1 Beneficiarii serviciilor noastre, care efectueaza ei insisi prelevarea de probe primare, au la dispozitie o instructiuni de recoltare, astfel incat sunt

la curent cu cerintele ce trebuie indeplinite, pentru ca rezultatele analizelor solicitate sa fie conforme cu starea de sanatate a pacientilor. Astfel:
o

Medicii recolteaza probele de sange in sisteme vidate (vacutainere) conform instructiunilor din tabelul urmator: Nr. crt. 1 Tip de analiza Biochimie, serologie, imunologie Hemoleucograma, imunohemtologie Hemostaza VSH Volumul eprubetei (ml) 6 Volumul de sange recoltat(ml) 6 Culoarea dopului eprubetei Rosu

2 3 4
o

4 4 5

2 1,8 2,9

Violet Bleu Negru

Probele care nu respecta aceasta cerinta sunt respinse de laborator; cele recoltate in cantitate redusa se pot procesa doar la cererea expresa a medicului, care isi asuma responsabilitatea eventualelor erori. Medicul care preleveaza probele este direct raspunzator de modul cum recolteaza si transporta probele Este interzisa agitarea probelor, pentru a evita distrugerea hematiilor Probele se transporta la laborator in conditii corespunzatoare (genti frigorifice) si in timp cat mai scurt de la recoltare, fiind corespunzator identificate. Probele lipsite de datele elementare necesare identificarii si procesarii sunt respinse de laborator Medicul informeaza pacientul despre modul de pregatire a sa in vederea recoltarii, tinand cont de datele clinice si alegand din procedurile disponibile ale laboratorului, pe cele adecvate pacientului respectiv Orice nelamurire se discuta cu managerul tehnic, dator sa furnizeze informatii exacte

o o

La cerere, personalul medical primeste o copie a manualului de recoltare, pentru a instrui pacientii si a efectua recoltarea probelor conform procedurilor analitice.

SISTEMUL VENOJECT (VACUTAINER) Denumirea venoject sau denumirea vacutainer se refera la acelasi sistem de recoltare a sangelui venos pentru examenele de laborator. Denumirea diferita este datorata producatorilor diferiti. Sistemul Venoject este format din: a) acul de punctie; b) holderul; c) tuburile vidate

2 a) acul de punctie are o constructie speciala cu trei portiuni: ~varful anterior (portiunea care patrunde in vena). Este un tub metalic subtire cu varful sectionat oblic, asa cum sunt acele obisnuite de seringa;

Varful acului care patrunde in vena este protejat de un capac de plastic. Acesta se desprinde doar inainte de punctionarea propriu-zisa a venei.

~inelul de prindere (portiunea mediana). Este din material plastic care, posterior, are o zona filetata. Cu ajutorul acestui filet se insurubeaza in holder; ~varful posterior (portiunea care patrunde in tubul vidat). Este un tub metalic, cu varful sectionat oblic. Este mai gros decat tubul care patrunde in vena. Acest varf posterior al acului de punctie are rolul de a perfora dopul de cauciuc al tubului vidat.

Lumenul tubului anterior al acului se continua cu lumenul tubului posterior, permitand sangelui sa se scurga din vena prin ac in tubul vidat.

Pentru a schimba intre ele mai multe tuburi vidate, fara sa curga sange din momentul desprinderii unui tub vidat pana la momentul prinderii tubului urmator (cu acul in vena!) varful posterior al acului are un manson obturator de cauciuc. Atunci cand varful posterior al acului patrunde prin dopul tubului vidat, mansonul se strange, dezgolind varful metalic si permite trecerea sangelui din lumenul acului in recipientul in care se colecteaza sangele. Cand se desprinde tubul vidat din ac, mansonul de cauciuc revine la pozitia initiala si obtureaza varful posterior al acului. Astfel, chiar daca ramane acul singur in vena, nu se scurge sange in afara sistemului venoject. Si tubul posterior este livrat cu capac de protectie din plastic. La acele neutilizate cele doua capace sunt legate cu o banda de hartie de siguranta.

In momentul alegerii acului pentru punctie se verifica integritatea benzii de siguranta.

b) Holderul este un suport din plastic cu o forma asemanatoare corpului unei seringi obisnuite. Este suficient de mare pentru a fi tinut in mana si suficient de mic pentru a nu impiedica executarea manevrelor de recoltare. Marginea anterioara a holderului are o proeminenta similara amboului de la seringa. Aceasta proeminenta are un canal central cu filet interior pentru insurubarea acului. Marginea posterioara este mai lata. Aceasta latime permite tinerea holderului intre degete, fara a pericolul de a-l scapa dintre degete. c) Tubul vidat. Reprezinta recipientul in care se recolteaza sangele. Are forma unei eprubete cu peretii mai grosi pentru a rezista la o presiune mai mare. Este prevazut cu un dop de cauciuc care inchide ermetic volumul interior. In tuburile noi, din fabricatie se creaza un vid relativ. Datorita presiunii interne scazute, in momentul perforarii dopului de catre varful posterior al acului sangele venos este absorbit in tub. In acest fel nu mai este nevoie de un piston care sa traga sangele, ca in cazul seringilor.

3 In functie de scopul pentru care este recoltat sangele in tuburile vidate pot fi diferiti aditivi asa cum sa descris anterior. Fiecae tub vidat este etichetat. Pe eticheta sunt inscrise:

volumul de sange care poate fi aspirat in tub informatii privind prezenta sau absenta anticoagulantului informatii privind tipul de analiza care se poate executa informatii despre datele personale ale pacientului de la care se recolteaza sangele Codul de culoare. Fiecare tip de vacutainer are o anumita culoare pe dop sau pe sticheta. Culorile reprezinta un mod suplimentar de a atrage atentia la scopul pentru care a fost pregatit tubul vidat inca din procesul de fabricatie.

Exemple :

recipientele in care se recolteaza sangele pentru teste biochimice din ser:

~ cele fara aditivi sunt reprezentate cu o culoare (rosu caramiziu) ~ recipientele in care se afla gel activator sunt reprezentate cu alta culoare (rosu visiniu)

tuburile heparinate sunt reprezentate cu verde tuburile cu EDTA potasic sunt violete, tuburile cu citrat trisodic pentru teste de coagulare (raportul sange/anticoagulant este 9/1) sunt albastre tuburile cu citrat trisodic pentru VSH (raportul sange/ anticoagulant este de 4/1) sunt portocalii

Recipientele in care se recolteaza sangele pot fi:

Tuburile vacuumate mentionate mai sus. Ele sunt gata pregatite pentru recoltare totusi, in momentul alegerii pentru recoltare, sunt verificate din punct de vedere al integritatii lor, si al mentinerii aspectului lor normal. Eprubete obisnuite de sticla. Necesita stative pentru eprubete. Sticlute tip penicilina. Ele se spala si se usuca in acelasi mod cu sticlaria obisnuita. Se pastreaza curate si uscate. Sticlutele pentru recoltarea sangelui in scopul examenelor hematologice se pregatesc, din timp.

~se prepara o solutie apoasa de EDTA disodic1%

4 ~se repartizeaza cate 0,2 ml de solutie in fiecare recipient. (0,2 ml solutie 1% contin 2mg substanta activa ) ~se lasa peste noapte in termostat la 370 C pentru evaporarea apei ~se verifica daca s-au format cristale pe fundul fiecarui recipient ~se pastreaza in loc curat si de praf.

Orice urma de apa poate produce spargerea hematiilor (hemoliza) Astfel pregatite, in aceste recipiente se recolteaza cate 2ml de sange.

PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU PUNCTIE ~ se imbibata vata in alcool ~se pun la indemana garoul instrumentele pentru punctia propriu-zisa ~se pun anticoagulantii in recipiente (daca este cazul) ~se pun recipientele in ordinea recoltarii

Ordinea prelevarii in tuburi

1. flacoane pentru hemocultura 2. tuburi fara aditivi 3. tuburi pentru studiul coagularii 4. alte tuburi cu aditivi ALEGEREA LOCULUI EFECTUARII PUNCTIEI Locul efectuarii punctiei se alege examinand atent ambele brate ale pacientului in urmatoarea ordine: A. Pliul cotului - vena mediana - vena bazilica - vena cefalica B. Antebratul - vena cefalica C. Dosul palmei - arcada dorsala a palmei

Pentru a facilita gasirea venelor este necesar: Sa se puna garoul Sa se incline bratul in jos Pacientul sa stranga pumnul Pentru recoltarea din dosul palmei se alege locul punctiei la intersectia a doua vene

Situatii speciale

6 O vena normala este usor de palpat. Ea este compacta, supla si elastica, ceea ce o deosebeste de muschi si de tendoane.

Arterele sunt, ca si venele, sunt palpabile, dar sunt si pulsatile (puls arterial) Daca venele nu sunt vizibile si/sau palpabile, este recomandabil, pentru a le dilata:
o o o o o

sa se mentina bratul inclinat in jos sa se inchida si sa se deschida de mai multe ori pumnul sa se maseze bratul dinspre pumn catre pliul cotului sa se tapoteze diferitele locuri pentru punctie cu doua degete sa se incalzeasca bratul, fie introducandu-l in apa calduta, fie cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda.

Un examen si o palpare atenta permit localizarea venelor mai profunde, fapt ce poate fi o alternativa. Riscul perforarii unei artere este mare. Daca o vena nu este supla si/sau elestica si/sau prezinta un aspect anormal, este recomandata gasirea unui alt loc pentru punctie.

UTILIZAREA GAROULUI SI DEZINFECTAREA LOCULUI PUNCTIEI Rolul garoului este acela de a facilita gasirea venelor. In timpul recoltarii este recomandat a-l slabi.

Se pune garoul la aproximativ 10 cm deasupra punctiei Nu se intrerupe circulatia arteriala a bratului ci numai returul venos Pulsul trebui sa ramana perceptibil In cazul unei staze normale, presiunea atinge aproximativ 80-100mm Hg

Situatii speciale

Daca pacientul are senzatia de rece sau prezinta frisoane, se slabeste garoul care este fie prea strans fie a fost pus de prea mult timp Daca intre extremitatea bratului si garou apare o cianoza se slabeste, de asemenea, garoul. O staza venoasa prea lunga (peste 3 minute) antreneaza modificari ale parametrilor biologici de aceea este recomandact ca inaintea recoltarii: Sa se identifice locul recoltarii Sa se slabeasca garoul timp de 2-3 minute Sa se repuna garoul

Dezinfectia locului punctiei Odata ales locul punctiei, se dezinfecteaza cu grija.

Nu se palpeaza niciodata locul dupa dezinfectare Pentru examenele bacteriologice conditiile de sterilitate trebuie sa fie mai exigente. De aceea se dezinfecteaza suplimentar cu alcool iodat, si nu se vorbeste deasupra locului punctiei in momentul realizarii ei.

PUNCTIONAREA VENEI SI DISTRIBUIREA SANGELUI PUNCTIONAREA VENEI CU SISTEMUL AC-SERINGA Prinderea seringii => se monteaza in conditii de sterilitate seringa si acul la seringa => se verifica acul daca daca are varful bine ascutit => se verifica acul daca are lumenul neobturat prin plimbarea pistonului in corpul seringii

In momentul punctiei, pistonul trebuie sa fie impins de tot la varful seringii

=> se prinde seringa intre degetul mare si degetele mediu, inelar si micale mainii drepte. Degetul aratator se pune pe ambou, fixand mai bine acul la seringa. Fixarea venei In conditiile in care bratul pacientului este mentinut in extensie, inclinat in jos, cu pumnul strans, se intinde pielea din zona punctiei, fara a atinge locul ales pentru punctionare, pentru a facilita penetrarea acului si a imobiliza vena.

Pozitia corpului seringii fata de bratul pacientului trebuie sa formeze un unghi de 150.

Patrunderea in vena =>se introduce acul in vena, penetrand mai intai pielea, apoi peretele venei.

La patrunderea in vena, peretele opune o rezistenta perceptibila. Daca acul a patruns in vena, (in cazul acelor cu ambou de plastic, semitransparent), sangele trece din vena, prin ac si se vede la nivelul amboului.

Probleme de recoltare cauzate de pozitionarea incorecta a acului in vena

Introducerea corecta a acului in vena => sangele curge liber prin ac Varful acului pe peretele superior => sangele nu curge prin ac Varful acului pe peretele inferior => sangele nu curge prin ac Acul introdus prea adanc => acul perforeaza vena iar sangele nu curge Acul introdus partial in vena => se formeaza hematom -sangele poate curge prin ac in cantitate mica

Vena colabata => sangele nu curge prin ac Unele analize (exemplu: VSH-ul) necesita recoltare fara staza, deci se va desface garoul inainte de aspirarea sangelui in seringa

Aspirarea sangelui => Se introduce sub seringa mana cealalta, cu degetul aratator pe ambou, celelalte degete sustinand corpul seringii

Atentie! Nu se va misca acul, pentru a nu parasi lumenul venei.

=> Cu mana dreapta (degetul mare si cel mediu) se prinde capatul pistonului si, sprijinind aratatorul pe corpul seringii, se trage de piston in afara. Astfel se aspira sange in seringa. Scoaterea acului din vena

dupa ce s-a aspirat sange atat cat este necesar pentru analize se fixeaza din nou mana dreapta pe seringa, sustinand cu indexul amboul acului adaptat la seringa. se cere pacientului sa deschida pumnul se desface garoul tamponul imbibat cu alcool se fixeaza pe locul punctiei se trage acul din vena adaptat la seringa se cere pacientului sa apese tamponul de vata pe locul punctiei se cere pacientului sa nu se uite la locul punctiei 4-5 minute se cere pacientului sa ramana asezat pana cand se inchide sangerarea de la locul punctiei

Repartizarea sangelui in recipiente Se desprinde acul de la seriga si se pune intr-un recipient ; Nu se pune acul in carcasa lui initiala

se descarca sangele din seringa in recipiente in cantitatile necesare si in raport corespunzator fata de aditivi recipientele cu sange si anticoagulant se agita usor , prin rotire pe o suprafata plana. Nu se agita prin rasturnare Nu se agita puternic Sangele recoltat pe anticoagulant, dupa agitare, isi schimba usor culoarea de la rosu inchis la rosu usor ma deschis

PUNCTIONAREA VENEI CU SISTEMUL VENOJECT (VACUTAINER) Montarea acului si prinderea holderului

se desprinde carcasa din plastic a acului se verifica acul daca daca are varful bine ascutit se monteaza in conditii de sterilitate acul la holder se tine ansamblul format din holder si tub intre degetul gros si index

=>Acul de punctie trebuie sa fie cu bizoul in sus. Fixarea venei => In conditiile in care bratul pacientului este mentinut in extensie, inclinat in jos, cu pumnul strans, se intinde pielea din zona punctiei, fara a atinge locul ales pentru punctionare, pentru a facilita penetrarea acului si a imobiliza vena. Pozitia acului fata de bratul pacientului trebuie sa formeze un unghi de 150. Situatii speciale

Un suport potrivit sub cotul pacientului faciliteaza imobilizarea si extensia bratului Flexarea cotului face venele mai putin vizibile Penetrarea acului mai mult de 1cm sub piele creste riscul perforarii venei dintr-o te in cealalta si, in consecinta, riscul producerii unui hematom Pentru a stabiliza o vena care serpuieste, trageti pielea dintr-o parte si din cealalta a venei fie formand in jurul bratului pacientului un inel cu degetul gros si cel aratator, fie intinzand pielea in directia palmei Daca pacientul prezinta vene fine, fragile si care se misca nu ezitati sa schimbati diametrul acului

Patrunderea in vena =>se introduce acul in vena, penetrand mai intai pielea, apoi peretele venei.

La patrunderea in vena, peretele opune o rezistenta perceptibila.

=>se introduce sub seringa mana cealalta, cu degetul aratator pe ambou, celelalte degete sustinand holderul

Atentie! Nu se va misca acul, pentru a nu parasi lumenul venei.

Introducerea tubului vidat

se prinde tubul vidat cu degetul gros si inelarul de la mana libera se introduce tubul vidat in holder pana ating varful posterior al acului se plaseaza indexul si degetul mediu pe aripioarele holderului

10

se impinge tubul in holder ca pentru o injectie cu o seringa

Situatii speciale SITUATII SPECIALE Daca sangele nu se scurge in tub, este recoandat sa se procedeze in felul urmator:

Va asigurati ca tubul este corect impins in holder

o

Daca acul nu perforase dopul tubului vidat, dupa impingerea tubului sangele curge. Se continua recoltarea Daca sangele nu curge, se trece la etapa urmatoare

Impingeti acul cu atentie

o o

Sangele curge; acul nu intrase uficient in vena Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Rasuciti acul cu 180 de grade

o o

Sangele curge; peretele intern al venei adera la orificiul acului. Se continua recoltarea Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Retrageti acul, dar fara a-l scoate din vena

o o

Sangele curge; acul traversase vena Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Scoateti tubul pentru a lasa vena sa revina la forma initiala, apoi reintroduceti tubul
o o

Sangele curge; vena era colabata Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Scoateti tubul, scoateti acul si cautati alt loc pentru punctie

o o

Vena este in intregime colabata sau acul este langa vena In timpul introducerii tubului in holder presiunea de impingere se va exercita asupra celor doua degete ce sustin aripioarele holderului si nu asupra varfului acului aflat in vena

=>se slabeste garoul pentru ca sangele sa patrunda in primul tub

In tot acest timp sistemul ac-holder ramane nemiscat fiind sustinut de mana aflata sub holder

Schimbarea tubului vidat

11

Ordinea prelevarii in tuburi

1. flacoane pentru hemocultura 2. tuburi fara aditivi 3. tuburi pentru studiul coagularii 4. alte tuburi cu aditivi =>cand tubul este plin se slabeste presiunea exercitata de degetul gros => se mentine holderul imobil =>se tine tubul vidat in mana si sprijinand degetul gros pe holder se trage tubul plin din holder

In timpul extragerii tubului din holder forta de tractiune se va exercita cu degetul gros sprijinit asupra holderului si nu asupra varfului acului aflat in vena

=>se introduce un nou tub vidat intr-un mod asemanator introducerii primului tub

Se omogenizeza cu grija continutul tubului cu anticoagulant prin cateva rasturnari lente