1

CURS MORALA

DATORII FATA de DUMNEZEU

Raportul dintre Dumnezeu si om este valoarea centrala in viata morala crestina . Dumnezeu este realitatea suprema si tinta suprema a omului , identificarea binelui cu Dumnezeu reduce toata viata morala la acest efort esential : asemanarea cu Dumnezeu . Desavarsirea lui Dumnezeu este modelul pe care trebuie sa-l transpunem in viata personala . Energia morala o luam de la Dumnezeu . Scopul final al straduintelor noastre este BINELE ABSOLUT . Porunca starii noastre de creatura : Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din tot sufletul tau , din toata inima ta si din tot cugetul tau . In V. T. - relatia cu Dumnezeu se accentua distant ( Cat de mare si infricosator este Dumnezeu si cat de mic si neputincios este omul !) . El sta in frica si cutremur inaintea Domnului . In N. T. Dumnezeu ni se descopera ca IUBIRE , Sf. Ap. Pavel Acum nu mai traesc eu , ci Hristos traeste intru mine (Galateni, II, 20) . Aceasta noua relatie inseamna daruirea intregi noastre fiinte lui Dumnezeu intr-un avant nemarginit .

CULTUL INTERN concentrat in cele trei virtuti teologice : Credinta , Nadejdea si Dragostea , din care cea mai mare este Dragostea . Prin acestea se ajunge la comuniunea cu Dumnezeu .

CULTUL EXTERN este de trei feluri : Ordinar ( obligatoriu pentru toti credinciosii) , Extraordinar (juramantul si votul monahal ) si Particular . Cultul ordinar se imparte in : - Cult particular ( rugaciune ).

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

- Cult public ( sfintele slujbe ).

CULTUL INTERN .

CREDINTA se traduce ca :
- Parere . - Certitudine - Incredere. Credinta este adeziunea libera si totala a spiritului omenesc la revelatia divina , pastrata in Biserica , adeziune izvorata din har si pe temeiul autoritatii lui Dumnezeu si a Bisericii Sale . Credinta este un fenomen teondric ( act in care se impleteste elementul uman cu cel divin ). Motivul care determina la credinta este autoritatea lui Dumnezeu si a Bisericii Sale .

In actul credintei exista si elementele : - Intelectuale - Voluntare - Afective Din aceste reiese ca , credinta este si : - Ratiune - Vointa - Sentiment

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

Necesitatea credintei ; este absolut necesara pentru mantuire , ea este poarta vietii vesnice . Insusirile credintei :

Universala ( toate adevarurile revelate de Dumnezeu si mantuire in Biserica)

Convingere absoluta Vie si lucratoare in dragoste .

Pacate impotriva credintei : Mandria ratiunii Ignoranta Credulitatea Scepticismul Sentimentalismul Pervertirea vointei Erezia

Schizma

Apostazia Superstitia Bigotismul Fanatismul

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

EREZIA este abaterea de la unul sau mai multe adevaruri de credinta ale Bisericii. SCHIZMA este o abatere de la disciplina Bisericii , nu este un pacat direct impotriva credintei ci a iubiri . APOSTAZIE este lepadarea de credinta crestina. SUPERSTITIA este credinta desarta . BIGOTISMUL este reducerea credintei la formalism ( uita de cele din inauntru ale inimii si se concentreaza pe cele din afara ). FANATISMUL este o credinta violenta , lipsita de iubire o credinta patimasa , oarba , care urmareste distrugerea tuturor celorlate credinte .

NADEJDEA
Este virtutea teologica prin care , pe baza fagaduintei lui Dumnezeu avem incredere ca vom ajunge la fericirea vesnica si vom fii mantuitii.

Insusirile nadejdii: Sa fie luminata Sa fie tare si neclitita Sa fie vie

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

Mijloace de cultivare a nadejdii: Rugaciunea Lectura Meditatia Cugetarea la Dumnezeu , Vietile Sfintilor .

Roadele nadejdii , indreapta sufletul catre Dumnezeu spre viata viitoare si-l dezlipeste de bunurile materiale .

Pacate impotriva nadejdii :

Deznadejdea : - din constiinta pacatului - din caderea in robia pacatului - din nenorocirile vietii

Increderea in fortele propri (peligianism ).

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

IUBIREA

Iubirea este inima care pulseaza intreaga viata crestina , ea presupune o unitate si atractie reciproca . Unitate fiintiala se realizeaza din iubire , nu nimiceste identitatea personala a celor ce se iubesc .

Iubirea ca virtute teologica este adevarul central al crestinismului DUMNEZEU este IUBIRE . Sf. Ap. Ioan noi iubim pe Dumnezeu , fiinca El ne-a iubit intai . Iubirea este virtutea teologica prin care se realizeaza cea mai deplina unire cu dumnezeu .

Insusirile iubirii : - Dumnezeu este plenitudinea desavarsirii. - Iubirea interna si lucratoare . - Iubirea trebuie sa fie statornica . Pacatele impotriva iubirii fata de Dumnezeu : - Pacate de moarte nimicesc iubirea . - Pacate usoare micsoreaza iubirea. - Sentimentalismul reduce iubirea la sentiment .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

RAPORTUL dintre cele 3 VIRTUTI TEOLOGICE .

Iubirea este mai mare decat credinta si nadejdea . Dumnezeu este iubire .

Iubirea realizeaza cea mai intima unire cu Dumnezeu. Iubirea este vesnica .

Iubirea este sufletul credintei si nadejdii . Iubirea este haina care le invaluie pe toate CREDINTA si NADEJDEA sunt de nedespartit . II CULTUL EXTERN .

Rugaciune si post . Mantuitorul insusi a practicat cultul extern atat in forma : - Particulara ( rugaciunea ). - Publica ( la Sinagoga ). Rugaciunea este :

- Convorbirea dintre credincios si Dumnezeu. - Respiratia sufletului - Hrana sufletului - Puterea sufletului

Dupa continut rugaciunea este :

- De preamarire

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

- De multumire - De cerere

Rugaciunea convorbirea noastra cu Dumnezeu. Roadele rugaciunii unirea cu Dumnezeu si transformarea dupa asemanarea lui Dumnezeu . Postul este strans legat de rugaciune . Postul este : - infranarea benevola de la mancare si bautura di motive religios morale . - aduce potolireapoftelor lumesti - este expresia pocaintei pentru pacate . - jertfa bineprimita lui Dumnezeu . Pilda de post , mantuitorul care a ajunat 40 de zile in pustie .

CULTUL PUBLIC Adorarea sau inchinarea ce se aduce lui Dumnezeu , prin care crestinul da expresie cu deosebire supunerii totale fata de Dumnezeu . Pe sfinti si ingeri ii cinstim (nu adorare ) , veneram pentru marirea si puterea lui Dumnezeu ce straluceste intr-ansii . O cinstire deosebita pentru Maica Domnului , cinstirea Ei este supracinstire sau supravenerare .

Cultul poate fi :

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

- Particular - Public

Duminica si sarbatorile . Duminica , numita ziua Domnului ea aminteste credinciosilor crestini de Invierea Domnului . Sarbatorile , praznuiesc evenimentele din viata Mantuitorului ( s-a constatat ca odihna in ziua a 7a este cea mai potrivita pentru refacerea fortelor trupesti . Constantin cel mare , legifereaza ca zi de odihna duminica .

Votul Votul este o promisiune facuta lui Dumnezeu , prin care ne obligam de buna voie la anumite sacrificii sau fapte bune, ca un semn al caintei , al multumirii lui Dumnezeu. Conditii : Sa aiba ca scop preamarirea lui Dumnezeu Sa fie expresia unei convingericlare si decizii libere Sa se refere la fapte morale bune sau posibile.

Felurile votului : personal ( intrarea in monahism , a face pelerinaj ).

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

10

Material ( a da bunuri material ) Mixt ( personal si material ) .

Ex. In Sf. Scriptura Iacob trezindu-se din visul in care a vazut scara ingerilor , face juruinta Domnul ca daca il va pazii in vremea calatoriei si-l va intoarce in pace . Domnul va fi Dumnezeul meu piatra pe care si-a rezemat capul va fi casa lui Dumnezeu si Lui va da a zecea parte din tot ce va castiga . Intrarea in monahism 3 voturi: Votul saraciei Votul castitatii Votul ascultarii

JURAMANTUL

Juramantul este chemarea lui Dumnezeu ca martor al adevarului afirmatiei noastre sau ca garant al promisiuni noastre . Juramantul : Afirmativ (intarind adevarul marturiei). Promitator (cund fagaduiesti , iei garant pe Dumnezeu) Sau Juramantul :

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

11

simplu

solemn ( la anumite ceremonii)

coditiile unui juramant : intentia de a jura adevarul ( marturisirea sincera) libertatea dreptatea Caracterul moral al juramantului. In V.T. se recunostea valoara juramantului , recomandand iudeului sa jure numai in numele domnului. (Totusi s-a facut abuz de juramant fie prin luarea lui Dumnezeu ca martor pentru toate nimicurile , fie prin juramant stramb Mantuitorul n-a fost impotriva juramantului public ( a raspuns la intrebarea juramant a arhiereului ). Sf. ap. Pavel marturie imi este Dumnezeu

RELIGIOZITATEA Religiozitatea este virtutea care determina pe credincios la exercitarea religiei. Pacatele crestinismului impotriva lui Dumnezeu.
A)

Hula impotriva lui Dumnezeu (necinstirea Lui prin ganduri , cuvinte sau atitudini ofensatoare batjocorirea). Hula se manifesta in diferite forme : - Dumnezeu este crud - Batjocorind pe dumnezeu.
-

Dand altei creati cinstea ce se cuvine Numai lui Dumnezeu.

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

12

- Blestemurile sau injuraturile.

In V.T. cine va blestema numele domnului , cu moartea sa se omoare B) Sacrilegiul necinstirea sau profanarea celor sfinte ( persoanele , locurile si lucrurile care au valoare cultica ): - Preotii - Calugari - Bisericile - Cimitirele - Sf. Taine - Sf. moaste - Icoanele - Vasele liturgice - Vesmintele
C)

Simonia de la Simon Magul care a vrut sa cumpere harul Duhului Sfant cu bani. El a adus Ap. bani zicand. Dati-mi si mie aceasta putere pentru ca aceia pe care voi pune mainile sa ia Duh Sfant.

Ap. Petru il mustra zicand darul de la Dumnezeu nu se agoniseste cu bani . Simonia ; cumpararea sau vinderea cu bunuri material a bunurilor spiritual. Simonia condamnata totdeauna de Biserica . A urmat porunca Mantuitorului In dar ati luat, in dar sa dati . Aceasta nu inseamna ca preotul nu poate sa traiasca din slujirile sale vredinic este lucratorul de plata sa .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

13

DATORIILE catre noi insine .

Datorie catre sine . Fiti desavarsiti , precum si Tatal vostru cel din ceruri desavarsit este . Iubeste pe apropele ca pe tine insuti .

Datorii generale fata de noi insine . a) Stima de sine scut puternic impotriva ademenirilor , poftelor inferioare cand injosesc persoana umana . b) Smerenia sentimentul micimii si neputiintei noastre .
c)

Iubirea de sine a te pretuii pe sine, a pretui darurile firesti si harice. Fr. Augustin Cu cat mai inalt vrei sa ridici virtutea ta cu atat mai mult sapi temelia smereniei .

Datoriile privitoare la intelectul nostru.

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

14

Intelect toate puterile cunoscatoare ale sufletului nostru. ( Puteri prin care cunoastem ce se petrece inlauntrul nostru). Inteligenta ca putere sufleteasca trebuie cultivate. Prin introspectie vom cunoaste simpatiile si aptitudinile noastre intelectuale. Cultivarea intelectuala comporta trei etape : 1) Reflectia 2) Judecata 3) Rationamentul

Virtutea intelepciunii. Virtutea la care se ajunge prin cultivarea inteligentei si cautarea adevarului cu ajutorului harului divin. Intelepciune trupeasca satisfacerea placerilor si intereselor . Intelepciunea adevarata inteligenta pusa in slujba binelui adevarat . Pacate opuse intelepciunii: Imprudent Graba Indiferenta fata de adevar. Datorii privitoare la viata afectiva : datorii privind instinctele individuale de aparare si cucerire.

- datorii privind instinctele individuale ale placerii - duale ale placerii

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

15

- datorii privind instinctele - datorii privind instinctele superioare (ale adevarului, frumosului si binelui )

Datorii privitoare la vointa. Vointa = puterea sufleteasca de a lucra constient si liber. Se intareste prin exercitiu. Datorii : negative a ne ferii de - surmenaj - dorinte nesabuite - exigent neingaduitoare - degradarea vointei pozitive - studierea temeinica a datorilor noastre - ascultarea de ratiune. - cumpatarea (care exclude excesul in plus sau minus).

Barbatia virtute prin care biruim pidicele ce stau in calea infapturii binelui si rabdam cu tarie nenorocirile si necazurile vietii. Din barbatie rasar : - statornicia

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

16

- resemnarea - marinimia. Pacate opuse curajului; - nestatornicia - lasitatea - frica - mania si pofta de razbunare - violenta - falsa intristare Cartea = pedagogul omenirii. Fer. Augustin Cartea ne poate duce la mantuire . Cartea este hrana spiritului. Orce fel de carte de literatura , stiinta , filosofie , poezia, arta , nu contravene morale crestine , ea poate fi folositoare ptr. un crestin ( chiar daca in ea nu e vorba de lucruri crestinesti ). Cartea buna indeplineste 3 functii : - instructiv - educative - recreator

ONOAREA

Recunoasterea valorii noastre personale din parte altora .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

17

Onoarea este : - civila - stiintifica - artistic

Semne vizibile de recunostere : - demnitati - decoratii - titluri - sarbatoririi Valoarea onoarei in crestinism si indreptatirea cultivarii ei Mantuitorul s-a pronuntat hotarat impotriva onoarei si impotriva cultivarii si a cautarii ei .

In N.T. Mai bine este un nume bun decat multa bogatie Poarta grija pentru bunul tau nume . Onoarea este efectul si marturia moralitatii interioare a omului .

Datoriile fata de trup .

a)

Valoarea morala a trupului.

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

18

In teoria maniheista considera trupul ca un rau , intrucat tine de materie , socotita ca principiu al raului . In teoria platonica trupul este o inchisoare a sufletului. Valoarea trupului vine de la sfatul ca este creat de Dumnezeu. Trupul- a dobandit un mare spor de demnitate prin faptul ca s-a invrenicit de marea cinste de a fi lacas al Mantuitorului Hristos . Mantuirea crestinului condtionata de felul cum s-a comportat in viata trupeasca. In conceptia crestina trupul este destinat invierii si a slavei, trupul se face partas Sfintelor Taine . O dovada de cinstire este cinstirea Sfintelor moaste si respectful fata de cei morti.

b) Valoarea morala a vietii pamantesti. In stransa legatura cu conceptia despre trup exista doua conceptii : 1. Conceptia lui Nietzsche care acorda trupului suprema valoare . 2. Conceptia sistemelor religioase si filosofice ( la extrema opusa) . Viata pamanteasca este mare dar de la Dumnezeu. Voloarea vietii pamantesti este conditia progresului moral . Morala crestina ocreteste cultura adevarata.

Ingrijirea trupului

Datoria fata de trup .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

19 -

Grija de hrana trebuinta naturala ( tot ce se misca si ce traieste , sa va fie voua de mancare , precum v-am dat si toata iarba ) Imbaracamintea - la ocrotirea trupului si deosebeste sexele ; imbracaminte sanatoasa si decent .

- Adapost - Odihna si recreatie dupa consum fizic si psihic .

-

Restabilirea sanatatii zdruncinate necesitatea pastrarii sanatatii

- Curatenia - Bunacuviinta - Cumpatarea

Distractiile Placere , desfatare si bucurie .

Jertfirea de sine. Meritos moral primejduirea si jertfirea vietii pentru binele comun . Sanatatea si viata pot fi primejduite in interesul stiintei , pentru binele comun .

Sinuciderea (pacat strigator la cer )

Sinuciderea inseamna curmarea constienta si voluntara , directa si arbitrara a propriei vieti trupesti , fie prin intrebuintarea unor mijloace ucigatoare , fie prin neimplinirea unor actiuni, care sant imperios necesare pentru sustinerea vietii.

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

20

Unele popoare nu dau importanta sinuciderii . La credinta nipona sinuciderea Harakiri curate orce pata morala si asigura imormantarea si amintire onorabila. Morala crestina condamna sinuciderea caci : - Sinuciderea este o crima impotriva firii omului. - Sinuciderea este o crima impotriva societatii, familiei si a patriei. - Sinuciderea este crima impotriva lui Dumnezeu. Libertatea omului nu-i anarhica , ci inseamna demnitate . Cauzele sinuciderii sunt tulburari mintale , viata dezordonata .

Automutilarea . Distrugerea propri vieti trupesti.

Eutanasia . Cuvant grecesc (moarte frumoasa) semnifica la origine starea sufleteasca si morala a muribundului de a se apropia de moarte si a primii cu seninatate o moarte frumoasa. Eutanasia - stradania medicului rasarita din compasiune fata de suferinta umana , de a usura muribundului parasirea vietii pamantestiprin alinarea durerilor cu anestezie , narcotice .

Azi euthanasia si-a modificat sensul .

A)

Eutanasia pura transmiterea in stare de insensibilitate a unui individ uman administrandu-se narcotice , substante soporifice.

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

21 B)

Eutanasia in sens restrans administrarea de substante provocatoare de moarte celor gravi bolnavi , la cererea proprie .

C) Eutanasia I in sens larg inlaturarea in forma nedureroasa a acelora pentru care viata proprie n-ar mai avea nici un sens si valoare .

Malthuniasmului si neomalthusianismul. Combaterea lor .

Principiilor crestine I se opune maltusianismul . Thomas Robert Malthus preot anglican si profesor de economie nationala , acesta sustine ca oamenii se inmultesc mai repede decat mijloacele de initiere . Teoria Malthus : - Nr. populatiei este limitat de mijloacele de trai . - Cand mijloacele de a trai sporesc creste si populatia daca nu intampina greutati mari. - Trebuie impiedicata suprapopulatia. Neomalthuisianismul recomanda prevenirea crizei prin metode rafinate dar cu totul criminale . - Preventive frauda sexual , anticonceptionale , avortul , celibatul. - Repressive castrarea , sterilizarea chimica , izolarea femeilor.

Contraargumente

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

22

Istoria universal nici un popor nu creste in ritmul aratat de Malthus iar odata cu cresterea populatiei creste si puterea de productie. Malthusianismul tagaduieste intelepciunea , bunatatea , dragostea si atot puternicia lui Dumnezeu. Sf. Scriptura si Sf. Traditie - se opune teoriei malthusianiste. Inca din V.T. copii sunt priviti ca o binecuvantare , un dar a lui Dumnezeu. Sfintii Parinti hotarasc pedepse bisericestti pentru cei ce predica infranarea , Tertulian considera avortul drept crima. Poftele sexuale pot fi satisfacute numai in vederea procreerii copiilor.

Munca si profesiunea . Munca activitatea metodica prin care omul , stapanind si transformand natura produce bunuri spirituale si materiale pentru statisfacerea nevoilor si a nazuintelor sale. Munca omului este deosebita de cea a animalului. - Animalul actioneaza din instinct - Omul lucreaza ca fiinta spiritual biologica in mod constient. Munca este necsitate vitala si instrumentul progresului . Munca in viata crestina
-

Obligatia fireasca si generala pentru crestini. (numai cei ce nu puteau muncii erau ajutati prin mila crestina, nici preoti nu traiau numai din slujba lor , ci practicau o meserie sau alte munci).

- Didahia nici un crestin sa nu traiasca intre noi in lenrvie . - Constututiile apostolic oblige pe parinti sa-si invte copiii o mesrie .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

23

Obiectii:

Nu va ingrijiti de ce veti manca si ce veti bea si cu ce va imbracatii Aici Mantuitorul stabileste prioritatile principal fiind sufletul si ca omul crestin sa nu-si faca din munca un scop in viata ci un mijloc de a-si sigura conditiile de trai punand pe primul plan dumnezeirea .

Concepti crestine despre munca

- Sensul divin al muncii Tatal Meu lucreaza si Eu lucrez zice Mantutorul. Prin munca omul credicios se asemana cu Dumnezeu. Orice lucrare a lui Hristos este teondrica ( divino-umana ).

Conceptia crestina despre sensul social al muncii. In munca sa omul nu este singur , el lucrand intr-o comunitate. Munca este , functie sociala si este pusa in slujba intregului.

Sensul personal al muncii. Factor de progres moral.Profesiunea este in primul rand o vocatie.

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

24

Profesiunea femei. Femeia casatorita sau necasatorita isi exercita o profesie pentru intretinerea vietii. (isi implinesc vocatia cand nasc copii si ii cresc ).

Rasplata muncii . Retributia .

Munca si plata sunt legate indisolubil . Spune Mantuitorul Vrednic este lucratorul de plata sa (Luca X, 7.). Munca este datorie pentru orice crestin , dar datoria de a munci ii corespunde dreptul de a se bucura de roadele muncii sale. Plata trebuie sa varieze dupa cantitatea si calitatea munci depuse . Vai de cel ce-si zideste casa din nedreptate si isi face incaperii din faradelegi , care sileste pe fratele sau sa-i lucreze degeaba si nu-i da plata lui . Profetul Maleahi Impotriva celor care opresc plata simbriosului . Can. 59 Apostolic Biserica a osandit oprirea plati slujitorilor saraci , calificand-o ca ucidere de frate . Asuprirea muncitorilor este unanima respinsa de crestinism , cat despre odihna V.T. a stabilit odihna in ziua a 7a si pentru robi. In legislatia Greco -romana sclavul nu era persoana ci un lucru care se poate vinde sau cumpara , asupra caruia stapanul avea dreptul de viata si de moarte . N.T. robul era la fel cu toata lumea , Sf. Ap. Pavel proclama egalitatea tuturor oamenilor .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

25

Nu este iudeu , neci elin , nici rob ,nici liber , nici parte barbateasca nici femeiasca , finca toti suntem una in Iisus Hristos . In sec. IV Sf. Grigore de Nazianz , Grigore de Nissa , Sf. Ioan Gura de Aur , Fer. Augustin acestia se ridica impotriva sclaviei. .

Concluzii: Munca in conceptia crestina : - Datorie principal pentru toti . - Munca manuala si cea intelectuala sunt onorabile. - Lenea este rusinoasa si degradanta . Plata omului este : - drept elementar - sfant si inalienabil
-

justa si reala

INSUSIRILE IUBIRII CRESTINE FATA DE APROAPELE

- sa aiba un character religios - sa fie universal - sa fie active Pocaiti-va sunt cuvintele cu care Mantuitorulincepe propavaduirea sa

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

26

Motivarea iubirii crestine fata de aproapele Iubirea trebuie sa fie : 1. rabdatoare 2. iertatoare 3. jertfelnica 4. dezinteresata Reconpensa pe care o pune Mantuitorul credinciosului pentru faptele sale bune nu-I obligatie juridical ci darul atotbunatatiI Sale . DREPTATEA Insumeaza toate virtutiile sub aspect religios moral crestin primeste intelesul de sfintenie. Dreptatea ca virtute sociala se manifesta in vointa ferma si constanta de a respecta si ocroti drepturile fiecaruia. Obiectul dreptatii dreptul apropelui . dupa raporturile de drept , dreptate este de trei feluri : - dreptatea comutativa ca fiinta rationala creata pentru un scop determinat , fiecare om este subiect de anumite drepturi . ( este numita comutativa fiindca datoriile de justitie se evidentiaza pregnant in acordurile mutual ).

Morala crestina nu socoteste dreptatea , insa cere rezolvarea neintelegilor prin dreptate cu iubire , care sterge orice urma de razbunare, cere biruinta raului prin biruinta binelui .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

27

Caci ura tratata cu ura se mareste , pa cand tratata cu iubire se strege definitiv. DEOSEBIRI intre DREPTATE SI IUBIRE : a) dreptate priveste dreptul aproapelui b) in temeiul dreptatii ii da apropelui ce este de drept al lui . c) dreptatea aduce o anumita egalizare in actiuni si lucruri exterioare intre diferiti subiecti. d) Prin iubire dam de bunavoie din al nostrum e) Iubirea uneste inimile si vointele

CONCLUZIE Iubirea crestina nu voieste sa anuleze dreptatea si s-o inlocuiasca , ea continua lucrarea ei si o desavarseste, cere implinirea creintelor ei cu atitudine de buna voie , cu draga inima , nu numai de frica sanctiunii.

VIRTUTI inrudite cu iubirea si dreptatea. Sociabilitatea , in temeiul instinctului social , oamenii simt necesitatea sa cultive relatii cu semanii si in afara de exercitarea profesiunii lor . Ea se manifesta mai intai in familie , apoi in cluburi, asociatii. Sociabilitatea buna este media intre extremele amintite adica: Inima deschisa , sinceritate, fara insinuare , cu precautie .

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

28

RECUNOSTINTA Este simtirea trezita in inma omului de bunavointa si binefacera primita din parte semenului . Astfel lui : Dumnezeu ii datoram cinstea suprema adoratia Ingerilor cinstire Sfintilor venerare Maici Domnului supravenerare

Recunostinta trebuie sa fie virtutea pe care crestinul s-o cultive si practica mereu . Prietenia manifestarea cea mai frumoasa a sociabilitatii proprii omului. Motivele prieteniei : Virtutea Desfatarea

Utilul

Prietenia adevarata este numai intre oameni buni , virtuosi care se iubesc si stimeaza reciproc pentru virtutile lor. Cuvantul prieten vine din slavona PRIATI= a primi. Sf. Ioan Gura de Aur . 3tipuri de iubire : - prietenia omului natural (utilitate si reciprocitatea )

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN

29

- prietenia in V.T. (dobandeste caracter religios) si se ridica la un nivel superior. - Prietenia N.T. cu temelia de iubire . Roadele prieteniei. Buna intelegere Pacea Statornicia Sfatul bun Ajutor in nenorocire Jertfirea vietii O forma de prietenie este ospitalitatea ( nu numai fata de rude ci si de alti cunoscuti precum si strainilor ).

CURS DE MORALA AN IV sem NECULA VALENTIN