Biologia este ?tiin?a care se ocupa de studiul tuturor organismelor vii, precum ?i al entita?ilor (virusuri / viru?i, viroizi) ?

i fenomenelor legate de acestea. Termenul a fost creat ?i introdus n ?tiin?a in 1802 de catre Jean-Baptiste de La marck ?i G. Treviranus[1] ?i provine din cuvintele grece?ti ??? / bios, via?a ?i ????? / logos, cuvnt, discurs, ?tiin?a . Cele mai vechi cuno?tin?e scrise din dome niul biologiei dateaza de la Aristotel ?i Teofrast. Dintre personalita?ile biolo giei mondiale putem aminti pe G.L.L. de Buffon, G. Cuvier, J.H. Fabre, Ernst Hae ckel, Jean-Baptiste de Lamarck, Carl Linn, Charles Darwin, G.J. Mendel, Th. Schwa nn, H. de Vries, Alfred Russel Wallace, A. Weismann. Cuprins [ascunde] 1 Defini?ii ale diver?ilor autori 2 Personalita?i ?i istorie 2.1 Biologia n Romnia 3 Ramuri ale biologiei 4 Clasificarea organismelor 5 Note 6 7 Bibliografie 8 Legaturi externe [modificare]Defini?ii ale diver?ilor autori Dupa Teofil Craciun (1989) (4), biologia este ?tiin?a despre via?a ?i materie vi e, ea studiind: originea, evolu?ia, reproducerea, ereditatea, caracteristicile m orfo-fiziologice, obiceiurile etc. plantelor ?i animalelor. Dupa Ksa et al. (2000) (5), biologia este un sistem de discipline care studiaza l egile vie?ii. Ea cerceteaza originea, dezvoltarea, complexitatea organismelor vi i. [modificare]Personalita?i ?i istorie Biologi celebri -- Istoria biologiei -- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medi cina --Lista de zoologi dupa abrevierile de autor --Etape n dezvoltarea biologiei -- Institu?ii de nva?amnt [modificare]Biologia n Romnia Contribu?ii remarcabile n domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brn dza, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Mota?, Emil Racovi?a, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan. [modificare]Ramuri ale biologiei Datorita aprofundarii cuno?tin?elor din domeniul biologiei dupa inventarea micro scopului de catre A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, n interioru l biologiei au nceput sa se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine de finite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botan ica, zoologia, taxonomia, iar altele un caracter predominant practic precum agri cultura, horticultura.