ELEVII SUPRADOTATI

RELATIA ELEV-PROFESOR

Profesorii și învățătorii pot utiliza următoarele metode pentru a rezolva

problemele copiilor într-un mod alert și sigur:

Comunicare deschisă și empatică: Profesorii ar trebui să creeze un mediu în care

copiii să se simtă în siguranță și confortabil să împărtășească problemele și
îngrijorările lor. Prin ascultarea atentă și arătând empatie, profesorii pot înțelege
mai bine nevoile copiilor și pot răspunde prompt.

Observare atentă: Profesorii ar trebui să fie atenți la comportamentul și

performanța academică a copiilor pentru a identifica problemele și dificultățile
cu promptitudine. Prin observarea activă, pot fi depistate schimbări de
comportament, declin în performanța școlară sau semne de stres emoțional.

Colaborare cu părinții: O comunicare constantă și eficientă cu părinții este

esențială pentru a rezolva problemele copiilor. Profesorii ar trebui să informeze
părinții despre orice problemă sau îngrijorare și să lucreze în parteneriat pentru
a identifica soluții și strategii eficiente.

Planificare și implementare a intervențiilor: Pe baza identificării problemei,

profesorii pot dezvolta un plan de acțiune clar și detaliat pentru a aborda
problema într-un mod alert și sigur. Acest plan poate implica adaptarea
metodelor de predare, oferirea de suport suplimentar, furnizarea de resurse
suplimentare sau organizarea de activitati

Monitorizare și evaluare: Profesorii ar trebui să monitorizeze progresul copiilor

și să evalueze eficacitatea intervențiilor implementate. Prin evaluare continuă,
pot fi făcute ajustări și modificări pentru a asigura succesul și siguranța copiilor
în mediul școlar.

Este important să se menționeze că fiecare copil este unic, iar abordarea

potrivită poate varia în funcție de nevoile individuale. Profesorii ar trebui să fie
flexibili și deschiși la adaptarea metodelor lor în funcție de fiecare situație și
copil în parte.

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

I. DATE PERSONALE:

Numele elevului (inițiale):A. C.

Data nașterii:18.05.2014

Sexul: masculin

Mediul de provenienta: urban

Grădinița/Școala:

Grupa/Clasa:a II -a

Propunători:

1. Nume și prenume : Raluca Sabadus ( descrierea nivelului de debut constatat

si derularii programului de interventie)

2. Nume și prenume : Ionica Carmina ( descrierea nivelului de debut constatat si

derularii programului de interventie)

II. NIVELUL DE DEBUT CONSTATAT/POSIBILITĂȚI

Diagnostic: A.C. este considerat un copil supradotat ,care constituie un grup

aparte ,care se diferentiaza prin caracteristici de personalitate, stil de
invatare ,mod de interactionare cu semenii etc. Acesti elevi trebuie considerati
persoane cu nevoi speciale. Supradotarea este o manifestare umana deosebita,
cu multiple fatete ,avand ca element comun exceptionalitatea si fiind realizata
prin combinarea unor capacitati intelectuale si aptitudini deosebite cu anumite
trasaturi de personalitate( in conditiile unui mediu socio-familial-cultural
favorizant)

Supradotarea este „o dezvoltare asincronă în care abilități cognitive avansate și

o intensitate emoțională înaltă se îmbina pentru a crea experiențe interioare și o
conștiință care sunt calitativ diferite față de normă. Aceasta asincronie crește și
mai mult odată cu capacitățile intelectuale mai mari. Unicitatea supradotaților îi
face vulnerabili în mod particular și cere modificări în educația parentală, în
învățare și consiliere pentru a le oferi o dezvoltare optimă.” (Grupul
Columbus,1991)
 Oamenii supradotaţi reprezintă o categorie aparte, care se diferenţiază prin
personalitate, stil de învăţare, mod de interacţionare cu semenii de aceea sunt
considerați persoane cu nevoi speciale.

Caracteristicile gândirii copilului supradotat din perspectiva proceselor

gândirii: și a capacității de învățare:

- prezența gândirii critice prin evaluarea ideilor și prezentarea argumentelor într-

o manieră creativă;

- crearea de modele logice, cu tilitate în practică;

- prezentarea de argumente logice care conduc la validarea/respingerea unor

concepte enunțate;

Descriere:Alex este un tanar de 9 ani care este considerat un copil cu CES ,mai
exact un copil supradotat ,cu o abilitate intelelctuala exceptionala ,dar care
prezinta si un talent academic.Acesta provine din mediul urban , avand
manifestari specifice unui ritm de invatare alert fata de varsta pe care o avea .
Activitățile de la grădiniță nu îi incitau interesul. Le considera plictisitoare
deoarece rezolva sarcinile în timp scurt iar perioada de așteptare a colegilor îl
determina să se plictisească. În ceea ce privește legăturile sociale – relațiile cu
colegii – în grădiniță nu a reușit să stabilească contacte, doar la intrarea în
școală când și-a găsit un prieten. Deși aparent nu era atent la activități răspundea
la toate întrebările care îi erau adresate și le rezolva cu maximă precizie.In ceea
ce priveste relatia sa cu parintii si bunicii,aceasta este una foarte stransa. Parintii
il sustin puternic si sunt implicati in educatia lui Alex. Ei au inteles nevoile
speciale ale fiului lor si i-au oferit sprijin emotional si practic de-a lungul
timpului,chiar daca de multe ori au fost depasiti de situatie. Bunicii sunt, de
asemenea, prezenti in viata lui Alex si il sprijina in procesul de invatare si
dezvoltare.

1.MEDIUL DE DESFASURARE: sala de curs,sala consilierului scolii.

2.SCOP: pregatirea elevului pentru a se descurca eficient pe cont propriu sau

ajutat de catre familie in mediul exterior ,invatand sa se adapteze nevoilor
sale ,iar comunicarea sa fie una eficace . Indrumarea elevilor spre intelegerea
totala a propriilor emotii si stari .

3.OBIECTIVE SPECIFICE

O2- dezvoltarea atitudinilor pozitive de comunicare si relationare

O3- dormarea unui simt de responsabilitate pentru propriile comportamente

O4- imbunatatirea capacitatii de cooperare

O5- dezvoltarea capacitatii de exprimare si identificarea propriilor emotii

O6-imbunatatirea sentimentelor de incredere in propriile abilitati

4.DESCRIEREA ACTIVITATILOR

Persoanele cu orice fel de cerinta speciala (CES) sunt profund descurajate si

desconsiderate de catre societate si de catre persoanele cu care intra in contact,
acest lucru facandu-le sa se simta descurajati, exclusi si duce la scaderea stimei
de sine.Acest lucru se poate intampla si in cazul copiiilor supradotati ,fiind de
multe ori niste ,,genii neintelese,, ,mai ales ca majoritatea arata semne de
probleme in comunicare si probleme de intelegere a propriilor emotii. Prin
propunerea acestor activitati ,noi dorim sa ajutam persoanele cu dificultate sa
aiba un process de invatare cat mai accesibil nevoilor lor :

A."DRUMUL PRINTRE PLANETE,,

DESCRIERE:este un exercitiu creativ. Tema abordatà este "drumul de initiere". A
fost prezentat si aplicat ca o poveste si joc de rol in episode, urmând cadrul
basmului ,,Micul Print" de Saint-Exupery.

OBIECTIV: exprimarea eficace a propriilor sentimente

NUMARUL DE SEDINTE: s-a desfasurat pe parcursul a trei intalniri consecutive.

METODE FOLOSITE:
-conversatia
-jocul de rol
-activitati de dezvoltare

MATERIALE UTILIZATE: stele si planete confectionate din hartie

DESCRIEREA EXERCITIULUI
Momentul 1
S-a citit povestea ,,Micul Print" de Saint-Exupery. A fost aleasa aceasta poveste
deoarece ofera o cauza nobila, usor de inteles de catre copii: salvarea unei flori
de pe planeta Printului si drumul acestuia printre stele, cu o multime de
intalniri de-a lungul carora se maturizeaza.Un copil a fost indrumat sà-si plieze
o planeta ca o floare. Ceilalti copii au pliat la alegere: o vulpe, Regele-Timp, un
sarpe, un desert, un avion.La aparitia fiecarui nou personaj in poveste, dupa
citirea pasajului care relateaza intalnirea Printului cu acesta, s-a ales copilul
care va plia personajul respectiv. De exemplu, dupa intalnirea cu vulpea, s-a
ales copilul care va plia vulpea, etc. Dupa terminarea citirii povestii, s-a inceput
plierea personajelor din poveste, s-a discutat despre toate personajele.
Momentul 2
Fiecare copil a fost rugat sa-si confectioneze o planeta. Fiecare copil a vorbit
despre planeta lui, i-a dat un nume, a spus cine locuieste pe ea, ce fel de
planeta este. A avut loc o discutie despre stele si faptul ca fiecare din noi are o
stea care ii apartine si il protejeaza.
Momentul 3
Copili au construit cu planetele o orbita pe care le vor putea lansa. Lansarea
planetelor coincide cu un drum pe care planetele (copiii) l-au parcurs. Copiii au
descris cum este acel drum si mai ales ce vor face planetele in aceastà
calâtorie. A fost foarte important ca cei care au construit planetele sa inteleaga
faptul cã acestea vor deveni stele, iar ei le vor putea vedea in fiecare searà, iar
steaua lor va fi cea care stráluceste mai tare. Aceasta forma de reper exterior fi
va face pe copii sá nu se mai simtá singuri si le va da speranta in momentele
grele. S-a vorbit de faptul cãa totusi, grupul va râmâne impreuna si dupa
terminarea programului prin stelele care sclipesc pe cer.
Rezultate obtinute:
A permis copillor sa-si exprime sentimentele;
A antrenat munca in grup si munca individuala;
A ajutat participantii sa se cunoascá pe ei si mediul din care provin;
A antrenat imaginatia;
A oferit solutii la conflictele personale si de grup in situatji de criza.

B. ,,SA-I APRECIEM PE CEILALTI,,

SCOP: Am gandit aceasta activitate cu scopul ca elevii vor deveni constienti de
caracteristicile pozitive pe care le au, vor aprecia mai mult pe cei din jurul lor,
in special pe cei din familie si pe prieteni.

NUMARUL DE SEDINTE: se desfasoara pe percursul unei ore

METODE FOLOSITE:
-conversatia

DESCRIEREA EXERCITIULUI:
Copiii sunt invitati sa se aseze in cerc. Li se explica faptul ca avem cu totii laturi
bune si mai putin bune, si ca este important sa recunoastem ce este bun in
fecare dintre noi. Acest exercitiu va permite ca fircare copil sa se aprecieze pe
sine si sa-si aprecieze colegii din grup. S-a inceput de la un punct oarecare al
cercului si elevii au fost rugati ca fiecare sã-i spuna persoanei din stânga un
lucru care ii place la el/ea. Când cercul este complet, a fost repetat exercitiul in
sens invers (fiecare participant a spus coleqului din dreapta ce i place la el/ea).
DiscutIi: S-au pus urmatoarele intrebari pentru a facilita discutia dupa exercitiu:
Cum v-ati simtit facând un compliment? Din ce cauza?/ Cum v-ati simtit
primind un compliment? Din ce cauza?/ Cât de des va apreciati prietenii si
membrii familiei pentru lucrurile pe care le fac pentru voi?/ Cum va simtiti când
prietenii va critica sau spun lucruri negative despre voi? Din ce cauza?/ Va
puteti gândi la modalitati prin care va puteti folosi
calitatile pentru a va ajuta prietenii? Cum?

C. "VOCABULARUL EMOTIILOR"
OBIECTIVE:
-Sa invete ca ceilalti nu ne controleaza sentimentele sau emotiile si nu sunt
responsabili pentru nefericirea noastrA
-Sa inteleaga faptul ca furia poate fi gestionata(efectul de reactie in lant al
emotiilor negative, exprimarea „sanatoasA" si mai putin „ sanatoasa" a
emotiilor)
-Sa identifice emotiile celorlalti, sa analizeze consecintele comportamentelor
care apar in urma unei emotii, schimbarea emotiilor când se schimbà
convingerile.

NUMARUL DE SEDINTE: pe percusrul unei ore

METODE FOLOSITE:
-Conversatia
-Lucru manual
-demonstratia
-jocul teatral

MATERIALE NECESARE:
- biletele, fâsii individuale de hârtie pe care sunt trecute cuvinte care
desemneaza emotii.

DESCRIEREA EXERCITIULUI:
Se utilizeaza un set de biletele pe care au fost notate denumirea unor emotii
(iubit, speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos, jignit, jenat, gelos,
speriat,rusinat, inspaimântat, fericit, vinovat, rãu, confortabil, schimbator,
descurajat, frustrat,curajos, groaznic, sensibil, teribil, mâhnit, neajutorat,
diferit, bucuros, plin de ura deprimat). Se imparte grupul in 4 grupe de câte de
3 elevi. Fiecare grupa de trei allege un rol pentru fiecare elev (de sculptor, de
statue si observator). Elevul care si-a ales rolul de sculptor alege un biletel,
elevul care si-a ales rolul de statue va incerca sa "modeleze" statuia in functie
de emotia pe care trebuie sã o reprezinte, modelându-si expresia faciala
postura. Elevul cu roll de observator va nota toate modalitatile prin care elevul
"sculptor" incearca sa exprime emotia. Ceilalti elevi trebuie sa identifice emotia
respectiva si sã o deseneze pe o coala de hârtie.

DISCUTIE:
intrebari: Ce credeti ca diferentiaza emotiile care ne dau o stare pozitiva de cele
care ne dau o stare negativa. Ce putem face cu emotile noastre? Ce fel de
emotii ai de obicei? Ce poti face când ai emotii care iti creeaza o stare de
discomfort?

CONCLUZIE: Ajutându-i pe elevi sa-si accepte diferitele tipuri de emotii si sa

invete cum sa le exprime intr-o forma care sá nu-i afecteze nici pe ei nici pe
ceilalti, vor putea sa faca fata situatiilor concrete de viata intr-un mod mai
sanatos pentru ei.

D. ACTIVITATI DE CONSILIERE
Consilierea pentru dezvoltare socio – emoţională este un instrument util
pentru prevenirea riscurilor la care sunt predispuşi copiii cu aptitudini înalte
prin însăşi calitatea de supradotat. Cercetările din domeniu arată că există o
mai mare nevoie de consiliere în preadolescenţă, când copiii superior dotaţi
trăiesc conflicte legate de afiliere versus achiziţie de cunoştinţe şi schimbă
şcoala (Moon, 2002, Webb, 1993). Într-un studiu sintetic privind problematica
dezvoltării socio – emoţionale a copiilor înalt abilitaţi (N. Robinson, S. Reis, M.
Neihart, S. Moon, 2002) se arată că viaţa socio –emoţională a copiilor
supradotaţi poate fi privită ca o „cupă pe jumătate plină şi pe jumătate goală”.

PROCESUL DE CONSILIERE – etape

ETAPA 1 – etapa de analiză a nevoii de consiliere pentru dezvoltarea socială și
emoțională a copilului supradotat
ETAPA 2 – proiectarea strategiei de consiliere a dezvoltării socio-emoționale a
subiectului
ETAPA 3 – măsurarea rezultatelor și a efectelor produse de programul de
consiliere

Ședințele de consiliere vizează o serie de aspecte sau de indicatori cum ar fi:

 -stabilirea nivelului coeficientului intelectual
-stabilirea centrelor de interes
-stabilirea nivelului de aspirație și de reușită și efectele acestora asupra
manifestărilor de natură socio-emoțională
Ședințele de consiliere au loc sub formă de discuții cu subiectul și lansarea
provocării de a-și răspunde singur la diferite întrebări de felul: ”ce înseamnă
pentru mine să fiu supradotat?” , ”ce-mi place în faptul de a fi supradotat?”, ”ce
nu-mi place în a fi supradotat?”, ”dacă nu aș fi avut aceste abilități înalte ce mi-
ar fi plăcut să fac?”, etc.

METODE FOLOSITE ÎN CONSILIERE:

-conversația
-chestionarul
-activități de dezvoltare
-teste de aptitudini specifice

MATERIALE FOLOSITE:
-diverse materialele( teste, jocuri ,chestionare)

OBIECTIVE URMĂRITE:
-dezvoltarea capacității de a recunoaște, de a identifica, de a numi trăirile
emoționale în contact cu sinele.
-creșterea capacității de a gestiona adecvat emoțiile și impulsurile conflictuale
-dezvoltarea capacității de a controla manifestarea externă a emoțiilor.
-formarea sentimentelor de încredere în propriile abilități.
-formarea sentimentelor de responsabilitate prin asumarea consecințelor
propriilor comportamente.

NUMĂRUL DE ȘEDINȚE: 14 ședințe

FRECVEȚA ȘEDINȚELOR: 1 ședință/săptămână

BIBLIOGRAFIE

1.Moon, Sydney. (ed.) (2004). Social-Emotional Issues, Underachievement, and

Counseling of Gifted and Talented Students. Thousand Oaks, California:
CORWIN Press
2. Webb, James. (2000). Mis-Diagnosis and Dual Diagnosis of Gifted Children:
Gifted and LD, ADHD,OCD, Oppositional Defiant Disorder în Neihart, Chair,
Cutting Edge Minds – What it Means to be Exceptional ,lucrare prezentată la
Convenţia Anuală a Asociaţiei Psihologilor Americani, Washington D.C.
3. Jigău, Mihai. (2001). Consilierea carierei. Bucureşti: Editura SIGMA

Webibliografie: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/172-
175_29.pdf