CARACTERIZAREA GRUPEI MARI 1

În anul şcolar 2021- 2022, în grupa mare 1 sunt înscrişi un număr de 29 de copii, dintre care 16
sunt fete şi 13 sunt băieţi, cu vârste între 5 și 6 ani.
Din totalul copiilor înscrişi în grupă s-au prezentat 20 până la sfârşitul perioadei de evaluare
iniţială, un băiat lipsind din motive medicale.
Grupa este constituită din copii care au frecventat grădiniţa şi anul trecut. Având în vedere că
relațiile erau stabilite între copii încă din cursul anilor școlari precendenți, în momentul revederii, aceștia
au manifestat sentimente de bucurie în ciuda tuturor restricțiilor.
Acomodarea la programul grădiniţei a decurs relativ ușor, copiii fiind familiarizați cu normele şi
regulile ce trebuie să le respecte în această perioadă. Mici probleme au fost observate la tonalitatea
folosită de ei, dar pe parcurs și această problemă a fost rezolvată.
Evaluarea iniţială la grupa mare 1 a vizat, în primul rând, identificarea nivelului de dezvoltare al
fiecărui copil din grupă pe baza observaţiei spontane şi sistematice din timpul activităţilor,
consemnîndu-se fiecare detaliu pentru a se putea defini comportamentele pe care le vom aborda prioritar
anul acesta şi pentru a realiza un demers educaţional diferenţiat şi, totodată, individualizat.
Evaluarea inţială a fost realizată sub forma unor sarcini de lucru sau aplicaţii în cadrul unor
activităţi diverse, care au vizat toate domeniile de dezvoltare ale copilului, tocmai de aceea
comportamentele urmărite au fost stabilite pe domenii de dezvoltare:
Domeniul de Dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale - în cadrul acestui domeniu s-a
urmărit nivelul de dezvoltare a capacităţii de a păstra echilibrul ortostatic, a funcţiilor îndeplinite de
segmentele corpului uman, nivelul de cunoaştere a propriei scheme corporale, gradul de dezvoltare a
deprinderii de a mânui obiecte şi instrumente de lucru specifice, participarea la activități fizice variate,
adecvate nivelului lor de dezvoltare, utilizarea simțurilor în interacțiunea cu mediul apropiat,
cunoaşterea şi aplicarea unor deprinderi de igienă personală.
S-a observat o ușoară lipsă de coordonare, supleţe în executarea mişcărilor segmentelor corpului.
Copiii au reprezentări spaţiale destul de precise, prezintă siguranţă în ilustrarea propriei scheme
corporale. Am observat la o parte dintre copii mânuirea greșită a instrumentelor de lucru individuale
(creioane colorate, pensule), folosirea lor necesitând un instructaj prealabil. Toți copiii îşi pot pune
singuri papuceii, cu puţin ajutor se pot îmbrăca şi dezbrăca, demonstrează conştientizarea simţurilor în
acţiuni (recunosc obiecte ascunse prin pipăit, fără să le vadă, execută mişcări la auzirea unor comenzi,
recunosc mirosuri etc.).
În ceea ce priveşte regulile de igienă personală, toţi copiii sunt familiarizaţi cu acestea datorită
mediatizării şi chiar le aplică (se spală singuri pe mâini, îşi acoperă gura când tuşesc, strănută în pliul
cotului, folosesc independent toaleta etc.).
Ne propunem următoarele măsuri ameliorative: stimularea psihomotrică, acțiuni și activități cu
valențe practice, educarea unor trăsături comportamentale: voința, perseverența, rigoarea, disciplina,
aprecierea unor comportamente pozitive, precum: finalizarea sarcinilor, jocuri sportive și de mișcare cu
recompense.
În cadrul Domeniului de Dezvoltare socio – emoțională s-a vizat gradul de formare şi
dezvoltare al abilităţilor de socializare copil - copil, copil – adult, gradul de independență, autoservire și
autonomie, precum şi nivelul de dezvoltare emoţională.
Datorită faptului că grupa este formată din copii care au frecventat de mici același colectiv,
cunoscându- se reciproc, s-a observat la nivelul grupei un progres în ceea ce priveşte relaţiile socio-
emoţionale ale preşcolarilor, s-a observat dezvoltarea unor interacţiuni între copii, iniţierea unora, chiar
dacă, în această perioadă, ele se manifestă verbal. Majoritatea preșcolarilor manifestă un comportament
civilizat în relaţiile cu cei din jur, utilizează formule de adresare politicoase: ,,Te rog” şi ,,Mulţumesc”,
se autoservesc în situaţii simple care impun acest lucru (masă, spălător, dormitor), reuşesc să aştepte
într-o situaţie dată, respectă reguli, ştiu să salute când vin şi când pleacă de la grădiniţă, se prezintă pe
sine, răspund la întrebări privind identitatea personală, manifestă empatie faţă de alţi copii, excepţie
făcând P.A. ce manifestă probleme de comportament, el fiind în evidenţa psihologului unităţii pentru
consiliere. Totuşi, şi el manifestă o ameliorare a intensităţii şi a frecvenţei comportamentelor
indezirabile observate anterior. R. T. încă manifestă o toleranţă scăzută la frustrare, el necesitând
explicaţii suplimentare în anumite contexte.
S- a observat un disconfort, o frustrare manifestate de majoritatea copiilor în legătură cu faptul că
nu se pot juca împreună cu alţi copii, nu pot împarţi jucăriile, nu pot să ofere ajutor, să lucreze în echipă,
toate aceste deprinderi constituind baza pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor socio- emoţionale, ei
încercând să se adapteze noilor reguli de distanţare prevăzute pe perioada pandemiei.
Pentru a soluţiona unele probleme socio- emoţionale ne propunem aplicarea unor măsuri de
îmbunătăţire, precum: activităţi de lectură ce prezină caractere sociale dezirabile, aprecierea unor
comportamente pozitive, aplicarea unor reguli de disciplinare etc.
În cadrul Domeniului Capacități și Atitudini față de învățare s-au avut în vedere situaţiile în
care se manifestă curiozitate şi interes, modul în care copiii se implică într-o activitate de învățare,
modul în care abordează sarcinile, cât persistă într- o activitate, în ce activităţi îşi manifestă creativitatea.
Chiar dacă unii copii au nevoie de ajutor pentru a se implica în activitățile de învățare,
manifestarea curiozităţii și a inițiativei fiind umbrite de lipsa încrederii în sine, ei reușesc să finalizeze
sarcinile de lucru propuse.
Sunt și copii care se implică în activitățile de învățare, dar nu finalizează sarcina de lucru din
diverse motive: unii așteaptă să fie ajutați de educatoare, unii se plictisesc repede și nu mai doresc să
continue. În cazul activităților de tip interactiv, copiii sunt mult mai implicați față de activitățile statice,
unde P.A. nu reușește să își mențină atenția timp de 10 minute. Sunt copii care, pe baza deprinderilor
însuşite, demonstrează manifestarea creativităţii în diferite contexte, dar și alți copii care, chiar dacă au
un ritm de lucru mai lent, presistă în terminarea sarcinilor.
Ca măsuri de îmbunătăţire ne vom axa în acest an pe activităţi ce stârnesc curiozitatea copiilor,
activităţi pe bază de experimente pentru a le mări atenţia, vom iniţia diferite jocuri de competitivitate
între copii pentru a-i ajuta să persiste într-o activitate, vom iniţia dialoguri bazate pe comunicarea
asertivă pentru a favoriza manifestarea creativităţii în toate domeniile de dezvoltare.
Domeniul de Dezvoltare a Limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
Majoritatea copiilor reușesc să pronunțe sunetele destul de corect astfel încât să poată fi înţeleşi,
dar există încă dificultăți de exprimare, cum ar fi: inversiuni, omisiuni, substituiri. Având o întârziere în
limbaj, P.A. nu reușește să comunice și să se exprime conform vârstei, comunicarea lui fiind mai mult
monosilabică, iar S.A. comunică numai când doreşte şi numai ce doreşte, manifestând în majoritatea
timpului o indiferenţă faţă de activităţi.
În cadrul activităților de educare a limbajului, copiii se exprimă în propoziții cu ajutorul
educatoarelor, redau pe baza întrebărilor conținutul unor povești, recunosc acțiunile din imagini și
reușesc să le redea verbal în propoziții simple. De asemenea, recită în grup şi chiar individual versurile
unor poezii învățate în cursul anului școlar trecut. În ceea ce priveşte abilităţile de scriere, majoritatea
prezintă flexibilitate, dexteritate în coordonarea motorie a mâinilor, dar sunt unii copii ce nu ţin corect
instrumentele de scris, a căror coordonare este puţin rigidă, stângace, necesitând sprijin.
 Ca măsuri de îmbunătăţire ne-am gândit la desfăşurarea unor jocuri didactice pentru
stimularea comunicării verbale, onomatopee, jocuri de rol, poveşti, crearea unei biblioteci pentru copii şi
dotarea ei cu cărţi accesibile lor. Cu preşcolarii care au încă deficienţe în exprimare, vom face exerciţii
de logopedie, solicitând şi sprijinul familiei, oferind acesteia diferite materiale care să-i ajute în
corectarea vorbirii. În ceea ce priveşte deprinderile de scriere, activităţile pe bază de exerciţiu în care
sunt angrenaţi copiii vor duce la o mai mare flexibilitate a mişcărilor.
Domeniul Dezvoltare cognitivă şi cunoaşterea lumii – Majoritatea copiilor manifestă un
interes deosebit pentru cunoașterea și explorarea mediului înconjurător. Copiii recunosc obiecte din sala
de grupă, le sortează după diferite criterii, formează șiruri, ordonează obiecte, recunosc forme
geometrice (cerc, triunghi, părtrat), construiesc după model, descoperă elemente componente ale
mediului înconjurator prin antrenarea organelor de simt, plasează obiecte în diferite poziţii spatiale,
recunosc acţiuni ale omului şi sunt capabili să le imite, recunosc unele culori, numără crescător în
limitele 1-10 și recunosc cifrele de la 1 la 5.
Măsuri ameliorative
Pe parcursul anului școlar 2021 – 2022, vom continua să dezvoltăm interesul copiilor pentru
cunoașterea mediului prin activități în aer liber, experimente, lecturi după imagini. De asemenea, vom
insista pe folosirea limbajului matematic și vom desfășura activități suplimentare pentru copiii care au
dificultăți în rezolvarea sarcinilor matematice. Vom desfășura jocuri didactice matematice și exerciții cu
material individual pentru dobândirea de noi cunoștințe matematice. Vom urmări și vom insista pe
respectarea sarcinilor de lucru și finalizarea acestora de către toți preşcolarii prin diverse mijloace de
încurajare, motivare și susținere: aplauze, buline zâmbitoare, încurajări verbale, acordarea unor minute
în plus. Vom încerca să desfășurăm activitățile fizice într-un mod cât mai plăcut pentru a stimula
participarea tuturor copiilor la acestea, deoarece nevoia de mișcare a fiecăruia este foarte importantă în
dezvoltarea fizică, motrică și psihică.

Pe lângă diagnosticarea gradului de dezvoltare al copilului, evaluarea iniţială joacă un rol

important în informarea părinţilor, în vederea susţinerii şi stimulării dezvoltării copilului. De aceea,
rezultatele evaluării au fost discutate cu părinţii individual, prin utilizarea unor aplicaţii online.
Rezultatele evaluării iniţiale au asigurat datele necesare pentru elaborarea unei planificări a
activităţilor instructiv-educative care, ţinând cont de informațiile obținute, să utilizeze acele mijloace,
metode, tehnici de lucru, care să formeze preşcolarilor priceperile, deprinderile şi abilităţile de bază
necesare pentru o dezvoltare armonioasă.