Monitorizarea calităţii aerului în România

Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public, naţional şi internaţional. Potenţial, poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt şi mediu, poluarea are efecte negative, de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice. Pe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin: efectul de seră, distrugerea stratului de ozon şi ploile acide. Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice. Monitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele patru categorii de probleme: ■ sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici; ■ transferul poluanţilor în atmosferă; ■ nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora; ■ efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abiotic. Pentru protecţia atmosferei şi îmbunătăţirea calităţii aerului sunt necesare măsuri de control ale emisiilor poluanţilor. Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile se măsoară prin metode adecvate de evaluare, specifice fiecărui poluant în parte, bazate pe factori de emisie şi pe indicatori de activitate. Analizele emisiilor la nivel naţional, distribuţia sectorială, ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elementele cheie în stabilirea priorităţilor de mediu, în identificarea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate, atât la nivel local cât şi la nivel naţional. Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosfera.

să ducă la eliminarea sărăciei şi a degradării mediului. Sursele principale emitente de poluanţi sunt: sursele fixe industriale. de obicei. pe mari platforme industriale. astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe prim loc în activitatea de monitoring. Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculaţi pe baza datelor înregistrate de sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi sunt consideraţi ca fiind cei mai importanţi. • 2007–2013 → perioada în care România este deja stat membru al Uniunii Europene. surse difuze de combustie. Supravegherea calităţii aerului a înregistrat o îmbunătăţire în perioada 1995– 2004. precum şi măsurile pe care Guvernul le-a pregătit în vederea îmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului. Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor. realizate la nivelul unor unităţi industriale. concentrate. situate la altitudini cuprinse între 1000–1500 m şi la distanţe de minimum 20 km de centre populate. până în anul 2013. circulaţia auto. Strategia este structurată pe două perioade de timp: • 2004–2006 → perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană. în peste 1100 puncte de recoltare a probelor. să regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabilă şi să armonizeze legislaţia naţională privind protecţia mediului cu cea a Uniunii Europene. Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei descrie situaţia actuală în ceea ce priveşte calitatea aerului în România. în comparaţie cu ţintele de calitate stabilite de reglementări. cât şi a poluării de impact. Această creştere a fost posibilă datorită dotărilor cu echipamente noi şi moderne. deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurator. Calitatea aerului se caracterizează prin urmărirea poluării de fond ce se face în 2 staţii amplasate în zone convenţional "curate". prin creşterea numărului de staţii de supraveghere şi a numărului de indicatori monitorizaţi la o singură staţie. în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu. Din datele de calitate ale aerului. şantiere de construcţie şi betoniere. în acest fel realizându-se o monitorizare eficientă a calităţii aerului. obţinute din reţeaua de monitorizare. căi ferate. rezultă o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare. în scopul evaluării situaţiilor concrete. drumuri. . centralele electrotermice. obiective industriale. şi urmăresc să asigure o viaţă sănătoasă populaţiei. precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului).Principalele obiective ale politicii de mediu din România sunt create pentru a garanta un mediu curat. dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală).

începând din luna iunie 2000.Poluarea de fond şi poluarea de impact 1.43 ppmv. în general. ora 21:00. faţă de 4. la staţia Fundata s-au înregistrat 120 de zile cu precipitaţii. valorile pH-ului sunt. INMH a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata. Probele au fost păstrate în frigider la 4 oC până în momentul analizării (circa 30 zile). Calibrarea instrumentului se face cu aer zero şi COB2B 355 ppmv. mai scăzute decât cele din anul 2003 (media anuală de 4. pH-ul precipitaţiilor Recoltarea precipitaţiilor s-a făcut zilnic cu un colector deschis. In reţeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind o serie de poluanţi specifici.88 ppmv înregistrată în ziua de 14 iulie 2004. valoarea maximă a fost de 370.92 ppmv. Poluarea de fond Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare. valorile fiind cu mult sub pH-ul apei pure (5.66 în anul 2004. care au fost sudate. . Instrumentul execută o măsurătoare la fiecare 12 secunde. hidrogen sulfurat. Valoarea minimă a fost de 334. Probele recoltate au fost ambalate în pungi de polietilenă. ora 15:00. Dioxidul de carbon Concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon s-a măsurat cu un analizor automat Thermoenvironmental 41H. Evaluarea comparativă a pH-ului din 2 ani consecutivi (2003 şi 2004) arată că în anul 2004. efectuându-se măsurători continue ale ozonului la sol. precum: acid clorhidric. Poluarea de impact Poluarea de impact este produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. fenol. mediază valorile pe intervale de timp de 30 minute şi stochează mediile pe HDD. Valoarea medie anuală a fost de 364. dioxidului de azot. dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitaţiilor. In cursul anului 2004. înregistrată în ziua de 19 mai 2004.65).93 în anul 2003) 2.

94%.008mg/m3) la staţia Chiciu din judeţul Călăraşi în lunile mai. a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. cu privire la situaţia existentă la un moment dat într-un segment important al mediului urban.68%. plumbului. Monitorizarea calităţii aerului în 3 aglomerări urbane este inclusă în Programul PHARE 2002–„Imbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului”.0069 mg/ m3. aprobat prin Ordinul nr. frecvenţele de depăşire având valori cuprinse între 14.Vâlcea.012 mg/ m3) în oraşul Suceava. cu o frecvenţă de 5. pulberilor în suspensie (PMB10B şi PMB2. Incepând cu 1 martie 2003 ARPM Piteşti monitorizează calitatea aerului în zona Câmpulung cu ajutorul staţiei automate amplasată în zona centrală a oraşului. Sistemul de monitorizare a calitatii aerului Prin publicarea în Monitorul Oficial nr. monoxid de carbon. înălţimi diferite ale .7%. ■ sulfaţi → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0.1mg/ m3) în municipiul Râmnicu. în toate cele 3 staţii de monitorizare. ■ acid clorhidric → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0. Valori depăşite ale CMA pe 24 ore s-au înregistrat pentru următorii poluanţi: ■ metilmercaptan → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0. este marcată îndeplinirea obiectivului pe care autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi l-a propus pe linia asigurării transpunerii în plan legislativ şi a implementării în România a Directivelor Uniunii Europene legate de activităţile de evaluare şi gestionare a calităţii aerului ambiant. Sistemul automat de monitorizare a calităţii aerului la nivelul oraşului Bucureşti Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific datorită. Concentraţia maximă înregistrată a fost de 0.0189 mg/ m3 valoarea medie anuală fiind de 0.84% şi 30. Cele mai mari valori au fost înregistrate la staţia Cuza Vodă. benzenului.metilmercaptan. 765 din 21 octombrie 2002 a Normativului privind stabilirea valorilor limită. ■ hidrogen sulfurat → s-au înregistrat depăşiri ale CMA pe 24h (0. sulfaţi. Frecvenţa anuală a depăşirilor a fost de 0. condiţiilor de emisie. în două puncte de prelevare situate în imediata vecinătate a platformei industriale.5B). Acţiunea de monitorizare a calităţii aerului este utilă prin faptul că oferă informaţii direct. august. respectiv existenţei unor surse multiple.00001mg/m3) în oraşul Suceava. aldehida formică. monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. 592 din 25 iunie 2002. dioxidului de azot şi oxizilor de azot. septembrie şi noiembrie.

un sistem modern de monitorizare a calităţii aerului. efectuate în Bucureşti. a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în capitală. precum şi abordarea integrată a evaluării şi controlului impactului asupra mediului prin cele mai bune tehnici disponibile. a unor rapoarte de funcţionare în siguranţă a planurilor interne şi externe de urgenţă conform Directivei 96/61 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC). PMB2. folosind probe cu prelevare prin difuzie. funcţionarea continuă a sistemului de monitorizare. în aglomerarea Bucureşti s-a început procesul de stabilire a arealurilor unde valorile concentraţiei . Titan şi Berceni. Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind: SOB2B. PMB10B. plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate. pentru îndeplinirea cerinţelor de informare şi conştientizare a publicului asupra poblemelor de mediu. dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului. Proiectul urmăreşte realizarea unor inventare anuale de emisii ale poluanţilor. In scopul diseminării în timp real a informaţiilor referitoare la calitatea aerului. România. ♦ 3 staţii industriale → Drumul Taberei. Folosind structura spaţială a câmpului de concentraţii de poluanţi din Bucureşti. iar ca beneficiar direct al proiectului a fost numită Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti. In cadrul programului. CO. Piaţa Drumul Taberei şi Mc Donald’ Obor. fiind şi cea care asigură în prezent. Primăriei Municipiului Bucureşti şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti (ARPM Bucureşti). cu sprijinul Comunităţii Europene.5B. La începutul anului 2004. în cadrul unui Program PHARE 2000. benzen. precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse. prin autoritatea centrală pentru protecţia mediului. NOBxB.surselor de poluare. respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene. în timpul a două sezoane. recunoscând importanţa supravegherii calităţii aerului. Rezultatele campaniilor de măsurători au contribuit în mod esenţial la selectarea finală a poziţiilor corecte ale amplasamentelor staţiilor de monitorizare. s-a realizat proiectul conceptual al reţelei de monitorizare a calităţii aerului ţinându-se cont de cerinţele tuturor directivelor şi ghidurile corespunzătoare ale Uniunii Europene. în oraşul Bucureşti. generată de un model de dispersie avansat (OML-Multi) ca şi rezultatele măsurătorilor obţinute în timpul a două campanii de măsurători. trei display-uri la sediile: Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. a realizat. ♦ staţia de fond suburbană → Măgurele. proiectul a prevăzut amplasarea: trei panouri de afişaj la: Piaţa Universităţii. Reţeaua de monitorizare a fost pusă în funcţiune la sfârşitul lunii decembrie 2003. repartizate astfel: ♦ staţia de fond regională → Baloteşti. care funcţionează la parametrii proiectaţi. ♦ 2 staţii de trafic → şoseaua Mihai Bravu şi Cercul Militari Naţional. ♦ staţia de fond urbană → Crângaşi (APM Bucureşti). OB3B.

o pompă nou achiziţionată care funcţionează doar de 6 ori câte 45 minute în 24 ore. SOB2B. Guvernele din Bulgaria şi România împreună cu Comisia Europeană. SOB2B.unuia sau mai multor poluanţi depăşesc valorile limită. în atingerea nivelului de dezvoltare al Uniunii Europene şi pregătirea. NHB3B. totalizând un volum maxim de 5. pentru implementarea activităţilor în vederea sprijinirii cooperării transfrontaliere prin programul Phare. Pb. NHB3B. Sistemul de monitorizarea a calităţii aerului PHARE CBC RO/BG In decembrie 1998. informaţii importante au fost obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică .12574/1987 privind calitatea aerului din zonele protejate. La Acumulatorul este montată. • ROMAERO: pulberi în suspensie. In anul 2004 s-au prelevat şi analizat 3170 probe aer în aceste patru puncte fixe de recoltă. In primele 3 puncte fixe funcţionează pompe vechi care recoltează continuu 24 ore/zi totalizând 20-25 m3 aer/24 ore. arealuri pentru care se vor iniţia planuri şi/sau programe de îmbunătăţire a calităţii aerului.4 m3 aer în 24 ore. a ţărilor candidate pentru participarea la Programele Interregionale. din anul 2000. NHB3B. Pb. • determinări de pulberi sedimentabile. au fost de acord. Pe baza Reglementării Phare CBC. HCl. • ACUMULATORUL: pulberi în suspensie. HCl. In afara de datele furnizate de reţeaua proprie de monitorizare. Toate determinările de noxe făcute de către DSP se fac conform STAS nr. Cooperarea transfrontalieră (în special în frontierele externe Uniunii Europene şi între ţările adiacente Europei Centrale şi de Est) este importantă în contribuţia la dezvoltarea economică a zonelor de graniţă ale acestor ţări. SOB2B. pentru a obţine un cadru clar. SOB2B. NO. • determinări la cererea agenţilor economici pentru obţinerea autorizaţiei de mediu sau ca urmare a unor reclamaţii. NOB2B. puncte în care s-au recoltat şi analizat următoarele noxe: • POLICOLOR: pulberi în suspensie. Pb.Laboratorul Chimia Mediului Inconjurător din cadrul laboratorului de toxicologie unde prin determinări fizico-chimice s-a măsurat poluarea aerului şi a apelor în municipiul Bucureşti. pe cât posibil. • SINTOFARM: pulberi în suspensie. Pb. în cadrul Comitetelor Mixte de Cooper- . Comisia Europeană a emis Reglementarea Phare CBC (2760/98). Poluarea aerului în Municipiul Bucureşti este urmărită prin următoarele tipuri de determinări de noxe: • determinări în puncte fixe de recoltă. In anul 2004 au funcţionat 4 puncte fixe de supraveghere a calităţii aerului din Municipiul Bucureşti. HCl. • determinări în intersecţii.

Fiecare din cele 4 zone are în componenţă câte un oraş din România – riveran Dunării. în concordanţă cu legislaţia Comunităţii Europene. Călăraşi . conform următoarelor Directive: * Directiva nr. amplasat pe celălalt mal al Dunării. * Directiva nr. şi corespondent. Graniţele eligibile sunt graniţele dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi cele ale Comunităţii Europene. pe graniţa românobulgară” derulat prin proiectul PHARE CBC RO 9911. care oferă posibilitatea realizării transparente a schimbului de informaţii cu structurile omoloage bulgare şi asigură adoptarea unor responsabilităţi concrete în vederea susţinerii şi atingerii obiectivelor de protecţie a mediului. Dolj. judeţele: Timiş. Arad. doar ca ţară parte aplicantă. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen(CB 6BHB6B) şi oxid de carbon (CO). * Directiva nr. Călăraşi. iar pentru graniţa eligibilă dintre România şi Ungaria. Olt. Cele 4 zone în oglindă sunt: Giurgiu – Ruse.are.01. a devenit operaţional programul “Sistem comun de monitorizare a calităţii aerului în oraşele riverane bazinului inferior al Dunării. 99/30/CE privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SOB2B). ca un procent din fondul Programului CBC România-Bulgaria să fie alocat Fondului Comun al Proiectelor Mici (Joint Small Projects Fund – JSPF). Zimnicea – Svistov. dioxid de azot (NOB2B). conform Reglementării nr. având graniţă comună cu Uniunea Europeană devine eligibilă pentru programul Phare de Cooperare Transfrontalieră. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului înconjurător. oraşul din Bulgaria. Teleorman. Giurgiu. In . în contextul unei dezvoltări durabile în cele două ţări vecine.02. România. S-a creat astfel o reţea de monitorizare comună a calităţii aerului. acoperind 4 zone (oraşe perechi). Bihor şi Satu Mare.Silistra. Ca urmare a unei finanţări asigurate de Programul PHARE CBC s-a proiectat şi s-a realizat. Beneficiare ale Proiectului Phare CBC RO/BG pentru zona transfrontalieră eligibilă dintre România şi Bulgaria sunt judeţele: Constanţa. Mehedinţi. Turnu Măgurele – Nicopole. pulberi (PMB10B) şi plumb (Pb). 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon (OB3B). Incepând cu octombrie 2002. în oglindă. o reţea comună de supraveghere a calităţii aerului în zona Dunării de jos. * Directiva nr. DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză. amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dunării. 2760/98. oxizi de azot (NOBxB). care se bazează pe absorţia radiaţiei luminoase de către poluanţii din aer. Proiectul PHARE – CBC a asigurat dotarea cu 7 sisteme automate de monitorizare a calităţii aerului de tip DOAS (Differential Optical Absorption System).

* stabilirea mecanismului de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor şi măsurilor propuse în Programul Naţional. toate datele achiziţionate de la staţiile de măsură sunt concentrate şi transmise automat celor două centre regionale de stocare a datelor. eutrofizare şi de formare a ozonului troposferic. PM10. In serverul EPA sunt stocate datele meteo şi valorile concentraţiilor poluanţilor.M Giurgiu este Centrul Regional de Date pentru România. cu modificările şi completările ulterioare. NO. respectiv Directiva 2001/80/CE. absorţia acestora are loc la diferite lungimi de undă. Concentraţiile de poluanţi şi datele meteorologice măsurate sunt transmise către serverele locale CBC. Poluanţii măsuraţi sunt: CO. HCl. NH3. Centrele Regionale de Date transmit regulat datele monitorizate către ministerele mediului din Bulgaria şi România. * îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/CE. apoi sunt prelucrate şi ajung în sistemul EPA – staţia centrală din fiecare oraş geamăn. oxizi de azot. iar A. * stabilirea şi atingerea emisiilor ţintă provenite din instalaţiile mari de ardere incluse în Programul Naţional. şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere şi a măsurilor de conformare la valorile limită de emisie. în vederea protejării sănătăţii umane şi a mediului. cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană. Agenţia Executivă de Mediu din Sofia este Centrul Regional de Date pentru Bulgaria. Ulterior. . Emisii provenite din instalatii mari de ardere Aderarea României la convenţiile şi protocoalele internaţionale s-a concretizat prin adoptarea Programului Naţional de Reducere a emisiilor de dioxid de sulf. C6H5OH. Cl2. * asigurarea reducerii concentraţiilor şi a nivelurilor critice ale dioxidului de sulf şi ale oxizilor de azot sub concentraţiile şi nivelurile critice de depunere. NO2.P. Obiectivele Programului Naţional sunt: * limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere. Datele din ambele oraşe gemene. Ţintele prioritare sunt: * reducerea sau limitarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere. sunt verificate automat şi prezentate publicului pe un ecran amplasat în centru fiecărui oraş. C6H6. care a sat la baza tratatului dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi România. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului la graniţa dintre România şi Bulgaria achiziţionează valorile concentraţiilor de substanţe poluante de la un număr de 14 staţii de măsură amplasate de-a lungul ambelor maluri ale Dunării. toluen şi xilen. stiren. prin adoptarea de măsuri de conformare la valorile limită de emisie prevăzute în HG 541/2003. CS2.funcţie de compoziţia chimică a poluanţilor. O3. SO2. H2S.

c) Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici. eutrofizare şi de precursori ai ozonului. referitor la reducerea acidifierii. elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită într-un timp stabilit. prevăd obligaţii de: monitorizare şi evaluare a calităţii aerului. aşa cum prevede Directiva. informarea publicului privind calitatea aerului înconjurător. . aferente anului 2010.08% (114 kilotone) pentru oxizi de azot (NOBxB). situaţie în care sau solicitat perioade de tranziţie în vederea conformăriii la valorile limită de emisii. din care aportul instalaţiilor mari de ardere (IMA) este prognozat a fi de 36. In contextul în care instalaţiile mari de ardere sunt în totalitate instalaţii IPPC. e) Directiva 96/62/CE este directiva cadru pentru calitatea aerului. pentru a îmbunătăţii calitatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane. aceste instalaţii vor trebui să îndeplinească cerinţele Directivei 96/61/CE până la data de 30 octombrie 2007. considerând ca ani de referinţă 2010 şi 2020. materii în suspensie şi plumb în aerul atmosferic. eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic. oxizi de azot. privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 99/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf. a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. d) Directiva IPPC 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Directiva impune stabilirea de plafoane naţionale de emisie. conform prevederilor articolului 5. astfel până în anul 2010 Statele Membre se angajează să reducă emisiile de dioxid de sulf. f) Directiva 99/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi lichizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de până 1% pentru combustibili grei şi 0. b) Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere. angajate de România sunt de 918 kilotone pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 437 kilotone pentru oxizi de azot (NOBxB).Cadrul legislativ european Programul Naţional este elaborat ţinându-se cont de convenţiile şi protocoalele internaţionale la care România este parte şi de aquis-ul comunitar de mediu privind calitatea aerului şi controlul poluării industriale.2% conţinut de sulf pentru combustibili uşori. Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere. Plafoanele de emisii. Conformarea IMA din România la valorile limită de emisie nu este posibilă începând cu data de 1 ianuarie 2008. menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau îmbunătăţirea acesteia în cazuri necorespunzătoare. compuşi organici volatili şi amoniac. prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării. oxizi de azot. cuprinse între 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017.6% (336 kilotone) pentru dioxid de sulf (SOB2B) şi 26. România a optat pentru aplicarea primei variante constând în respectarea de către fiecare IMA a valorilor limită de emisie (VLE).

199/2003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr. unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti. aprobată şi modificată prin Legea 645/2002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 96/61/CE. g) Ordinul MAPAM 592/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită. unde valorile medii anuale se situeaza in jurul valorii normei sanitare sau sub aceasta valoare zone urbane cu poluare medie cum sunt: Bucuresti. c) Ordinul comun 712/2003 al Ministrului Agriculturii. modificată şi completată de HG 322/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere. Alexandria. e) Ordinul MAPAM 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu. CO şi a azotului în aerul înconjurător.  . Clasificarea zonelor urbane in functie de poluarea atmosferica: Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele normative in vigoare. care ratifică Protocolul de la Gothenburg. reducerea şi controlul integrat al poluării. BNOB2B.Cadrul legislativ în România In scopul aderării României la Uniunea Europeană. b) HG 541/2003. conform căreia începând cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1% din greutate. Craiova. Brasov. s-a transpus în legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu. a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2. prin care se transpun prevederile Directivei 99/30/CE. Resita. zonele urbane din tara se pot clasifica in:  zone urbane cu poluare redusa cum sunt Slobozia. nr. prin care se transpun prevederile Directivei 2001/80/CE. Tulcea. Tg. f) OUG 243/2002 privind protecţia atmosferei. h) HG 142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 99/32/CE. Buzau. d) OUG 34/2002 privind prevenirea. activitatea instalaţiilor mari de ardere este reglementată de următoarele acte normative: a) Legea 271/2003. Turnu Magurele. care aprobă „Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere”. Focsani. prin care se transpun prevederile Directivei 96/62/CE. Timisoara. Pădurilor. 126/2004 al Ministrului Administraţiei şi Internelor. Astfel. aprobată şi modificată prin Legea 655/2001. Jiu. Pb. Galati. Apelor şi Mediului. NOBxB. Braila. a pulberilor în suspensie. benzenului.

M. Hunedoara si Calan unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor. dar si traficului urban. din totalul celor 26 etape de masuratori desfasurate in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale limitelor admise prin reglementari (CMA) dupa cum urmeaza: o o In planul organizarii traficului. Departamentul de Cercetare al Registrului Auto Roman a desfasurat. Baia Mare.sub 20000 auto/24h – in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit. Masuratorile de monoxid de carbon efectuate de Registrul Auto Roman. in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de fluctuatiile debitului total de trafic.4%) pentru CMA/1/2h – in 15 dintre cazuri (57. zone urbane puternic poluate cum sunt: Zlatna. s-au remarcat urmatoarele deficiente: • • • • pentru CMA/24h – in 17 cazuri (65. Au fost reliefate trei grupe mari de trafic.7%) Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO). Efectele traficului urban asupra calitatii aerului In perioada martie-octombrie anul 2000. trafic RIDICAT – peste 40000auto/24h – in zonele urbane centrale. prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu tractiune electrica si mobilitate limitata. trafic MEDIU – 20000–40000 auto/24h – in zonele urbane mijlocii. ca efect al interventiei unor • . un numar de 29 etape de masuratori de imisii pentru determinarea nivelurilor de concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto. specifice tarii noastre. prezenta traversarilor pietonale “la nivel” pe unele artere magistrale. Ramnicu Valcea.A. o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat (atat in capitala cat si in alte orase din tara). Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale.. arata: • existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie. Copsa Mica.P. in cadrul unui program cunoscut si acceptat de M. dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare. determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului. cu efecte diferentiate in planul poluarii pe care o genereaza:    trafic REDUS .

factori micrometeorologici locali. factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii chimice a aerului in punctele considerate critice. modificari ale arhitecturii stradale. etc).factori “colaterali” (organizare. continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier. Un alt indicator specific poluantilor atmosferici este : Populatia – expusa la depasirea concentratiei de referinta a poluantilor selectati din aer Indicatorul este alcatuit din sapte sub-indicatori. la o scara extinsa. necesitatea intreprinderii urgente a unor actiuni corective pentru depasirea situatiilor critice in derularea traficului urban.factori de emisie. Niveluri de emisie anuale totale Prin Programul Naţional se asigură o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf. initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde exista tehnica corespunzatoare). care conduce la atingerea nivelurilor prevăzute în HG nr. initiate de catre IPM – Bucuresti si continuate in ultimul timp de catre RAR. instalaţii care nu sunt incluse în Programul Naţional şi ale căror emisii ţintă au fost stabilite prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/CE. reprezentind populatia – media cresterii concentratiei masice a poluarii aerului:Valori de referinta (RV) . astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai reprezentative din punct de vedere statistic. fluenta. Utilitatea in plan social a actiunii de monitorizare a calitatii aerului in mediul urban. motiveaza urmatoarele propuneri: 1. sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon. atat in capitala cat si in tara. structura de trafic. oxizi de azot şi pulberi. extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul prelucrarii automate a rezultatelor. 3. In vederea atingerii acestor niveluri se ia în considerare atât contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere incluse în Programul Naţional. 2. 4. cât şi contribuţia emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere care respectă deja valorile limită de emisie (VLE). multitudinea factorilor implicati. pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a sanatatii populatiei si pentru o reconsiderare pe baze reale a posibilului impact produs de automobil asupra mediului citadin. 51/2003 modificată şi completată prin HG 322/2005. • • necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea “avertizoarelor” pentru semnalarea operativa a depasirii limitelor admise.

In termeni generali.m3 Black smoke (media zilnica): 150 µg.m3 PM10 (media anuala): 40 µg. SO2.m3 PM10 (media zilnica): 50 µg. Semnificatia definitiilor este: Concentratia medie anuala: concentratia medie a poluantului respectiv. PM10.m3 TSP (media zilnica): 230 µg. Referitor la Black Smoke acesta este un bun indicator puntru expunerea la trafic pe termen lung.m3 SO2 (media zilnica): 125 µg. In studiile internationale zonele urbane cu un numar de aproximativ 100.m3 Acest indicator s-a bazat pe ipoteza ca nivelele de poluare a aerului din mediul exterior in zonele urbane reprezinta o sursa importanta de expunere si de risc asupra sanatatii. o scadere in nivelele de poluare implica o descrestere in expunere si o reducere a riscurilor asupra sanatatii. masurate pe toata perioada unui an calendaristic. Procentul/Numarul populatiei din oras locuind intr-o anumita zona este necesar pentru a calcula procentul de populatie expusa. si maxima zilnica a mediei de 8-ore pentru probele mobile deO3.TSP. obtinuta prin medierea tuturor valorilor din anul calendaristic respectiv. SO2 poate fi considerat ca provine din poluarea industriala si NO2 – ca un indicator pentru expunerea la trafic.NO2 (media anuala): 40 µg. probe pasive. ar fi de preferat sa se dea. Zona urbana: Zona cu locuinte a municipiului. acestea sint de cele mai multe ori disponibile dar nu se pot compara intre tari. Indicatorul este in legatura cu calendarul anual. Numarul de locuitori din zona urbana pentru care estimarea poluarii aerului este relevanta.m3 O3 (media la 8 ore pentru probe mobile): 120 µg. uneori o cresterea a numarului de locuitori de la 20 000 la 100 000 fiind reprezentativa. Punctul fix. zona urbana). Desi datele de PM10 nu pot fi disponibile pentru majoritatea tarilor. O3) dau o imagine buna a concentratiilor ambientale din orase si este legata de efectele asupra sanatatii. Formula fiecarui sub-indicator s-a bazat pe ipoteza ca o crestere a incidentei expunerii asupra efectelor pe sanatate este liniar proportionala la concentratia poluantului situata deasupra RV ales. . Cei patru parametri alesi (NO2. PM10. Media anuala pentru NO2 si PM10. o crestere a concentratiei poluantilor poate sugera o crestere in expunere si a riscurilor asupra sanatatii. monitor continuu) si frecventa masuratorilor. Daca acesta nu este disponibil fractia din zona construita supusa depasirii este luata ca o estimare a fractiei populatiei orasului locuind in zona de depasire. Populatia expusa (stabila): bazata pe masuratorile la nivelul orasului sau alte aprecieri tehnice cum ar fi modelarea cresterii pe suprafete delimitate din oras. metoda de monitorizare (ex. Nu exista un acord international asupra numarului minim necesar de locuitori. tipul punctului (stradal. Specificarea datelor necesare : Distributia concentratiei medii pe 24-ore a SO2.000 locuitori sint de obicei incluse. Interpretare : Acest indicator poate fi utilizat la interpretarea spatiala simultana a modelelor si a tendintei temporale in expunerea la poluarea aerului. TSP Black smoke.

pune r e a în aplicar e a Str ate gie i şi a Planului de acţiune pe ntr u pr o te cţia atmo sfe re i şi siste me lo r de mo nito r iz are în se ctor ul calităţii ae r ului.asigur ar e a calităţii cor e spunz ăto ar e a be nz ine i şi mo tor ine i şi o pe r aţio naliz are a siste mului de mo nito r iz are calitativă şi cantitat ivă pe ntr u be nz ină şi mo tor ină. acuratetea si comparabilitatea metodelor de masura. . In unele cazuri. este necesar atunci cind se compara date din diferite retele de monitorizare. este importanta recunoasterea ca expunerea actuala depinde fundamental de concentratiile din mediul indoor si de activitatea individuala a modelelor. re fe r ito r la po litica pr ivind pro te ctia me diului inco njur ato r va fi atins. . In inche ie r e .re aliz are a evaluăr ilo r pr e liminar e pr ivind calitate a aer ului la nive l r e gio nal şi pe baz a ace sto r a a pr o gr ame lor /planur ilo r de îmbună tăţir e a calităţi i ae r ului. sa sper am ca pr o gr amul de guve r nare . Legislatia europeana privind calitatea aerului transpusa in legislatia romaneasca . Ca toate masuratorile de expunere.Cei mai multi factori nu va fi nevoie sa fie luati in interpretare. Ca o masura a expuneriii. care poate fi strict controlat doar prin studii epidemiologice. relatia cu starea de sanatate poate fi de asemeni un factor de confuzie.finaliz ar e a tr anspune r ii le gislative în do me niu instala tiilo r mar i de ar de re şi pro mo var e a le gislaţie i pr ivind stabilir e a plafo ane lo r naţio nale de e misie pe ntr u anumiţi po luanţi. Cind s-a folosit ca baza pentru aprecierea expunerii. cu ame lio r are a calităţi i facto r ilo r de me diu în zo ne le ur bane şi r ur ale si pr in imbunătă ţir e a calităţii ae r ului si anume : . sa fie posibila diferentierea probelor sau a tehnicilor de masurare. . Unul dintre cei mai importanti este asezarea punctelor de monitorizare. .imple me ntar e a măsur ilo r pre văz ute în Pr o gr amul Naţio nal de R e ducer e a Emisiilo r pr o ve nite de la instalaţiile mar i de ar der e . De obicei este necesara detectarea limitelor.dez vo ltar e a Siste mului N aţio nal de Mo nito r iz are a Calităţi i Ae r ului şi a Siste mului N aţio nal de Inve ntar ie r e a Emisiilo r de Po luanţi în Ae r . datele sint mult mai relevante atunci cind punctele de monitorizare sint situate in zone rezidentiale cu o densitate mare de poulatie. .

publicat in Monitorul Oficial nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu .86/25.333/08.738/14.12.2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului .publicat in Monitorul Oficial nr.04.10.86/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.publicat in Monitorul Oficial nr.2000 Directiva nr.11.5 ).2001 Directiva 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator • Ordinul MAPM nr.2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.06.2000 privind protecţia atmosferei .2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului . dioxidului de azot şi oxizilor de azot.2004 HG nr. 476/27.2002 Directiva nr.publicat in Monitorul Oficial nr.09.543/07.243/28. a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. 389/03.publicat in Monitorul Oficial nr.publicat in Monitorul Oficial nr.586/15.1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf. plumbului.2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei .592/25. 674/27. 633/06. pulberilor în suspensie (PM 10 şi PM 2.07.publicat in Monitorul Oficial nr.2004 privind aprobarea OUG nr.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită.745/30.10.2003 Legea nr. particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic.2004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei .731/14. 694/03.2004 HG nr.05. benzenului. 773/04. • Legea nr.2002 OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei .2004 HG nr.2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon • Ordinul MAPM nr.96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice: • OUG nr.07. 739/09.06.05. 496/02.05.08.73/2000 privind Fondul pentru mediu publicat in Monitorul Oficial nr.12.05.Directiva nr. monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător .2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România .publicat in Monitorul Oficial nr.11.04. 393/04.10.05.publicat in Monitorul Oficial nr.2004 • • • • • • Directiva 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile .655/20. 765/21.2004 HG nr. dioxid de azot si oxizi de azot.

publicat in Monitorul Oficial nr.2004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale autoturismelor noi. 348/29. care amendeaza Directiva nr.02.2003 Directiva nr. 93/12/CEE • • HG 689/05.2004 Ordinul MIR 337/23.publicat in Monitorul Oficial nr.2004 Directiva nr.04. provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere • HG nr.• • • HG nr.99/94/CE privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO 2 • HG nr.07. 442/18. descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină .2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor.05.2001 Ordinul MAPM nr.2004 Directiva nr.01.2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei . 442/18.2004 HG nr.05. descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină .publicat in Monitorul Oficial nr.97/68/CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante. încărcarea.publicat in Monitorul Oficial nr.06.2002 Directiva nr.2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei .03.2005 Directiva nr. 293/05. 10/10. 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi încărcarea/descărcarea benzinei la terminale . 55/13. încărcarea. echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea.568/2001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea.98/70/CE privind calitatea benzinei si motorinei.10. 112/21. 1243/23.99/32/CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi • HG nr. destinate cumpărătorilor la comercializare .05.2005 privind aprobarea Strategiei de restructurare a industriei siderurgice din România şi a planurilor individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice.12.689/05.02. reactualizate pentru perioada 2003-2008 .publicat in Monitorul Oficial nr.publicat in Monitorul Oficial nr.98/70/EC privind calitatea benzinei si motorinei • HG nr.2003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi .2003/17/CE de modificare a Directivei nr.2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi .343 /18.01. 127/09.142/06.1209/29.publicat in Monitorul Oficial nr.publicat in Monitorul Oficial nr.05.02.

semnată la 22. adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 . 809/02.2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi.1979 • Legea nr.09.2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi.261/16.05.06.271/23.2001 • Legea nr.particule poluante provenite de la acestea.2004 . adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 . 470/01.publicat in Monitorul Oficial nr.07.07. în scopul protecţiei atmosferei publicat in Monitorul Oficial nr. încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979.2004 Convenţia de la Geneva.11.publicat in Monitorul Oficial nr. semnată la 13.2003 Convenţia de la Stockholm. 638/15.06.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful