TEHNICI NARATIVE Gndit ca lume nou,cosmos nou i corp sferoid,romanul se constituie ca univers secund,care urmrete sa genereze o intens iluzie

a realului. A. Simetria: Liviu Rebreanu a acordat o atentie deosebit structurii romanului, simetriei. Att romanul Ion, ct si Pdurea spnzuratilor au o structur circular, mai numit si sferic sau inelar, pentru c incipitul si finalul snt simetrice, prezentnd aceleasi mprejurri, personaje, situatii etc. Deci, n romanul sferic: nceputul=sfrsitul Incepe cu motivul drumului si o horei unde se danseaza Somesana si se incheie cu metafora soselei viata,drumul care se pierde in soseua cea mare si fara inceput simbolizeaza ca destinul indvidual se pierde in cel colectiv. In prezentarea horei finale , Invartita, se folosesc numeroase cuvinte apartinand campului semantic al cercului : invartita, se rasucea semn al uinui univers inchis, rotund, la fel ca si structura romnului obictiv. - form tradiional, ritualic, a vieii steti, cu multiple funcii relevate n gruparea personajelor. Primul criteriu al gruprii este vrsta: doar tinerii necstorii particip la dansul ale crui perechi sunt un indiciu al preferinei flcilor, de aceea, fetele nealese stau pe margine i privesc oarecum invidioase. Pentru copii, spectacolul dansului prilejuiete o fugar i incitant privire exploratoare a tainelor feminitii. Gruparea adulilor pune n eviden criteriul prestigiului social, asigurat n principal de avre, de pmnt. Notabilitile satului (primarul i nvtorul) alctuiesc o cast distinct, marcat prin mbrcminte i mod de via diferite, rolul lor n comunitate depind sfera competenei lor profesionale. n grupul ranilor tineri, criteriul averii este pus n umbr, statutul de fruntea flcilor i de cea mai frumoas fat nefiind dependente de acesta. - simbolizeaz jocul vieii i al morii, al iubirii i al urii, al intereselor materiale i al pasiunilor sufleteti. B. Tehnica planurilor paralele Prin tehnica planurilor paralele i a contrapunctului, se prezint viaa rnimii i a intelectualitii steti,dar i diverse momente eseniale sau conflicte puternice. Prin tehnica planurilor paralele este prezentat viata unor familii/medii sociale diferite, n paralel, iar trecerea de la un plan la altul se realizeaz prin alternant. Actiunea romanului Ion este dispus pe dou mari planuri narative, care uneori se deruleaz paralel,constituind imagini ale aceleiai lumi,ansamblate ntr-o realitate complex,care d impresia unei viziuni totale i genereaz aspectul de monografie a satului transilvnean. 2 planuri: - primul urmareste viata taranilor reprez. de IonPop al Glanetasului - al doilea reprz. viata intelectualilor rurali invatatorul Zaharia Herdelea si preotul B - cele doua planuri reprez aceasi viziune rurala asupra lumii sstfel, V. Baciu si invatatorul isis seleteaza ginerii dupa criteriul material ( vezi originea taraneasca a prreotului si a Mariei Herdelea) - planurile uneori merg in paralel, alteori se interfereaza ( taranii cer sfat invatatior in toate momentel sentiale ale vietii) Daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti Titu - trecerea de la un plan la altul se face prin alternanta, iar succeiunea secventelor narative este redata prin inlantuire

Tehnica contrapunctului La nivel microtextual, functia epic de interpretare se realizeaza prin tehnica contrapunctului: prezentarea aceleiasi teme/aceluiasi personaj n planuri diferite/din perspective diferite. Procedeu narativ ce-i are originea n terminologia muzical); presupune prezentarea aceleiai teme sau a aceluiai motiv n planuri diferite Folosirea aceeasi tema in doua planuri diferite (nunta taraneasca a Anei corespunde in planul intelectualitatii cu nunta Lurei. Conflictul exterior dintre Ion si V.Baciu corespunde conflictului dintre preot si invatator. C.Tehnica anticiparii: (tehnica tolstoiana) - naratorul stabileste dinainte destinul personajelor Elementele de decor au o functie anticipativa astfel: cucea stramba de la marginea satului , cu un Hristos de tinichea( metal de calitate inferioara) ruginita anticipeaza destinul tragic al personajelor = calvarul, suferina, moartea/ resurecia i afirmarea n eternitate a vieii biruitoare. - locurile au nume funerare Cismeaua-Mortului - descriere primelor 2 case (invatatorului si a lui ion) din sat anticipeazarolul acesor personaje in roman si faptul ca actiunea se a desfasura pe 2 planuri narative - casa inv. e prima- semn al respectului de care se bucura in sat - descrierea casei lui Ion usa era inchisa cu zavorul semn a unui sufet inchis, imprevizibil - acoperisul de paie ca un cap de balaur sugereaza caracterul nefast pe cae Ion il va avea in destinul altor personaje - moartea carciumarului Avrum prin spanzurae o impresioneaza atat de mult pe Ana inacat anticipeaza sinuciderea ei - anticiparea intoarcerii in pamant - minile ca nite mnui de doliu, din scena srutrii pmntului, il prinse de picioare.... - Copacul simbol asimilat crucii, reunete n roman semnificaia vieii i a morii, a erosului i a thanatosului - apare sub dou ipostaze: 1. mrul- (sugestii biblice) sub care nate Ana copilul lui Ion; sub care se consum scena de dragoste dintre Ion i Florica 2. nucul (semnificaii funerare)- se consum agonia lui Ion, strpuns n coast cu sapa, de George, asemenea unui Crist derizoriu. (n Dicionarul de simboluri, al lui J Chevalier i A Gheerbrand, nucul e asociat demonismului erotic din complexul Dionysos Artemis Caryatis, aceasta din urm fiind iubit de Zeus i transformat n nuc datorit darului clarviziunii magice. Romulus Vulcnescu n Mitologia romneasc vorbete de creanga de nuc n contextul magiei erotice: n cadrul invocrilor i farmecelor de dragoste. Sensurile sunt complementate prin simbolistica hermafrodit a miezului de nuc, dual, gemelar, la care se ajunge sprgnduse (aluzie la intruziunea erotic) sub care se intalnesc Ion si Ana prevesteste tragismul relatiei lor D. Tehnica detaliului semnificativ: - naratorul focalizeaza pe compoartamentul lui Alexandru Glanetasu car statea ca un caine la usa bucatariei si trage a cu urechea neindraznind sa se amestece printre ei bogati . 2