FIERUL (Fe)

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latin: ferrum), ce are numrul atomic 26 i masa atomic 56. Este un metal aflat n prima grup a metalelor tranziionale. Ca abunden, fierul este al zecelea element n univers i al 4-lea pe Pmnt (al doilea metal, dup aluminiu). Ca mas ns, fierul ocup primul loc pe Pmnt. n prezent se consider c 80% din nucleul interior al Pmntului este format din fier. Fierul metalic a fost utilizat nc din Antichitate, dei aliajele cu punct sczut de topire al cuprului au fost folosite primele n istorie. Fierul pur este moale (mai moale dect aluminiul), ns nu se poate obine prin topire. Materialul este ntrit de impuriti din procesul de topire, precum carbonul. O anumit proporie de carbon (ntre 0,2% i 2,1%) produce oelul, care poate fi de 1000 de ori mai rezistent dect fierul pur.

PROPRIETATI FIZICE
solid,argintiu duritate mica, 4,5 greu , are densitatea~ 7,8g/cm3 maleabil si ductil bun conducator de caldura si electricitate formeaza usor aliaje( fonta si otelul) prezinta fenomenul de feromagnetism

PROPRIETATI CHIMICE
- la temperatura obisnuita, in absenta aerului, nu este atacat de apa pura, intrucat se formeaza un strat de Fe(OH)2, care are actiune protectoare. - in prezenta aerului umed, are loc procesul de ruginire(FeO(OH)- rugina). Rugina este poroasa si permite reactia in adancime , pana la distrugerea completa a metalului. - se combina usor la cald cu clorul si sulful 2 Fe +3 Cl2 2 FeCl3 (in reactia directa cu clorul ,manifesta valenta3) Fe + S FeS + SReactioneaza cu hidracizii, formand saruri de Fe2+ Fe +2 HCl FeCl2 + H2 acidul sulfuric conc. cat si acidul azotic conc, pasiveaza fierul fierul inlocuieste metalele mai putin active din combinatiile lor Fe + CuSO4 FeSO4 + Cu

Minereuri de fier :
hematit,limonit, pirita, magnetita,siderit, ilmenit

 Cel mai important zcmnt de fier se afl la El Mutn n Bolivia, unde se estimeaz c exist cca. 40 miliarde tone de minereu cu un coninut de fier de peste 50 % Se gaseste in organismul uman ,in metal-proteina din ficat si in hemoglobina(da culoarea rosie sangelui) cele mai importante zacaminte de fier sunt in : Brazilia, Rusia, Canada, India, Australia, SUA, China etc la noi in tara se gasesc zacaminte de fier la: Ghelar, Teliuc, Vadul Dobrei, Ocna de Fier, Lueta, Capusul Mare, Baisoara exista fier de natura meteorica, el fiind component principal al meteoritilor

Explorare, exploatare, preparare

Explorarea se face dupa prospectiune si de obicei se realizeaza prin foraje sau lucrari miniere subterane(galerii, suitori, puturi si planuri inclinate) Explorarea poate fi : -generala. Stabileste preliminar forma, conturul, cantitatea rezervei de SMU. -detaliata. Se cerceteaza structura geologica, forma , conturul, cantitatea si calitatea rezervelor, ofera informati detaliate despre proiectarea lucrariilor de deschidere si pregatire a fluxului tehnologic de prelucrare. Exploatarea de realizeaza prin dezvoltarea infrastructurii existente.

 La scar industrial, fierul este produs pornind de la minereu printr-o reacie de reducere direct cu carbon, la temperaturi de cca. 2000 C, n furnale (cuptoare nalte). Aceasta permite nlturarea sub influena temperaturilor nalte a componenilor neferoi sau pmntoi din minereu. n partea superioar a furnalului se introduce minereu de fier, carbon sub form de cocs i un flux de genul carbonatului de calciu sau a dolomitului, n timp ce prin partea de jos este insuflat un curent de aer cald. Cocsul reacioneaz cu oxigenul din curentul de aer, formnd monoxid de carbon: Monoxidul de carbon reduce minereul de fier (n cazul de jos, hematit), transformndu-l n fier topit i devenind bioxid de carbon: Fluxul ajut la topirea impuritilor din minereu, n special a bioxidului de siliciu i a silicailor. Sub influena cldurii din furnal, carbonatul de calciu se descompune n oxid de calciu i bioxid de carbon.: Oxidul de calciu se combin cu bioxidul de siliciu formnd o zgur ce se topete la temperatura din furnal (ceea ce nu s-ar fi ntmplat cu bioxidul de siliciu n stare pur).

 Zgura topit plutete deasupra fierului topit, mai dens, i aceste componente pot fi evacuate separat prin deschizturi speciale nfurnal. Materialul util rezultat este de fapt font brut, cu un coninut de cca. 4-5% carbon. Aceasta poate fi redus n continuare pentru obinerea oelului sau a fierului tehnic pur, n alte cuptoare sau convertizoare.

Utilizare
Fierul este n prezent cel mai utilizat metal, cuprinznd 95% din producia mondial de metale, ca i mas. Datorit combinrii unei rezistene nalte cu un pre redus, el se folosete n prezent mai ales n cadrul aliajelor, pentru realizarea de diverse piese i structuri. Alturi de cobalt i nichel, fierul este unul dintre cele trei materiale feromagnetice care fac posibil aplicarea practic electromagnetismului la generatoare electrice,transformatoare i motoare electrice. Alte utilizari ale fierului se mai regasesc ca: fier forjat, oteluri aliate, fonta bruta. In medicina se mai utilizeaza ca preparate antianemice.

Resurse nationale existente

Nr. Crt. Zacamant Tip minereu Fier % Grad de asigurare (ani) Capac. de productie mii t*

1 2 3 4 5 6 7

Teliuc Ghelar Ruschita-paraul cu raci Ruschita- Vf Boul Ocna de Fier Baisoara Lueta

Siderit Siderit Magnetit, siderit Magnetit, siderit Magnetit Magnetit Siderit

28-30 25-26 26-27 27,77 21-38 33 22

7,9 19,7 9,5

1070 150 470 80 490 40

Productia, evolutia productiei

Topul tariilor producatoare

Top tari consumatoare

China este in prezent cel mai mare consumator de minereu de fier, dar este si ara cu cea mai mare productie din lume. Este, de asemenea si cel mai mare importator, cumpara 52% din comerul maritim de minereu de fier n 2004. 2. Japonia 3. India 4. Russia 5. USA

Evolutia pretului

 Datorita faptului ca traim intr-o societate bazata pe consum, resursele minerale ale unei tari sunt cele mai de pret avutii pe care trebuie sa le gestioneze cat mai eficient . Romania are un potential mineral foarte mare, dar care e ignorat de societatea actuala, lucru care se reflecta si in economia precara si firava ale acestei tari. Un lucru e cert, pretul mineralelor, la nivel global este in crestere iar ceriintele pentru el sunt la fel, in urcare, prin urmare preconizez ca ca aceste semne vor ajunge atat de evidente si clare incat nu vom avea de ales decat sa redeschidem aceasta industrie, pe cat de profitabila , pe atat de ignorata.

Bibliografie
Bujor Almasan- Exploatarea zacamintelor minerale din Romania http://www.wmc.org.pl/?q=node/49 (world mining data) Cursul D-lui conferentiar Denut Ioan. Wikipedia