm ceva - un
produs mare sau mic, simplu sau
complex- este nu numai ea acesla
sA tunelionez., sA albt penormante
tehnice superioare, dar $1I11e fru-
moa. Forme, Iinuta exterioara. struc-
tura subansamblurllor, culoarea sau
culori", emblema etc. sA aibA, cum
se spune In moCI curent, o unle mo-
dernl; obiectul sA fie simplu, bine fi-
nlsat, cu expresivitate proprie.
_FArI calitat. ast.etid - spunea
prof. Marcel Breazu (deci tari frumu
sele) -obiectele nu slujesc oamenitor;
cel mult- poate - roboillor ..
Pentru stimularea ac-
Indreptate In frumosu-
lui In mai toate tiriie lumII
se organizeazA tot mai Irecvent con-
cursuri, festivaluri, conle-
rinleetc.,.acordlndu-sa,de\ecazlaca.z,
diplome, ,i speciale
produselor care rlspund
acestui frumos Industrial.
o astfel de disflnctle a lost acordata
In noastrA, Incepind cu anul
1972, produselor de industrie u$Oarl
de InaltA calitate valoare esteticA.
PinA la aceastA datI, aceastA dIs-
tinctie a lost acordatA la cea un de
produse.
Prezen"ndu-va In cele ce urmeazli
citeva din aceste produse, vom Int'lirca
sA subliniem tocmai domi-
nant estetice, In colaborare cu cele
tehnice care au stat la
baza acordllril acestor prestigioase

t. de ilumlnll/. port.tirl cu tub cu n.on din IMt.,-/i
z. comp'ct; d. rem'lc.1 InCOfpor.rH disculUi In mlcrortc.p/
:1. Mtl/nl d. seri, In sl"e si imprlme lilert pe sUf)f,'e/. pilUle cum., fi unui
proiecl, ct.';'/Url fimd dispusi pe un bre pr.lungltor
DECORAREA
FERESTREI
Timpul Impune solutii moderne In construclia
loculn,elor. a mObmerulul, a eparalelO!' destinele
uzuluI CI"nlc. aoluUI desllnale ulisfacerii cerln-
I8Iorn04 de oralnI>fKtlc ,Iestellc,
In ambianta unullnterlO!' actual. caracterizat prin
mobilier pUlln conceput !uncllonal, prin spalll cen-
rate degaJate, prin culori mal vii, calde, decorarea
eraslre! devina onecesltata generala decerln\ll ar-
monidirlllnan5llmblulgenerel.
Ferestrele ocupi pe larglma 70- 10(1% dintr-un
perete In consirucllllereunle, dar ,1-1'1 mult e din cele
vechi.
Ce Impune o solullonare moderna a decora ... letlis-
trelor? In primul rInd, uillanla unei drapeni pelte
pllrdea.ln al doilea rlnd,abandonareaclaslculul mod
de atlrnare a perdelei pe o sIrma, prin Intermediul
unor Inele. Sistemete care asigura o func\lonarelre-
pro,ablla stnt cele pe ,Ina. In al treilea rind. obisnuita
galerie dispare. Sistemul de suspendare II perdelei
,idraperlelseata,eazidlreclperelelul,fUndalicuns
de o ptacl ce ocupI Inlreaga I.tlmaa peretelui, Ince-
pind de la nivelul tavanului. O varianta pOllbll" dar
mal pUlln uzllalA, comport' o draperie IrllnllverlialA,
IIcurti,demlllicare.
Pe de alUi parte, In cazullerestrelO!' ce nu ocupi
Inlreaga IAlime aper rama pe InAltime, ram, ce pot fi
sau nu Integrate unul mobilier simplu de perete, de
tlpblbllotec'.
Draperie poate fi fAculA dlnlr-o singur' bucatI,
retriglndu-se Intr-o singuri parte, sau din dou' buctti
slmelrlce,ce se relrag In sensurt opuse.
Flbrele opUc vflfltabl/e Cln,1e $1 /fIlurl d. luminA, par
contribuie din ce In c. m,1 mult" InfrumuutiUH ,par-
I,mentelor nNSI". OI le prlm.1e din {ilHe de SI/C"I.t
_ n-s ... ,juns,zlleo"rgAg,mjofl obiet;-
te florl /umlnNS'. ps,udof/ntlnl artezlflne .

diflf,i luminII Inlflfmed/ul ",stor fibr, oplic,. FolOf/rill-
fi,,. ,lIturate. dincolo de argumentul ,stetic. rin u d.mons-
treu c, , fosl CrNU $1 o IndusUlfI dt/Corallr'. pill-
ule fesptI.,. n,malflind unicat,. ci articole de Sflfie millre.
SI ret;UflOlst,m Insa. c, $/ !oI.or.porlflrll ",Islfll -.Popular
Meehanicu,cillintrodUCflrHfibr,loroplic,lnapartamflntele
noastr, ,sI. d, IndlKulabil bun gusl $1 nu In d,una confor-
tu/ui sau a InUmilalll.
Perdeiela sau draperille se pot deplasa prin IIlmpll
+ .. --------------------------
slo.r'.nur).
Sol anallllm 11'151 dle .... sugeslll practice de aran-
lamenl:
a. Intregul perele nle acoperit de perdea ,1 draperie.
Placa superloar' ocup' de asemenea 10atiIAtimea
per.telul la nivelul tavanului. Este un nou aranJament,
foarte potrivit In noile constructII cu lerestre pe tot
perelele.
b. Perdeaua ,1 dr.perla sIni scurte. pina la nivelul
inlerlor.ller"tr", undee montat un pervu dintr-o
parte In alta. Placa .uperloar' nte pe Intreaga IAllme
aper.t.lul.
c. O varlant" prim" solutii. Sus lite o draperie
!ransver"lA.
d. Fereastra, perdeaua ,1 draperla Ilnt Incadrate
Intr_un mobilier Ilmplu de lAtime medie (25-40 cm).
e. Ca ,lIn cazuld, lere .. 'ra .. te IngullA. Seapelead
la ogalerleclasld,acoperltA cu o draperie Iransver-
salA. lucr.rt artlsllcede mici dimensiuni distrug mo-
notoniaperelelul.
f. Fereutra ntalngust', dllr s-a considerat c' pe-
retelatisat gol nu sa Incadreaza In ambianta Inc'perli.
De aceea s-a IIpelat la dou! draparil mobile penlru
lalerale.OadouadraperlepoatelnchldezonacenlralA.
g. Fereastra nu IIlmetrlc' 1111.1 din consldarenle
eslelca se Imprima un aspect da ulmetria. O ram'
slmp'" marglne,te p.rt .. stingi. Draperie a dlnlr-o
singuri bucall. Daca fere"lra este pIna la capatul
din dreapta,draperlas.lrage complet; daci fare .. tra
esle mal Ing usii, .. limiteaza mobilitatea draperlel
ca In IIgur'. Pa portlunea d. perete rAmu' In stinga
sa pot In.tal. elementa m'runte de mobilier.
h. O modalitate de decoratiI pouivlti cu o mobil'
m.ei putin mod ... na. Or.perille sint doua .Imple fI,1I
de stofilater.le, InsDlJt.Slu nu MOdraparletrans-
versall.
1. Se dao .. be,te M h prin forll'lll pllcll .uperioare.
Da obicei .. te acoperiti cu materlat lartll.
Un .er plIcul, o noti de sInt conferite d.
o pl.,.tI decor"lvi ple.ati In !et.lar .. trel.
21
CHIM
Chi mist CORNEL M. DUMITRESCU
SCRIEREA A FORMULELOR ClllMICE
ExpunerN materialului da vina In Iprijlnul lu-
!UfO!' celor car. consideri c' orice farmulii chlmlcl
nu poatefllnsualtidecit printr-o memoreradeosebitil .
De ,..emenn,pantru toti cel car. consideri chimie
o materie gre. ,1 da nepitruns, emplele prezentate
aicI vorconllituldov.dacH ma' buni c! la baza.'
I ti logicI. Toti am flleul chlmla In ,coall ,1 ne amin.
Iim da orelaln clre nil-au predat lecl!l d pre.Sis-
temui periodic al elementelor . El bine, pentru cel
ce-au Ioa' atenti la aceste or.,' au studiat IClIs.I
temele date, scrierea corecUia elementalor chimice,
precum a'a comblnatlUOf lor,nu constituit pentru
mei tirziu lucruri de nelnlel.l. Tocma' de eceea in-
IIlnim frecvent doui categorii d 1 .... 1: unII efirm!! c6
ac.all.l materie - chlmla - est. gr.a, Iar con.
trarlul.
Un lucru trebui. s6 fie clar, ,1 anume ci pentru a
p.ltrundetalnele chlml.leste necesar un studiu ami


Re'erlndu.n.e 1. dor muie chlmlc.l., pul.m .flrma,
cu toati certitudinea, ci ea poate fi scrl'" corect,
cunosclnduse ... alenta fle<;.Irul elemenl care o corn.
pune. Valentareprezenllndoln.u.irechlmlciaele-
mentelor, tradu'" printr-o forti d.leg.lturi Intre aloml,
r.zulti In mod siour dh,an.Uza _Sistemului periodic
T beII
u'
(jPf/PEU LlOfE)./TflOR l'HlHIIJE
.
1

. , .
X
I
X ,1""
,
1/ ,
,
1"1 4 el
II"> ik j,,"
"" \
,

Ft &li ,
C. Ar S; &
! /1 1
Isr
y ,
lr
Ml j",
k
! A.i

In ,Sn
.so _
i


li ,

X
,
,
TI
li ,/1
ai

r j

Ar
a
b _ grupele secunda,.
* - /antan/de
... =aclinide
WvfH1
-1 I E
II
EH
""
CH,
fi EO ro
"O,
X EX (X, 0(,
6np1 J -!
UN - (8J;J,
H
"'H
"i
HI AlII,
O
11,0 t!!eO
Iii,O
"9
0
X
t,X
fje(!& 6(!l,
"9"f,

j
A<
fY.
EH,
Eq
a.
-tj
""-
S,'Ji
"4
"4

al .Iementelor. dup..l 0.1. Mendel ......
""entru elemplIIlcare d.lm tabelul prezentind ac t
_Sistem periodic .
Din tabel se ob ....... .1 ci .Iementel. din grupe 1
po.edi pe ultimul strat electronic 1 .. , cele din grupa
a II ... , 2.', cel. din Orupa.IU .... U, . a.m.d.plniIa gru'
paaVIIacar.pOledii7e. Ac tletectroni d.peulti

... dispuse In grupe.
Pentru a Intelege mal bln. valenta, pre18nt.lm un
labei cu orupele .lementefor chimice car. dau combl.
natii cu hldrooenul (H), cu olioenul (O) .i cu halo
genii (X) .... ezl t.belul 2.
Din tebel rezultA ci: ELEMENTELOR
DE OXIGEN HALOGENI ESTE DE

A IVA DupA CARE SCADE PiNA LA GRUPA A
VII-A, UNDE ESTE 1.
Al lfel. conform constat.lrii de mIII IU., se cunose
urmitoarele combinatII. ale c.lror lormule seri .. co'
rectslnt ( .... lItabelul3)
MoH
2
(hidrur.l de magnellu).e obtine prin dlzol
presiune almos
a':l;.! din reactia:
AIH (hidrur.l d Iumlnlu) apare la eleclrollza
apel d?stllate Intre electrozi ". alumln,u. Se descom
pun. imedialla catod.
CH. (metan): SIH. (.lIan sau hldrogenul sUielal):
NH
3
(amoniac): PH
3
(hidrogen fosforat) .e oblln
direct din .I.mente:
p. + 12H - .PH
3
HF (acid fluor.
Anallllnd c.1e doU.l tabele, repr.zentlnd combln.
tille pe care le dau IHement ... chimice. se pot trage
urm.lloarele concluzII:
- ... alenta mlnim.l (Inferioar.l) elemenlekH' o In
tllnlm In combinatiile cu hldrogenul.larcea maximi
In combinatlll. cu oxigenul ,1 .... Iogenii.
-elementeleorupelorl.alta,lalllaauvalenta
fixi allt fati de hidrogen cit .llati de oxloen.1 halo
genl, .diei c.1e din orupa 1 au "'alent. 1. cele din
grupaalla, valen!a2.1 cele din orupa. IIta, ... alenta3 .
_ ... alenta elementelor, In combinatiile lor cu oIi

STRAT CARE DAU VA LENTA.
AfI de exemplu. H, U. K. Rb, C Fr, din grupa 1.
au un elaclron pe ultimul .IT.I, .1 deci .... Ienta 1. Iar
Be, Mo, Ca. Sr, Ba. Ra. din grupa a II .... au 2 .Ieclronl
pe ultimul .lral.1 deci .... lenta 2 . a.m.d., ptn.lla grupa
a V" ... (F,CI, Br, Il. care.u 7eiectronl pe ultimul slrat.
.ldeel .... lent.7.
Exc.plled.1a regula fac elemenl.1e gnJ-
pelor secundare: Cu, Ao, Au (gr. Ib): Zn, Cd. Ho
tor. !Ib): Se, Y, La, Ac (Or. III-b): Ti. Zr. HI, Th ("r.
IV.b): V, Nb. Ta (gr. V-b); Cr. Mo, W (gr. V!-b): Mn,
Tc. Re, (gr. VII-bl. car. prezintA .... .... anab,le.
(Contlnu_ln p.g.ZI)
T.belul2
l' Y!
VH'
EH, E'>
EH
,,"-
EO, E,o,
IX, IX, [X.
T.WlulJ
-j
-#

II'" "'0
Hr
"" "'''
;ee .
E.
_ elMlent.
11
_ hidrogen
(mooonlent)
11,0, - -

SO,
O
_OJig!
/bir,len/)
SF,
"r
X
_haJogeni
(mooO'laltml)
(F, CI, S" 1)
JOCURI


"'!:
Din cu ... intul .ugerat d. ,maOin. (MURAl, care
va a ... ea atitea litere cite Xuri .. gbetc In primul
.ir. I cheii .... limin.l lit.re de pe locul marc.tprin
careO. d,n.irulal doilea, Si .. un.se cele dou.l
cu ... inte. d.ci MURAMRA. Prin .n.gram.re (con.
form ch.ii) s. obI'" olutia doritA. adle.l MAR-
MURA. care lace parte din .Iera titlului.
P. baz ce.t ul model vi inv,tlm
... dezlegati urm.ltoarelelocuri:
MAI BUNA DECT
PERNELE DE AER?
Apropiata Introducere obligatorie a p.melor de
aer antl,oc pe aLltoturlsmele de serie-produse In
S.U.A. ,1 ridicat al acestora stimuleazA in ... en
tivilatea constructorllor de automobile.
Astfel, firma eVolkswagen..s.U.A. propune cen-
tura de din figura alAturata. Capatul A el
acesteia se leagA dir.ct de u,"" Iar capatul B te
prins Intr-o bobini care permite denJlarearularea
automati: In acest fel, centura leagA conducAtorul
aLlto numai prin simpla Inchidere a u,ii. Notam ci
derularea din boblni se face la ... itez. mici
greu la ... itez. mari (Ia
Plan,eul ramburat C are rolul de a Impiedica alu
necarea pe sub centuri.

In matematici. 3. Ia te uit.ll- Tr.lg.llor .. Incape tra-
oer .. ! -I.pititor. 5. Fii atanlt - Oup..l primii doi (pl.).
e. A atreOe - In ..... l.lmlnt mediu! 7. G.nli din piele-
Tare la capi 8. M.llu" - Nucleul atomuluil i. Stopat
pe attngal - Mamifer allm.ln.ltor cu poplndiul. 10.
Exclamalie cara impune - Se la la plecare.
VERTICAL: 1. AI tr.11ea _ T slllr'g.). 2. A miri
rezillenta unui materiet tuti' cu dil.m ub.lanle
chimiC' - Titao el chimieil3. Se fec ohem - Acoperit
cuocarapac .. Faz.ldlntopir.I-VinadaIaCon.l.n
, 5. Realit611 In Imagini - Cu samn 10 Irunte. o.. OI
reel;" de urmat _ Tiu la iz ...orl 7. Nuantele culorilor-
bru.e.I. 8. Prijitur. acoperiti cu Irucl. -
Roata d.lo.1 i. Face figuri din tabl.l- Unitete deo mi
.ur.l ... eehe. 10. Cutii cu idei- Leg.lturl de fir .
Cheia tr.twia sa
$lablleasc.slngurlamplasa, .. eeIort4punc_
le n",ra, ..,ilfnd. bjna'n/ele$, dlaflOflaM" In
e.,a IIM' 1It.,.1a .r .
'iJ'e)'[]D I
CHIMICA.
Dezlegar .. Jocului
...... '"
Ar. J
-1174
t-CAMERA, STOP; 2--AMORTIZOA_
S-LATE, elO; 4-TOBA, SA-
HIA; 5-80R, LI, PE, l.; 6-AR, INDUC-
TIE; 7-T, RA, ER, IN: I-EVACUARE,
GO; !I - RADIAL, ETER; 10 - IRA, AN,
O.N.U. 11 - IARNA, DIVAN.
Dezlegarea metaverbului t: DOMINION
DezlegaT" metaverbulul II: CINCINAL
100000TlIIA
In deeursul lunii martle .c. camerele
de lua! vederi ale staUeI Inlerplanet.ra
automat. .Marlner __ l0 au fo.t timp de
111 I1la dirijata cltre planeta fierbinte
Mercur. De II o dlstanlli mlnlml de
aprollimativ 1 000 km a fost allptoratl
cea m.1 apropiatii planet!i de Soara
,Istemulul nOlltru solar; aparatura .Ia-
Ilfll a Inciuli ,ase tipuri de ap.rate ,lIln-
!llIce, printre care doul,.magnetometre,
un spect rometru In ultraviolet, un radio-
metru In banda Inlraro,le a aparatului,
tramoml1ltor In banda X, doul .ntene,
Inreglstrator de plasmii, un telescop
destinat particulelor Inclrcata, precum
,1 cela douii camere de lult vederi do-
tate cu tel .. coape CaSliagraln cu dlt-
tanta focall de 1500 mm.
_ O deosebltl atentie aste acordati
moloarelOf" racheti c.re vor dota apa-
ratul orbltal al navetei sPatiale pentru
con&truclia drora principalul contrac-
tant al N.".S.A. esle compania N.A.
Rockwell In fotografle esle prezenta'I
o fazl din montarea ,islemulul special
de riclre crlogeni a lnvell,ulul motoa-
relor desllnate probelor de la sol.
Intr-un interviu acordat revistei po-
loneze Ellpress WieezOf"aw, generalul
cotlmonaut sovietic Gheorghl Ber81Jo-
'101, refllflndu-se la programele sovie-
tice spallale-cat81JOria de zboruri pl-
lot.te _ a arltat ca nu elite deloc u-
clu. ca pentru Viitoarele zboruri pe
Irat .. Indelungate femeile estronau!
"fie din nou Incluse In program.
_ Conform pirerU e.prlmale de doi
I$tronoml IImllficanl de la laborllloarele
Jet Propul slon, Inelele planetei Saturn
para II formate din m.terte solldii ,1 nu
dlnglle, par1lcule de praf tiau crlstala
la detonalle a unul motor
M reduce folosind combusUblM cu cifra
oct.nld rldlcel!. Cifra octanld. unei
tie poate ridica ametteclnd-o
cu diferiti aditivi (cel mal uzu.1 a.te
tetraetllul de plumb), care .Int niste
cataUzatorice reduc aptitudlnflll la
autoaprlnoera a combullllbllulul.
Motoarele cu raooarte de comprlmare
de .... du" cum 58 com.lderl
plntlnprazent. EI II bazeazl pe mbu-
,llIorile cu radarul .'tIlnd anllM de 64
de metri al ,tatlal-observalor Goldstone
(D er1ul Mojavel,ln lungimea de undl
de 12,5 crn. Radlo5emnalele-ecou au
Indlcatdlnelel 1urnleneparafifor.
mate din particule .ollde cu dlametrul
de un metru ,1 chiar mal mllrl,cl,I supra-
letele rugoase ,'ar li dOllr de domeniul
Intlmpllrll ca un aparat 5e
pOlltlitraver .. flirldllaIlYllriatgrllv.
Ca urmare. f05t elaborat un proiect
comun Intr. J.P. lab. ,1 N.A.S.A. ca In
perioada lillugust-l1 tI,plembrie 1917
$.1 fie lanlll un robot spatial denumit
Marlner-n ca""'1 survola planeta
Saturn In .01,1111181 prlmlvarll. AceastA
atatle va trece la o deplrfare de c;:ca
4OO000kmd .Jupller,foloslndmalpU1in
.. propul.leI dar
In schimb evitind C09lo.; perlculoasele
c.nturl d. r.dl.tll lupil.den . Ce ur-
m ...... Marln.ra-1T nu v. putea apro-
pll dac" le 270000 km d. Saturn, res-
pecl"'. Ia cea 130000 tun de Inelul u-
lerlor.
Cunotlcutul program de colabor.re
sp'llali dlnlre N.A.S.A. ,i E.S.R.O.
dttnumH cSpacelabl, care face p.rte
din anMmblul d. ellpetlmentare _POST
APOLLOa, f.ce progreM evidente sub
conducerMdr. JeanPlerr.C.usse, din
PlIrtea.urop nA.Marelelaboratorspa-
lialdestlnld.lIlan,atpeoorbltArelaUv
joad In jurul T.rral,plnii In 11176-1I1n,
va glzdul.-6 speclall,tI, avInd un pro-
nunlatcaraclerdecercetar.,tllnliflcl
apllcatlvl, mal ales In Kopul slablliril
de noi surse energetice lerestre.
Amplul progr.m de colaborare ape-
superioare acelora neeelare nu elte
aVlntaJoalA,ne.vlndnlcl-olnfluenlie-
lupra consumului de combultlbll.
Puter .. , cuplul motor ,1 con.umul
Ipetltlc de combustibil se modifld cu
uzura molorulul. Pentru apreclerMln-
l1uenlel uzurII atupra mirlmilor men-
1I0natese pratlnt.iilntabelul de mai jos
Dr. Ing. FL ZAG.lNESCU
tlali dlntra N.A.S.A. ,1 Academia de
a U.R.S.S. clre se .... concretiza
In li7S prin cre.r .. pe orbiti clrcum-
tere&trii a primului cuplu de nave 50-
IUZ-APOLLO, program eu un profund
earaclilfumanltar, este numai unlnce-
put In cadrul acllunllor de colaborare
In cercetarea ,1 folo.lrea
IIpallulul cosmic. Acel,tl .. ta pirerea
la care se rallaziconduciitorll grupuri-
lor de astronauti: generelll aviatori Via-
dimlr ,1 Thomll Slafford.
100 de autocamlOlne.
(vezi tabelUl)
Dupi cum Sti vede,puteral ,i cuplul
scad cu uzurl, iar contumul de com-
buillibit cre,te. Variatia acestor Indici
cu uzura esle diferitA dela motor le
motor.lfllunclle de construclll ,1 teh-
nologia ullllzati pentru
diferitelor piese ale mOlorulul.
SfATURI PRACTICI
mici (sub 8:11 nu au nevoie de benzlne rezultatele obtlnute pe .utocemloanele Culoarea unei ma,lnl contribuie la
cu C.O. ridicate (.ub9Q). Utilizarea la ZIL 12-11M ,1 GAZ-SI. Se menlloneazi mirlrea tecurltltlf de circulatie. S-.
aC8fte motoare a unor benzlne cu C.O. ci datele sint medilleoblinute pe cite demonttrat cii mnlnlle care au culori
mal 'III (deaumplu,ro,u,portocallu1 sInt
mullmal u,ort .. llaledeconducitorl.
Drum Uzura medie Puterea Cuplul Consumul
Da .semen .... -a m'l gifII ci dupi
ma,inlle vopsite policolor, 1010.lnd cu-
Motorul parcurs pedl.melrul mall Imi mulm tpeclflc
lorl contrastante (de elemplu, .patele
km cllIndrulUI etectivi efectiv g/CP.h ro,u, fata verde, cu dungi Ilbe HU negre
CP kgfm
etcJ,spallul de gerdl al vehlculeior din
ZIL IIM
'.000
".'
3O.S
spate ette mal mare. Conducitorllauto
.1 ace.tor vehiculeconllder.u ci mati-
"'"
.....
".S 27.'
nlleMopreliCpOllcolor,lntconduMde
,ioptl-
.,,,.
0,172
".'
... '
'"
misti .
.. ".
.....
81.'
".'
320
e Eate Intefl-II si se monteze doui
pneuridetlpurldtferttepeaceea,lpunte.
1111860
Nu este .uficlent si nu se .metteca
.....
".S ".S
pneurileradialecuacelflllconvenilonale,
GAZ-51 '.01
.... II1,t
dar nici tipuri da pneurl de aceeatl ca-
tegorle (CII prollle, constructii dlfllflte).
" ...
'."
.. . 1!1,O
".

.,'"
0,11
".'
11,7
'"
cu altele la puntea din a unei
m.,lnl e.te naee .. r si .. controlue
30'01 0,18 ....
'"
.. ,
geometria punlll. O dlrec11e deregllIIi
uzeazi rapid pnaurlle. Oe asemenea,
'OI'"
. .,
'"
17,5
este neceMr si se echilibreze noile
pneuri.
23
/'
CONSULTATII
TV
SOLUTII
PRACTICE
RADIO
SERVICE
RADIO
SERVICE
POSTA
REDACTIa
"'d, ...... d.ct, .. no tr
st. TEHNIUM .. Bucu.
'.sh. Poata SCIII'''' n. I
cto",". I' .. to.
Int.ru,.. t15'
T''''''flIl .... c .. tat la CO""
b,n"lul pohv,.f,c C
SCl nt.iI_
INSTABILITATEA IMAGINII
PCL
Un fenomen foarte suplirtitor se manifestA prin IT.mUTarea Imaginii pe
verticala Fenomenul este cu att mal frecvent cu efi: televizorul are o durat. ..
(mal vechi) ,i t. echipat cu osellator de cadre
fi,
Defectul provine din condenSlitorul C car. Inlocuit II condus la
supar!tOfului fenomen. MAsurat In curent continuu. condensatorul C nu
prezint! un defect palpabit - dar In regim de Impuls prezint! un curent de
fugA ridicat.
IMAGINEA ORIZONTAL
: 11W'O
rr- !,.
apar. prin deplasa-
rea Imaginii pe In margi-
nea ecranului apArind o dungI
neagrA destul de Iata, In plus sta-
bilitatea bllieilljului pa
orizontalA fiind redusi. Schimba-
rea tuburJlor sau verificarea regi-
mului de nu conduc
spre un diagnostic precis.
Singulll observatle poate fi fA
cutA cu anume se
obser ... A o deformare a Impulsulu;
ce pleacA din etajul final linii
ajunge la comparatorul de fazA.
Remedierea defectululse
prin Inlocuirea rezlstenlel Ra cArei
... aloare a crescut foarte mult,
FAN-
TE- !,
ZIA
S-604A
Echlpatcu5tuburlelecironlce.radlorecePtorul.fantez la . ,
prOGus al uZlnelor Eleclron,ca. poa' e 'IC9PI,ona Imie,unile
cu modulatie de amplitudine din gama undelor lungi. medii
Si scurte.
Constructia mecanicii este robUSI!. sch,mbarea gam.'o.
eleculinduse cu un comutator lip clavialur&' Acest r.dio.
receplora losl fAcut ,iln variantll cu picup
Valorilepleselor,laletuburllor.,eC1rOnlc.lUndnotatep.
COSTACHE MARCU -Judetul Olt
Pentru benzii de 144 MHz puteti modillca
un bloc UUS de la radioreceptorul Mamala. utilizind Indl_
catiileapirute la p. 14, Tehnlum.'I13.
BACIU SEVER _ Bucur.,ti
Vi recomandllm a utiliza serviciile un" cO:)I,.rlll ..... pa.
ciaHute.
RADU IOAN - Jud. Cluj; 'ACOB VASILe: - Galati;
MAXIM NICOLAE - Jud.
Pentru constructia ,1 ulillurea unul . mllitor radio .... eti
ne ... ole de o .utorlzatie emlai de organele M.P,Tc.
Remedierea defectiunlt la aparatul Oarcl" e lace prin
Inlocuirea tubului ECC 85-
Pentru a conslrul un amplilicator Af .tudlatl colectl. re-
vl.leinoastre,
GLiGOR ION --:- Vldra,Jud. Alba
Rezlstentele indIcate de d .... In grupa I ,.,11 au pulere de
q25 W,lar cele din grupa a
In grupa a IVa slntrezl,tenle d.,W.
BU:f{.e,:8;
NESCU AUREL - Mangalia; DRAGOI MARIN _
Bucur.,ti; DIANU MIHAI _ Bucur.,ti
V! aducem lacuno,tlnttci ati loat lnlcrl"la ConcuTlul
Tehnlum 74_ ,1 eli puieti Irlml. lucr'rlle plnll1l d.ta de
15 ma/ c.
, chemi. pentru retacerell translormatorului de relea, dim
mai JOI datele acestui transforma!or; Inlhur.rea L 18 ar.
4oo'pire'O.45 mm. L 19are36spi.e40.i mrn,L!Klare3&4 .pl
_0.3mm.L21 are 870 spire 1 0.12 mIT\L22are870splre;0,12
mm, L23are26 spire;1 mm.
Banda de Irvente reprodusA esle cuprind Inlr. 80 ,1
4000Hz la o putere nominal.idele.lredel,5W.
DIALOG CU ELEVII
(U,m.,-,dlnP/JIJ.nj
Elevilofcaredorescsllment1nileg.ituracunol,,11
intere.ellii materialele de chimie le propunem, prin

persplcacltat. pe cere le punem aici si, tolodali, pro-
punem lemellei deo.eblte, car.1 preocupI.
$1 acum, cTtewalntreb!rl:
"Care .inl denumirile combinatiilor cu ollgenul
ale elementelor prezenlale in tebelul 31
21 Dintre elememe!e celor 7 grupe orincipale. care
se gAsesc In naturA In stere de agregare IIlloa,A1
31 Cum se oliduf A1
2
0
3
? EI lilnd greu
.olubil ,i foarte rezostent la ac\iuneaapai ,"e olige-
nulul.careesieca1italealuideosebit.iinllrerucrarea
,ilO1rebuiniareallluminiului1
41 Ce valen\e POl a ... ea Cu. Ag. Au? Si .. du 'lem
ple de combinatii.
N.R, vor fi dorecie ,i .curle. Nu 1011-
c,Ulim expll calil ample.
Elevii care ne scriu In leg.ituri cu acelte malerlal.
(rAspun.uri si propuneri) ... or spec,fica pe pliC: PEN-
TRU DIALOG CU ELEVII,
. ..-:;.'