1. 2. 3. 4.

Folositi propozitii scurte, pe ton ferm! (Andrei, deschide caietul!) Nu va temeti sa folositi tonul ferm. Nu va fi perceput ca fiind agresiv, nu va speria, ci va oferi siguranta. Fiti clari si previzibili! Schimbarile, neclaritatile ii fac nesiguri. Acest lucru atrage dupa sine comportamente dezadaptative (auto si heteroagresivitate, stereotipii verbale). Utilizati transmiterea mesajului in forma vizuala (folosind obiecte la inceput, iar apoi imagini)! Mesajul este mai clar daca este si vazut si auzit, nu doar auzit. Acordati-i cele cateva momente timp de gandire! Autistii gandesc in piese de puzzle. Au nevoie de timp sa puna piesele in ordine. Acest lucru duce la o reactie mai tarzie din partea lor. Uneori pana a face puzzleul poate dura saptamani. Subtitrati pentru el expresiile faciale, numiti-i emotia ce insoteste mesajul! (E trist pentru ca a luat nota mica.) Legati complimentele, recompensele, incurajarile de lucruri concrete! (Bravo, ai dansat foarte bine!) Dati-i sarcini singulare! Acest lucru evita ca sarcina sa fie abandonata inainte de finalizare. Oferiti-i variante cand trebuie sa faca o alegere! (Vrei cuburi sau puzzle?) daca a invatat la terapie sa faca o alegere. Dati-i reguli, nu argumente si explicatii, chiar daca intreaba De ce?! Nu va cere detalii sau sa ii spuneti cum ati ajuns la aceasta regula, ci mai multa claritate. (Sunt bolnav, tu speli vasele!)

5. 6. 7. 8. 9.

10. Ramaneti calm si ferm chiar daca va supara! Nu aratati acest lucru. Cand sunteti suparat, sunteti alta persoana, diferita de cea pe care o stie si care ii ofera siguranta. Schimbarile, chiar si cele ale unei persoane, il nelinistesc. 11. Nu il loviti cand greseste, nu ii vorbiti mult! Nu va intelege de ce a fost lovit. Nu are capacitatea de a lega pedeapsa de greseala facuta. Daca vreti sa se corecteze, retrageti recompensa. 12. Folositi un limbaj fara subintelesuri! Glumele, ironiile, expresiile cu mai multe sensuri nu pot fi intelese si asta il deruteaza. 13. Nu ii dati sarcini in forma negativa! Nu ii spuneti ce sa nu faca, ci ce sa faca. (Nu ii spun: Nu mai vorbi!, ci Taci!/Tine gura inchisa!) 14. Evitati cuvinte ca: imediat, poate, nu stiu inca, un pic! (La intrebarea: Cand plecam? nu raspund: Imediat!, ci Cand linia mare ajunge la 5!/Termini puzzle si plecam!) 15. Ocoliti intrebari de forma: Vrei sa ?! Sunteti mai clar daca o spuneti ca pe o afirmatie. (Nu spun: Vrei sa scrii?, ci Scrie!) 16. Oferiti-i propozitii/comportamente sablon pentru anumite situatii! Propozitiile/comportamentele sablon au mereu aceeasi forma si se folosesc totdeauna cand apare situatia pentru care au fost create. (Nu poate sa faca ceva singur, il invat sa spuna: Ajuta-ma!)

Comunicarea totala in autism

Definitia comunicarii totale = acea comunicare n care ai dreptul i poi utiliza toate formele de comunicare posibile:

comunicarea verbal comunicarea non-verbal mimic pictograme fotografii obiecte postura sunete onomatopee Cel care transmite mesajul trebuie s adapteze tipul de comunicare la capacitile copilului si la particularitatile sale de intelegere. Comunicarea total conduce la dezvoltarea comunicarii verbale.

Avantajele comunicarii totale:

1. 2. 3. 4. 5. 6. Se adreseaz mai multor organe de sim : vizual, auditiv, tactil; Timpul de receptare al mesajului este mai lung; Mesajul este transmis n form concret; Mesajul este transmis n aceeai form: vede acelai pantof, aceeai can => are form constant; Mesajele vizuale insotite de exprimarea verbala sunt mai uor de difereniat fata de cele exprimate doar verbal Este suficient motricitate grosier in receptarea si transmiterea mesajului.

Atitudini de baz n comunicarea total

nsoim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbala. Folosim puine cuvinte pentru a face legtura ntre cuvnt i obiect; Copilul trebuie nvaat s foloseasc obiectele, pictogramele pt a comunica cu ajutorul lor. S ne asigurm c este atent cand transmitem mesajul; Comunicarea trebuie s se fac ntr-un spaiu potrivit, structurat (copilul s aib un loc al lui la masa, un loc permanent pentru orarul cu pictograme, locul unde se joac etc); Linite (n spaiul structurat se elimin zgomotele); Peste tot folosim pictograme pentru a ti copilul ce se ntmpl n fiecare zona din spatiul sau de viata; Nu dm mai multe comenzi odat; Oferim copilului timp pentru reacie dupa ce i-am dat o sarcina. O parte dintre copii au nevoie de 3 secunde timp de reactie; Primele denumiri de obiecte invatate s fie obiecte preferate, obiecte familiare din mediu;

Nivelele comunicarii totale

Nivel non-simbolic
Comunicm un mesaj non-simbolic prin obiecte nsoite de cuvinte.

Nivel pre-simbolic

Nivel simbolic

Utilizam pictograme pentru a arta o simbolistic (ex.: pictograma cu o pasre cu aripile deschise arat zborul, pictograma cu un om cu minile pe piept i o lumnare arat moartea). In cazul persoanelor cu autism incepem invatarea de la nivelul non-simbolic i ajungem la nivelul simbolic.

Instrumente de comunicare i vizualizare

Brelocul facem o gaur n pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului i le introducem in breloc invatandu-l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit; Placematul - punem pictograme cu tipuri de mncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe mas pentru tacmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;

Orarul sau tabla cu pictograme

Atunci cnd termin o activitate, copilul cu autism ntoarce pictograma respectiv i trece la urmtoarea; La copiii cu deficit sever utilizam doar 2 pictograme; Avem prima dat orar cu obiecte i mai apoi orar cu pictograme.

Ceasul cu pictograme

arttorul mic s fie de aceeai culoare cu ora; arttorul mare s fie de aceeai culoare cu minutele; la nceput punem puine pictograme i folosim activiti zilnice (prnz, somn, joac); ceasul cu pictograme e folosit pentru copii cu inteligen flexibil.

Dulapul sau raftul cu pictograme

poate fi un suport; poate fi un flanelograf; poate fi un dulap cu rafturi; de preferin pictogramele e bine s fie aezate pe vertical, dar nu e greit nici pe orizontal; pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele i cuvntul ce desemneaza obiectul reprezentat de pictograma, pentru c, n timp, vom scoate pictogramele i va rmne doar cuvntul.

Agenda cu pictograme

Seamn cu una obinuit, dar este adaptat pentru persoanele cu autism; La nceput vor fi doar pictograme, apoi pictograme + cuvnt; Mai trziu introducem cifrele (orele): 1. 2. 3. pictogram pictogram + cuvnt pictogram + cuvnt + or.

Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respect culorile alese. ntotdeauna "luni" va fi scris cu verde, "mari" cu rou, "miercuri" cu mov, etc. n dreptul fiecrei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele sptmnii. Lng "luni" punem o bulin (pentru ziua I a sptmnii), lng "mari" punem dou buline (ziua a II-a), etc.

C.V.-ul copilului cu autism sau CARTEA VIEII

Cartea vietii = un album n care sunt puse n ordine cronologic fotografii care reprezint stadiile vieii (marcheaz evenimente importante din evoluia copilului); Capitolele sau paginile din Cartea Vietii vor fi marcate cu o anumit culoare (ex. pag. 1 chenar rou); Fiecare pagin va avea un titlu:

pag.1 - EU (copilul) evenimente importante din viata copilului, chenar rou; pag.2 FAMILIA MEA membrii familiei n poze separate sub care sunt scrise numele acestora, chenar portocaliu; pag.3 RUDELE MELE poze + nume, chenar galben; pag.4 VECINII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare; pag.5 COLEGII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare; pag.6 - instituiile importante n care a fost copilul: grdini, coala, spital, cabinetul terapeutului, diferite locaii n care merge frecvent poz + denumire; pagin marcat cu verde; pag.7 - pagina ce marcheaz schimbrile pe plan fizic (poze cu copilul bebelu, stnd n ezut, mergnd n patru labe, mergnd n picioare, mergnd la grdini, la coal, poze n care este surprins variaia de greutate dac a slbit sau s-a ngrat ntre timp, apariia pilozitii, etc.) chenar albastru; pag.8 - pagin ce conine poze pentru explicarea noiunilor de sexualitate - chenar albastru deschis; pag.9 - pagin marcat cu negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit

Cercul social

persoana cu autism se afl n centru; n cercul apropiat pozei autistului sunt puse pozele cu membrii familiei; n urmtorul cerc vor fi persoane cu care intr des n contact (nvtorul, terapeutul, vecinul cu care se joac zilnic copilul, colegul de banc, etc.)

Timpul rmas pn la un eveniment

se utilizeaza pentru a se explica copilului ct timp mai este pn la un eveniment anume; - atunci cnd, spre exemplu, copilul ntreab n mod repetat cnd este ziua lui, iar pn la aniversare mai sunt patru zile, se aeaz lng patul acestuia cinci pictograme:

pe msur ce se consum o zi, copilul ntoarce pictograma corespunztoare zilei respective.

Principiile vizualizrii
Vizualizarea = comunicarea unui mesaj n mod vizual. 1. 2. Copilul cu autism trebuie s nvee semnificaia mijlocului de comunicare i vizualizare. Oferii ajutor individualizat!

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Conduce-i copilul cu autism spre instrumentul de comunicare si vizualizare! Fii persevereni ( controlai frica de eec)! Instrumentul de comunicare si vizualizare trebuie individualizat. Locul instrumentului trebuie s fie unul vizibil, accesibil copilului, ntr-un loc disponibil. Instrumentul de comunicare si vizualizare va fi numit printr-un singur termen, care va fi folosit de toi membrii familiei autistului. Termeni comuni utilizarea unor termeni cunoscui de ctre copil i utilizai de ctre toi cei care intr n contact cu copilul. Modificrile n orarul cu pictograme se fac seara, pentru a doua zi.

10. Consecven toat lumea, zilnic, trebuie s foloseasc instrumentul de comunicare si vizualizare. 11. Observai reaciile persoanei cu autism n momentul n care utilizeaz instrumentul, pentru a nelege dac acesta e potrivit pentru el. Instrumentul de comunicare i vizualizare se poate adapta n funcie de reaciile copilului. 12. Utilizai instrumentul de comunicare si vizualizare permanent! 13. Realizati programul cu pictograme pentru o durata de timp ct poate nelege copilul (de la program cu 2 pictograme -> program pentru toat ziua). 14. La multi copii trebuiesc ntoarse pictogramele ce reprezinta activitatile ce le-au terminat de facut. 15. Dac apar modificri n programul zilei, semnalai-le n program, dar fr a abuza de acest principiu. 16. Sortai pictogramele n ordine alfabetic sau pe domenii. Fiecare categorie de pictograme trebuie s fie pe o anumit culoare. Exemplu: pictogramele cu emoii intr n aceeai categorie:

se lipete pe un carton o coal de hrtie roie pictogramele ce apartin unei categorii se vor lipi pe carton, peste care s-a lipit coala roie, apoi se vor decupa.astfel incat pe marginile fiecarei pictograme s rmn un chenar rou de 1cm

obiectele din cas pot fi toate pe un chenar albastru, animalele pot avea un chenar verde, etc.

Cum tim dac instrumentul de comunicare i vizualizare este eficient?

Rspunznd la urmtoarele ntrebri:

Este instrumentul folosit destul de consecvent? nelege copilul cu autism rostul, funcia instrumentului? Ce informaie se ofer? Instrumentul este adaptat nivelului i structurii copilului? Sunt oferite prea multe sau prea puine informaii (pictograme utilizate)? Instrumentul st ntr-un loc accesibil? Instrumentul este realizat suficient de individualizat?

Obiectivele programului cu pictograme:

Diminuarea strii de nesiguran

activitile ce urmeaz devin previzibile

Dezvoltarea independenei, autonomiei

dependena fa de adult va fi inlocuita de dependenta de orarul cu pictograme

Dezvoltarea flexibilitii
activitile din programul cu pictograme nu se vor desfasura n aceeai ordine zilnic. La nceput ordinea e strict, dar treptat se schimb ordinea ntre ele.

Idei greite despre programul cu pictograme:

1. Programul cu pictograme e cel mai bun la pentru copii cu autism.

nu trebuie s generalizm, pentru c nu e necesar s-l folosim la toi. la unii copii e nevoie de program cu obiecte, iar altii pot utiliza un program scris

2. Toate evenimentele dintr-o zi trebuie marcate cu pictograme.

nu toate evenimentele, pentru c persoanele cu autism triesc, in general, n prezent, nu sunt framantate de trecut si nu-si fac griji cu privire la viitor. Marcm doar activitile ce trebuie executate,cele introiectate nu le punem, iar cele relaxante le putem folosi ca recompens.

3. Printele, educatorul hotrte n totalitate coninutul programului cu pictograme.

la nceput programul va fi realizat de adult, iar treptat va fi angrenat i copilul n alctuirea programului. pentru a alege activiti, i artm copilului dou pictograme cu doua activitati din care el va alege. Daca el poate sa se implice in realizarea programului inseamna ca el se implica n administrarea propriei viei.

4. Activitatea hotrt trebuie realizat n mod obligatoriu.

Pot exista exceptii si se poate modifica programul, dar cu copilul de fa.

5. Zilele arat cam la fel.

pn nva activitile de rutin vom menine un orar fix, iar apoi se vor face schimbri. activitile se pot face n ordine diferit

6. Toi copii beneficiaz de acelai program cu pictograme ntr-o clas

e ineficient in cazul copiilor cu autism . programul trebuie individualizat pentru fiecare copil.