SITUATIA ECONOMICA SI POLITICA A LUMII COMUNISTE Centralizarea economic n statele comuniste

PROPAGANDA. Aliana oamenilor muncii de la sate i orase, cheia succesului primului plan de stat Sovieticii au lansat moda cincinalelor. n Uniunea Sovietic, bolevicii au nfiinat Gosplanul (Comisia de Stat a Planificrii) nc din timpul lui Lenin. Dup al doilea rzboi mondial, copiind modelul sovietic, statele est-europene comuniste au aplicat n economie cincinalele. Potrivit propagandei comuniste, scopul planurilor economice era s ridice nivelul de trai i cultura maselor. Organizarea economiei pe baze raionale, centralizate, este o preocupare a minii omului modern. n secolele XVII-XIX iacobinii i socialitii au teoretizat planificarea economiei, dar primele msuri le-au aplicat bolevicii. Lenin considera socialismul de neconceput fr o organizare de stat planificat, care s supun zeci de milioane de oameni respectrii strictisime a unei norme unice n opera de producie i de repartiie a produselor. Potrivit aceleiai teorii, planificatorii i atingeau elurile prin entuziasmul n munc. Instituia care urma s duc economia sovietic pe cele mai nalte culmi ale progresului era Gosplan (Comisia de Stat a Planificrii). Stalin, genialul discipol i continuator al lui Lenin n fruntea Sovietelor, a nteit ritmul industrializrii, declannd n istoria sovietic Marea cotitur. FANTEZIILE PROGRESULUI. Din 1931 liderul de la Kremlin le-a impus supuilor un ritm draconic de cretere economic. Suntem cu 50 sau 100 de ani n urma rilor avansate, recunotea Stalin n faa ntregii suflri a Mamei Rusii, napoierea fa de statele occidentale capitaliste. Trebuie s strbatem distana n zece ani. Ori facem acest lucru, ori vom fi zdrobii. Asta ne dicteaz datoria noastr fa de muncitorii i ranii URSS-ului. Primul plan cincinal sovietic s-a adoptat la al V-lea Congres al Sovietelor (1929). Dup propriile declaraii, Stalin urmrea modernizarea Rusiei prin dou metode colectivizarea i industrializarea. Primele msuri sntoase pentru finalizarea lui ar fi fost eliminarea elementelor capitaliste din economie i desfiinarea proprietii particulare. ntre 1929-1933 s-a desfurat primul cincinal, dar nc din al doilea an conductorii Partidului Comunist din Uniunea Sovietic (PCUS) ridicaser tacheta obiectivelor, oricum ndrznee. ntr-un stat care i propunea desfiinarea banilor ntr-un

viitor nu prea ndeprtat, fermenii proiectului urmau s fie ntrecerile socialiste ntre muncitorii-udarnici (de oc) sau stahanoviti. S-a practicat aadar dintru nceput umflarea cifrelor de producie, directorii raportnd conducerii de partid realizri adevrate doar pe hrtie. Datorit acestor mistificri, sunt greu de precizat indicatorii primului cincinal sovietic. Anumite ramuri ale industriei (constructoare de maini, siderurgic, chimic) crescuser spectaculos, dar nu i producia bunurilor de consum. Bolevicii au verificat riguros aparatul administrativ, prilej de a elimina sute de mii de funcionari cu origine social nesntoas. PCUS i-a promovat n funcii de conducere pe muncitori, ajuni peste noapte tehnicieni, cadre i directori de ntreprindere. De-a lungul i de-a latul Rusiei, s-au nfiinat sute de antiere, pe care lucrau milioane de rani plecai din satele de obrie. SPERANA N TRACTOARE. Ideologii bolevici credeau n eficiena colhozurilor pe suprafee extinse care ar fi permis utilizarea mainilor agricole. De altfel, n timpul regimului, tractorul a devenit un adevrat simbol al vieii noi. O agricultur fcut eficient cretea rezervele de hran ieftin att pentru consumul intern, ct i pentru vnzri externe. Folosind mainile, se reducea numrul muncitorilor rurali, eliberai astfel pentru munca din fabrici. Congresul PCUS din 1926 decidea transformarea rii dintr-o ar agrar ntr-una industrial, capabil s-i produc mijloacele de existen necesare prin eforturi proprii. De la vorbe la fapte, drumul e lung sau ... imposibil. VARIAII PE TEM. Imediat dup rzboi, n rile satelit ale URSS, liderii comuniti au aplicat teoria sovietic a planificrii economice, lansnd cincinalurile, cu ajutor i supraveghere de la Moscova. Se construia socialismul prin dezvoltarea forelor productoare, eliminarea elementelor capitaliste i colectivizarea agriculturii. Potrivit propagandei, planurile economice urmau s ridice nivelul de trai i cultura maselor. n Estul Europei cei mai grbii s declaneze cincinale au fost ceho-slovacii i bulgarii (1949). n aceast perioad, Romnia a adoptat dou planuri de stat anuale de aazis tranziie, planul cincinal fiind lansat abia n 1951. Dintre statele comuniste, doar polonezii au lungit la ase ani durata planului de producie (sexenalul).

Clasa muncitoare, avangarda cincinalului

MNDRIA

UZINELOR. Fermenii planificrii sovietice au fost ntrecerile socialiste ntre muncitorii-udarnici (de oc) sau stahanoviti Promovarea muncitorilor n funcii de conducere. n documentele oficiale i n propaganda de partid, clasa muncitoare era numit i avangarda planului cincinal. Rsfai ai regimului, muncitorii fruntai n producie primeau locuine noi i spaioase, decoraia Ordinul Muncii i erau promovai n posturi de conducere. Codaii erau criticai n gazeta de perete. n Romnia, prin decretul din 18 iulie 1948 s-a nfiinat Comisia de Stat a Planificrii (CSP), organism similar Gosplanului sovietic. Noua instituie oferea guvernului rapoarte asupra situaiei economice generale a Romniei i elabora planificarea acesteia. n cadrul comisiei funcionau ase departamente: planificare, coordonare de plan, controlul executrii planului, cercetare i statistic, contabilitate i relaii cu presa i publicul. Primul preedinte al CSP a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar al CC al PCR i ministru al Economiei Naionale. Din aprilie 1949 i-a cedat conducerea lui Miron Constantinescu. Preedintele CSP primea sfaturi de la specialiti sovietici. Un membru influent al comisiei era i Vasile Luca, ministrul Finanelor i secretar al PMR. DIN BIROU N BIROU. Elaborarea planului economic implica factorii de decizie de la toate nivelurile economiei. ntreprinderile naintau departamentelor CSP proiecte, cele mai multe fiind practic cereri concrete de materii prime i combustibil. Departamentele centralizau, controlau i corectau proiectele primite, dup care le trimiteau preediniei CSP i apoi la guvern. Dup confruntarea cu indicaiile minitrilor de resort, se ntorceau la CSP care le reunea n planul de stat. nainte de a fi adoptat de Marea Adunare Naional, planul primea avizul partidului i guvernului. Pentru mbuntirea continu a rezultatelor economice i o permanent verificare cu cifrele iniiale, planul mare era mprit n planuri trimestriale. De multe ori se ntmpla ca al treilea trimestru s fie modificat, pentru a se cere ntreprinderilor o producie sporit. CADRE NOI. n 1948, Conducerea central a PMR a nsrcinat Organizaiile de Partid s mobilizeze muncitorii pentru realizarea planului economic de

stat. Erau necesare noi cadre de conducere n economie (n primul rnd proletari), tehnicieni i lucrtori n industrie. Specialitii din vechiul regim erau folosii n continuare, dar activitatea lor era permanent supravegheat de muncitori vigileni. Din 1949 s-au inaugurat primele coli i cursuri tehnice care au produs cei dinti absolveni pentru primul plan cincinal (1951-1955). ncepnd cu 9 martie 1949, pentru coordonarea i angajarea muncitorilor din ntreprinderi i fabrici se nfiinase Oficiul Forei de Munc. SFATURI MANAGERIALE. n locul fotilor directori capitaliti, la conducerea ntreprinderilor naionalizate, autoritile comuniste au numit muncitori. Fala colectivelor din fabrici i uzine, noii directori fuseser ridicai cu un dublu scop. Se infirma teza conform creia doar reprezentanii fostelor elite sunt capabili de conducere i, aspect practic, se completau posturile vechi i nou aprute. ntr-un articol de fond din Scnteia, intitulat Noii directori, li se acorda acestora sfaturi practice pentru desfurarea activitii. Adevrat curs intensiv, predat n dou pagini de ziar, articolul dezvluia directorilor-muncitori cheia succesului: cum se ntrein i se repar echipamentele din ntreprinderi, cum se investete n fabrici, n ce condiii acord credite Banca Naional i cum se dezvolt spiritul comercial. Muncitorilor, n schimb, li se recomanda disciplin de fier: Muncitorii trebuie s apere ca ochii din cap autoritatea directorului, scria ziarul Scnteia. Ei trebuie s apere aceast autoritate mpotriva tuturor acelora care ar fi ndemnai s cread c de acum i pot ngdui s adopte o atitudine de familiarism, n sens burghez. C de acum se pot bate pe burt cu directorul, pentru c acesta este un muncitor ieit din mijlocul lor. NTRECERILE SOCIALISTE. Pentru sporirea produciei i promovarea spiritului stahanovist, organizaiile de partid i sindicatele organizau periodic ntreceri socialiste ntre ntreprinderi. n cadrul acestora se putea ntmpla ca o uzin s treac de la extazul primirii Steagului Rou recunoatere a meritelor n producie la umilina pierderii drapelului. Individual, i muncitorii fruntai primeau Ordinul Muncii, decoraie instituit special pentru celebrarea ntrecerilor n producie. Erau recompensate deopotriv estoarele (care lucrau la trei rzboaie deodat), mecanicul care inventa noi unelte i scule sau savantul (precum I.C. Parhon), tovar de drum al regimului. Pierderea drapelului putea fi urmat de anchete. Vinovai de rezultatele slabe n producie erau, pe rnd, vechii patroni sabotori, accidentele n munc (acte de sabotaj mascate), absenele de la lucru i spiritul de demobilizare al noii conduceri muncitoreti. BLOCURI NOI. Pentru muncitorii fruntai n producie, partidul asigura locuine noi. Apruser n 1948 primele blocuri muncitoreti, inaugurate cu pomp de liderii PMR. Apartamentele i garsonierele dispuneau de nclzire printr-un sistem central i foloseau, n buctrie, gazul. n incinta blocului se amenajau uneori cree pentru ca muncitorii s aib doar grija muncii, nu i a creterii copiilor. n Bucureti, primele blocuri muncitoreti au aprut n cartierul Grozveti i pe Bulevardul Filantropia.

colile tehnice Pentru ndeplinirea planului de stat era nevoie de toate braele forei de munc. S-au nfiinat coli tehnice-profesionale care s formeze ingineri, tehnicieni, maitri i muncitori calificai. La cursuri erau admise i femeile, conform tezei egalitii oamenii muncii de ambele sexe. Pentru a evita absenele nemotivate de la cursuri, conducerea Organizaiei de Partid a cerut comitetelor sindicale i din ntreprinderi s colaboreze cu responsabilii de cultur i educaie pentru supravegherea cursanilor. Planificare lingvistic Adoptarea planului de stat din 1949 a ridicat i probleme mai puin obinuite conducerii de partid. Termenii specifici planificrii erau puin cunoscui chiar i iniiailor. Redactorii revistei Probleme economice abordau problema, adugnd n paginile publicaiei rubrica intitulat n ajutorul planificatorului. Printre alte sfaturi, ghidul cuprindea i un dicionar cu termeni de baz n munca de planificare, ce avea la baz literatura sovietic de specialitate. Primul termen explicat era ntre-prinderea industrial: Prin ntreprindere industrial, afirma dicionarul, se nelege unitatea economic, organizat, pentru fabricarea produselor industriale. Soluii S-au gsit pentru fiecare ntreprindere conductori. Nu ntotdeauna s-a reuit, dar au fost oameni care au fcut fa sarcinilor. ntre timp, s-au format specialiti din generaia tnr. Dar, sigur, era o problem grea aceea a cadrelor.

Locatarii" din blocul comunist si politica lor

""Fratia"" in lagarul socialist In privinta motivatiilor si modului de constructie a blocului comunist, parerile specialistilor sunt impartite. Unii acuza lacomia lui Stalin de a detine o larga zona de influenta. Altii ii ""scuza"" reactia, considerand ca nu a facut decat sa

se apere de ofensiva SUA. Dincolo de opinii, lagarul socialist a devenit realitate. In orice competitie, adversarii isi urmaresc unul altuia miscarile si reactiile. Tocmai dintr-o astfel de panda permanenta intre SUA si URSS a cazut peste Europa ""cortina de fier"", facand posibila continuarea conflagratiei sub forma unui ""razboi rece"". Miscarile sovieticilor din Europa Rasariteana nu puteau trece neobservate. Diplomatul american George Kennan si-a informat presedintele, Harry Truman, despre planurile expansioniste ale URSS, propunand o strategie de ""stopare"" a Moscovei. JDANOV ARE CUVANTUL! Kremlinul nu s-a lasat insa intimidat. Fondarea Cominformului (septembrie 1947) a parut intr-o prima etapa a fi raspunsul dat Planului Marshall, dar si tentativelor puterilor occidentale de a interveni si stopa comunizarea partii rasaritene a Europei. Al doilea ""raspuns"" a constat in crearea CAER (5 ianuarie 1949). La intalnirea celor noua state comuniste care au pus bazele Cominformului, reprezentantul URSS, Andrei Jdanov, a trasat, in viziunea Moscovei, liniile directoare ale politicii internationale. Raportul sau constata ""impartirea"" lumii in lagarul imperialist si cel socialist. In primul erau incluse Franta, Anglia, SUA si invinsele in urma razboiului: Germania, Japonia, Italia. In opinia lui Jdanov, ""pilonii de sustinere"" ai lagarului imperialist erau Anglia, Franta, Belgia, Olanda (ultimele doua ca tari colonialiste), Turcia si Grecia (""tari cu regimuri reactionare si antidemocratice"") si ""tari politiceste si economiceste dependente de SUA ca tarile Orientului Apropiat, ale Americii de Sud si China"". De cealalta parte, supus Moscovei se afla lagarul socialist - ""bastionul pacii si democratiei"" - la care se adaugau ""simpatizantii"" (Indonezia, Vietnam, India, Egiptul si Siria).
"SUPUSII". IN LAGARUL SOCIALIST, "fratii mai mici" ai URSS pot fi impartiti in doua categorii: "supusi" si "refractari". Din prima categorie fac parte statele in care, odata Armata Rosie intrata si comunistii instalati in posturi-cheie, acestia au pastrat puterea pana in 1989. In Bulgaria, de pilda, Frontul Patriei, "intronat" de sovietici, compus din comunisti, socialisti si taranisti, a obtinut majoritatea la alegerile din noiembrie 1945. Aceeasi "reteta" a functionat si in Ungaria. In noiembrie 1944, la Szeged, micii proprietari, national-taranistii, socialistii si comunisti au organizat Frontul National de Independenta. Peste o luna s-a format la Debrecen guvernul provizoriu, aflat sub controlul generalului sovietic Vorosilov. Un guvern asemanator a fost creat si la Lublin, in Polonia. Autointitulatul Comitet-comunist-de-la-Lublin a "dat" guvernului format in iunie 1945 17 ministri comunisti dintr-un total de 21.

MASTILE PROPAGANDEI ""Aci (in lagarul capitalist - n.n.), amenintarea directa cu forta se imbina cu santajul, cu tot felul de masuri de presiune politica si economica, cu coruptia, cu folosirea contradictiilor si disensiunilor interne pentru intarirea propriilor pozitii. Toate acestea sunt acoperite cu masca liberalo-pacifista, cu scopul de a insela si a atrage in cursa pe oamenii neincercati in politica. (De aici rezulta ca partidelor comuniste le revine o sarcina deosebita. Ele trebue sa ia in mainile lor steagul apararii independentei si suveranitatii nationale a tarilor lor astfel incat nici un fel de planuri de inrobire a tarilor din Europa si Asia nu vor putea fi realizate"" Declaratia participantilor la sedinta de constituire a

Cominformului, Polonia 1947 "REFRACTARII". Cehoslovacia si Albania sunt doua cazuri de "refractari" ai lagarului socialist, readusi la linia "corecta" de Stalin. Sovie-ticii, "eliberatori ai Cehoslovaciei", au reusit impunerea unui guvern com-pus mai ales din comunisti instruiti la Moscova. Din martie 1945, Frontul National Cehoslovac a stabilit la Kosice un program de actiune care a "nascut" guvernul de uniune de la 5 aprilie. Spre deosebire de celelalte state-"surori", comunistii cehoslovaci n-au vizat acapararea dintr-o data a intregii puteri, ba mai mult, nu au respectat dintotdeauna "regulile" Kremlinului. Dar, dupa intrevederea Stalin presedintele Benes, Cehoslovacia a anuntat "brusc" respingerea "ajutorului anglo-britanic", dupa ce initial il acceptasera. Din vara lui 1947, "armonia" din Frontul National s-a rupt. Partidul Comunist Cehoslovac isi pune in aplicare metodele "moscovite": hartuirea partenerilor in scopul obtinerii posturilor-cheie din guvern, organizarea de greve prin intermediul sindicatele coordonate de lideri comunisti, reinfiintarea "militiilor populare" din timpul razboiului, propaganda filosovietica. Rezultatul? 12 ministri moderati demisioneaza, iar presedintele Benes, sub presiunea militiilor si a sindicatelor, formeaza un nou guvern (25 februarie 1948) in care vor intra 12 ministri comunisti, de asta data, in frunte cu premierul Gottwald, liderul PCC. Astfel s-a derulat "lovitura de la Praga", in urma careia comunistii, castigatori si in alegeri, au transformat tara intr-o "democratie populara". Comunizarea Albaniei a fost favorizata de devastatorul razboi civil (1943) purtat intre regalisti, nationalisti si triburile din zona muntoasa. Dupa 1945, aflat sub "aripa protectoare" a sovieticilor, liderul comunist albanez Enver Hodja si partidul comunist - "Frontul democratic" - obtin puterea. Cu toate ca in interiorul formatiunii exista o ruptura: "militantii" pentru unificarea cu Iugoslavia si "intelectualii" lui Hodja, care voiau indepen-denta tarii. Proclamarea Republicii Populare Federative Iugoslavia (29 noiembrie 1945) a fost precedata de adevarate masacre intre locuitorii tarii, intre diversele populatii. Abia la insistentele lui Stalin, Tito a acceptat formarea unui guvern de uniune, acaparat ulterior de comunisti, titulari a 23 din cele 25 de posturi ministeriale. Conducatorul iugoslav a aparut ca preferat al lui Stalin pana in 1949, an in care unitatea blocului comunist a fost zdruncinata de eliminarea "tradatorului Tito" din "fratia lagarului socialist". SUPUNEREA "SATELITILOR" Factorii favorizanti ai instaurarii comunismului si formarii, practic, a lagarului socialist in Europa Centrala si de Sud-Est au fost, in principal, dificultatile economice si sociale postbelice, imposibilitatea fortelor de opozitie de a se manifesta, prezenta fizica si insistenta sau doar proximitatea trupelor sovietice, carisma si popularitatea de care s-au bucurat liderii comunisti (unii aureolati de anii petrecuti in puscarie pentru "cauza socialismului"). Sovietizarea a parcurs aceleasi etape concrete in toate tarile "supuse": impunerea de catre Armata Rosie a "guvernelor de uniune nationala", provenite din fronturile formate in scopul organizarii rezistentei comuniste; trucarea alegerilor pentru a aduce la putere partidele comuniste; eliminarea "dusmanilor de clasa".