Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
educație timpurie
Temă M 2.2
Itemi Observații
1. Comunicare non-verbală
Folosește copilul gesturi, expresii faciale, sau contact vizual în
interacțiunile cu alți copii și adulți?
2. Reacții la separare
Cum reacționează copilul când părinții sau îngrijitorii se despart de
el, și cum se simte după revedere?
4. Joc social
Inițiază copilul jocuri cu alți copii, împarte jucăriile, și respectă
regulile jocurilor?
5. Empatie
Verificați dacă copilul manifestă empatie față de alți copii sau adulți,
cum ar fi consolarea unui prieten care plânge.
6. Cooperare
Cum reacționează copilul la cerințe sau sugestii ale adulților? Se
simte în siguranță cu adulții de la grupă?
7. Auto-regulare
Urmăriți cum face față frustrărilor sau obstacolelor, cum ar fi
așteptarea rândului la o jucărie.
8. Comunicare verbală
Poate copilul exprima emoțiile și nevoile sale verbal? Cum
reacționează la încurajările sau limitele puse de adulți?
9. Reacții la provocări sociale Cum se descurcă copilul în situații de conflict sau provocări sociale?
Exemplu: cum ar fi când un alt copil îi ia o jucărie.
Itemi Observații
Modelarea comportamentului pozitiv: educatorii pot servi ca modele de comportament pozitiv, arătând
copiilor cum să-și exprime emoțiile în mod sănătos și cum să rezolve conflictele.
Încurajarea comunicării: promovarea dialogului deschis și ascultarea activă a copiilor îi ajută să-și
exprime emoțiile și să învețe să comunice eficient.
Promovarea jocului social: organizarea activităților de grup și jocurilor care implică colaborare și
partajarea încurajează dezvoltarea abilităților sociale.
Învățarea empatiei: educatorii pot discuta cu copiii despre emoții. De asemenea pot lectura povești
despre această temă.
Recunoașterea și validarea emoțiilor: educatorii pot ajuta copiii să înțeleagă și să accepte emoțiile lor,
arătându-le că toate emoțiile sunt normale și că este ok să le exprime.
Sprijin pentru dezvoltarea încrederii și a independenței: încurajarea copiilor să-și asume responsabilități
și să-și rezolve singuri problemele ajută la dezvoltarea unei stime de sine sănătoase.
Prin aplicarea acestor strategii și activități, educatorii puericultori pot contribui semnificativ la
dezvoltarea competentelor socio-emoționale ale copiilor de 2-3 ani, pregătindu-i pentru a se integra cu
succes în mediul școlar și social ulterior.
Povești:
Poezii:
2. Căsuța cu flori: Descrierea unei căsuțe mici în mijlocul grădinii pline de flori.
3. Pisica cu blana moale: O poezie despre o pisică pufoasă care adoarme lângă copil.
4. Ploaia de primăvară: Descrierea unei ploi de primăvară și a efectelor sale asupra naturii.
5. Buburuza norocoasă: O poezie despre o buburuză norocoasă care zboară în vânt.
6. Soarele zâmbitor: O poezie despre soare și lumina sa caldă.
7. Albinuța harnică: O poveste despre o albinuță care colectează nectarul din florile colorate.
8. Lună plină: O descriere poetică a lunii pline pe cerul nopții.
9. Melcul sprinten: O poezie despre un melc care se mișcă mai repede decât ceilalți.
10. Pisica prietenoasă: O poezie despre o pisică care devine prietenă cu toate animalele din jur.
Textul literar, fragment din "Ulița copilăriei" de Ionel Teodoreanu, și textul non-literar (curs) se referă la
diferite aspecte ale copilăriei și dezvoltării copiilor. Totuși, există unele corelații între stadiile de
dezvoltare prezentate în textul non-literar și cele menționate în textul literar:
Stadiul senzoriomotor: textul non-literar menționează că dezvoltarea copilului este urmărită de părinți
"astăzi" datorită informației disponibile în mass-media și cursurile de parenting. În textul literar, este
menționat faptul că copilul "pe-atunci știa doar să scâncească", ceea ce ar putea fi interpretat ca o fază
senzoriomotorie inițială a dezvoltării copilului.
Stadiul de dezvoltare socială și emoțională: textul non-literar afirmă că părinții de astăzi sunt mai
conștienți de importanța dezvoltării competențelor sociale și emoționale ale copiilor lor. Acest lucru este
relevant pentru dezvoltarea socială și emoțională a copiilor, care poate fi un aspect diferențiator între
copilăria "de ieri" și cea "de astăzi".
În concluzie, cele două texte, deși abordează aspecte diferite ale copilăriei, pot fi corelate prin
identificarea unor stadii sau etape comune de dezvoltare și prin înțelegerea modului în care acestea pot fi
influențate de schimbările sociale, culturale și tehnologice.