ARGUMENT

Intai a aparut motorul si nu generatorul electric, lucru explicabil, caci primul fenomen electromagnetic observat a fost devierea acului magnetic de catre un curent electric ce strabate un conductor. In anul 1821 Faraday a realizat un aparat de laborator care poate fi considerat prototipul de laborator al motorului electric, dar nu i prototipul motorului electric folosit pentru acionarea unor mecanisme. Dispozitive de laborator care transformau energia elecrica in energie mecanica au mai construit englezi: P. Barlow, W.Ritchie si americanul J.Henry. Considerand perioada de laborator ca o perioada de pregatire a dezvoltarii motoarelor electrice, prima etapa a procesului de rezlizare a unor inventii cu caracter practic care urmareau inlocuirea masinii cu abur cu un motor electric, e caracterizata prin crearea unor motoare cu elecromagnei. Primele motoare electrice nu realizau o micare circulara direct, ci prin intermediul unui dispozitiv mecanic. Iata cum motorul electric in prima jumtate a sec.-XIX ,cu ajutorul unui electromagnet alimentat de o baterie de pile se obine imitarea funcionarii masinii cu abur. Ideea de motor era atat de strans legata, in acea vreme, de masina cu abur incat utilizarea electricitaii pentru producerea lucrului mecanic nu era conceputa ca fiind posibila. Motorul consta dintr-un puternic solenoid de forma circulara in care se misca o bara de fier magnetic. La trecerea curentului prin solenoid, bara era trasa in interior iar cand curentul era interupt, bara era trasa afara de un resort. Bara avea o miscare de du-te-vino, la fel ca pistonul mainii cu vapori. Un mecanism biela-manivela transforma micarea rectilinie in miscare de rotatie, intocmai ca la masina cu aburi. Un motor electric bazat tot pe principiul electrormagnetului a fost construit de Bourbauze pentru facultatea de stiinte de la Sorbona. Curentul electric trecea prin doua bobine in mod alternativ iar electromagnetii trceau, tot in mod alternativ, doua bare de fier care actionau un balansier. Primul motor la care miscarea rotorului se realize fara intrerupere, direct, a fost inventat de B.Iakabi in 1834. Motorul era bazat pe interactiunea campurilor magnetice, adica pe proprietatea de a se atrage, a polilor de semn contrar si aceea de a se stunge a polilor de acelasi semn.

Elecromagnetii alimentati de o baterie cu 320 elemente galvanice erau fixati pe statorul si rotorul motorului. In anul 1838, Iakabi l-a montat pe o barca pentru actionarea unei roti cu palete, avand 1CP. Printre motoarele inventate trebuie mentionat cel construit de Robert Davidson, in anul 1842 la prima locomotiva electrica. Francezul P.G.Froment a cinstruit in scopuri practice un motor format din sase perechi de electromagneti imobili, dispusi circular in jurul a doua roti metalice unite prin placi de metal care se rotau in jurul unui ax prevazut la un capat cu o saiba pentru transmisia miscarii. Tipul motorului cu electromagneti, cu toate imperfectiunile a ajuns la un trist esec. Insa in 1860, istoria motorului electric intra intr-o noua etapa. Profesorul Antonio Pacinotti (1841-1912) realizeaza un motor electric pentru demonstratii avand indusul in inele. Inelul se rotea in jurul unui ax montat in pozitie verticala, intr polii a doi electromagneti. Aceast ide constructiva va duce la o cotitura in constructia de electomotoare si de generatoare de curent electic. Pacinotti a demonstrat ca dispozitivul sau poate lucra si ca generator,pentru aceasta era destul sa se imprime indusului inelelor in jurul axului, cu ajutorul unui mechanism simplu,actionat manual. Originea acestei mici masini se pastreaza in Muzeul din Pavia. Numai dupa inventarea dinamului-generator de curent continuu-de catre Gramme s-au facut progrese rapide. Pe de o parte, inventarea dinamului a deschis drumul producerii de electricitate in cantitati mari, suficienta pentru actionarea mai multor electromotoare deodata, iar pe de alta parte utilizarea sa ca electromotor a stimulat constructia de electromotoare.

CONTINUT

DEFINITII SI ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE BAZA Numim masina sincrona orice masina de curent alternativ, care, la frcventa data a releului, functioneaza cu o turatie variabila cu sarcina. Este formata dintr-o armature statorica, numita pe scurt stator si o armatura rotorica nmita rotor. Parti componente ale masinii electrice : - statorul este format din unu sau mai multe pachete de tole, are in crestaturi o infasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductirul masinii. - rotorul este format tot din pachete de tole, dar in crestaturi poate avea o infasurare trifazata conectata in stea cu capetele scoase in trei inele sau infasurare in scurtcircuit de tipul unei colovii. - inele colectoare (numi la masina asincrona cu inele si la masini asincrone), formate din inele de cupru, alama, otel sau bronz, izolat intre ele la care sunt legate capetele infasurarii rotorului. - ventilatorul - lagarelecare sustin arborele. Pot fi cu alunecare (cu cuzineti) sau cu rostgolire (cu rulrnenti) - scuturile care se fixeaza de carcasa si pe care se se monteaza lagarele - colierul portperiilor pe care sunt fixate portperiile si periile, care asigura legatura electrica la colectoare si la inelele colectoare. - cutia de borne, montata de regula pe carcasa si care are in interiorul ei placa de borne la care se fac legaturile la reteaua electrica.

Miezuri magnetice ale masinilor asincrone Clasificare.Materiale utilizate: 3

La o masina electrica circuitul magnetic este format din miezul statorului pe care este dispusa infasurarea statorului si miezul rotorului, pe care este dispusa infasurarea rotorului. Dupa felul fluxului magnetic care se inchide prin miezuri, acestea se clasifica in: - miezuri magnetice pentru flux constant in timp - miezuri magnetice pentru flux variabil in timp Miezurile magnetice se executa din materiale feromagnetice in special aliaje ale fierului care au proprietati de magnetizare foarte bune. Miezurile magnetice pentru flux constant se executa din otel masiv, mai rar fonta (numite si miezuri masive) sau din tabla de otel groasa de 1-2 mm (numite miezuri lamelate). Miezurile magnetice pentru flux variabil in timp se executa numai lamelat din otel aliat cu 0,7-2,7% siliciu (tabla de otel electrotehnic) isolate pe ambele fete cu grosimea de0,5mm. Tabla de otel electrotehnic poate fi: - laminata la cald - laminata la rece. Masini asincrone Miezul magnetic statoric este cilindric cu crestaturi la interior si se executa lamelat. Miezul rotoric este cilindric cu crestaturi la exterior si executat lamelat (fig.1)

Miezuri stator lamelate pentru masini asincrone La un astfel de stator se deslusesc: jugul statorului(partea inelara exterioara), crestaturile(golurile practicate la interior), dinti(partile din miez cuprinse intre doua crestaturi). Crestaturile pot fi: semiinchise, semideschise sau deschise (fig.2) La masinile mici miezurile stator sunt impachotate inainte de presare in carcasa si pot fi stranse cu scoabe(fig.3.a) introdu-se in cozi de rindunica prevazute la exteriorul pachetului(fig.3.b,c) si indoite peste partile frontale sau pot fi asamblate prin sudare pe patru generatoare exterioare (fig.4.a,b) La motoarele foarte mici, strangerea se realizeaza cu tije cu nit introduce in gaurile prevazute in taole (fig.5) La masinile mari, miezurile stator sunt impachetate in carcasa si stranse in doua inele de presare(fig.6) 4

La masinile lungi, pentru a se micsora pierderile, pachetul de tole este divizat, prin introducerea din loc in loc la impachetare, a unor tole executate din material electroizolant. Pentru intensificarea ventilatiei se prevad din loc in loc canale de ventilatie, realizate cu tole prevazute cu distantieri suddati sau nituri pentru fiecare dinte (fig.7) Pentru a se impiedica evazarea tolelor, la extremitatile pachetului de tole sunt prevazute tole de capat care se realizeaza prin sudare,prin punctarea a mai multortole din tabla de otel de 1mm grosime, fie dintr-o tabla prevazuta cu degete de presare. Miezurile cu diametrul exterior mai mare de 1100, mm se realizeaza prin impachetare in carcasa, din segmente de tole. Segmentele se imbina pe mijlocul crestaturilor si sunt prevazute cu gauri pentru tije, nit sau cozi de randunica pentru asamblare si strangere (fig.8) Miezuri rotor lamelate pentru masini asincrone Aceste tole se executa din tabla de otel electrotehnic, la care se deosebesc: centru tablei pentru presare pe arbores au butuc(prevazut cu canal de pana), jugul rotorului, gauri de ventilatie(numai la masinile mari), crestaturile si dintii din partea exterioara. La masinile de curent continuu si masinile asincrone cu motorul bobinat, crestaturile pot avea forma din fig. 9. Miezurile se impacheteaza pe arbori sau butuci si sunt stranse intre tole de capat si flanse de presare (fig. 10). Uneori flansele de presare sunt prelungite cu o parte cilindrica la exterior, servind ca suport pentru capetele de bobina. Miezurile rotor lungi pot fi prevazute cu canale de ventilatie, ca la miezurile stator lungi. Infasurarea Infasurarea este un ansamblu de bobine care formeaza un circuit electric dintr-o masina electrica sau o parte din circuitul electric. Elementele constructive generale ale unei infasurari sunt: - spira, este partea elementara a infasurarii, care formeaza o bucla simpla conductoare, construira dintr-un conductor sau mai multe conductoare isolate, legate in parallel. - bobina, ansamblul format din una sau mai multe spire, in general infasurate de o izolatie comuna. Clasificare: 5

1)In functie de miezul magnetic pe care se aseaza infasurarea pot fi: - concentrate, cand toate spirele pentru un pol sunt concentrate intr-o singura bobina,de exmplu bobinele polare. - repartizate, cand bobinele infasurarii sunt repartizate in mai multe crestaturi ale miezului. 2)In functie de rolul infasurarii si tipul masinii electrice pe care sunt utilizate, principalele tipuri de infasurari sunt: - infasurari de excitatie, la masinile electrice de curent continuu sunt formate din bobine polare de excitatie care se monteaza pe poli. - infasurari de comutatie, la masinile de curent continuu sunt formate din bobine polare de comutatie montate pe polii de comutatie - infasurari repartizate, la masina de curent continuu sunt formate din mai multe bobine repartizate in crstaturile prevazute in piesele principale ale polilor principali. - infasurari de Indus, la masina de curent continuu sunt formate din bobine repartizate in crestaturile miezului rotoric. - infasurari rtatorice, pentru masinile asincrone sunt formate din bobine repartizate in crestaturile miezului statoric. - infasurari rotorice, pentru motoarele asincrone cu rotorul bobinat sunt formate din bobine repartizate in crestaturile miezului rotoric. Materiale utilizate Infasurarile se executa din doua grupe de materiale: - conductoarele, care formeaza calea sau caile de curent ale infasurariii - electroizolante, care izoleaza electric infasurarea fata de miezuk magnetic si fata de alte infasurari din masina elecrica. Conductoarele sunt din cupru obtinut pe cale elecrolitica, de sectiune rotunda sau dreptunghiulara, isolate cu pelicule de emai-fire de sticla. Conductoarele cu sectiunea de 20 mm2, numite si bare,sunt neizolate urmand a fii izolate cu benzi in timpul executiei bobinelor. Materialele electroizolante sunt sub forma de filme, folii, tesuturi, taburi stratificate pe baza de fire de sticla, hartie de mica macinata, asbest, rasina etc. In functie de temperature de lucru maxima admisa, materialele electroizolante se clasifica in clase de izolatie care sunt in ordine crescatoare a acestei temperature:Y,A,E,B,F,H,C.

Infasurari repartizate Infasurarile repartizate sunt realizate din bobine induse in crestaturile miezului magnetic si legate electric intre ele. La bobine se deosebesc: - laturile bobinei, partile rectilinii ale bobinei, care se introduce in crestaturi. - capetele de bobina,partile din bobina aflate in afara miezului magnetic. Distanta periferica dintre punctele situate pe axele radiale a doi dinti consecutivisau doua crestaturi consecutive se numeste pas dentar.Numarul de pasi dentari care separa crestaturile in care sunt plasate cele doua laturi ale bobinei se numeste pas de bobinaj. In functie de conductorul utilizat si de procedeul tehnologic de fabricatie, bobinele pentru infasurarile repartizate se clasifica in: - bobine din conductor rotund izolat, numite si bobine moi; - bobine din conductor dreptunghiular izolat; - bobine din conductor dreptunghiular de sectiune mai mare, izolat sau neizolat,numite si bobine din bare. Bobinele moi nu sunt izolate, ele se folosesc la bobinera miezurilor cu crestaturi semiinchise prin introducere fir cu fir in crestaturi, prin deschiderea acesteia(fig. 11). Bobinele de conductor dreptunghiular pot fi preformate (numite si bobine rigide), au forma definitive inainte de a fi montate in crestaturi, sau pot fi partial formate (numite bonine semirigide), cand partile frontale si conecxiunile se formeaza dupa montare. Ele se folosesc la bobinarea miezurilor cu crestaturi deschise sau semiinchise sau cu crestaturi inchise atunci cand sunt introduce axial in crestaturi. Bobinele din conductor dreptunghiular pot fi: - neizolate. spirele din conductor izolat, care formeaza bobina, sunt stranse cu o banda de consolidare, iar izolatia fata de peretii crestaturii va fi constituita dint-o teaca izolata indusa in crestatura cu bobinele, si rasfranta pe bobina in partea superioara. - cu izolatie continua. Fiecare latura este izolata cu cate o teaca tare, obtinuta din folie izolanta(micafoliu) presata la cald, prin operatia numita micamizare, iar capetele de bobina sunt izolate cu banda. Dupa modul de introducere a bobinelor in crestaturi, infasurarile se impart in: - infasurari intr-un singur strat, cand pe toata latimea crestaurii exista o singura latura de bobina.

- infasurarile in doua straturi, la care intr-o crestatura exista doua laturi de bobina, fiecare apartinand unei alte bobine, o latura situate in statorul superior(spre pana care inchide crestatura). Forma bobinelor si a infasurarilor depinde de tipul masinii electrice pe care sunt utilizate.

Infasurari pentru rotoarele masinilor asincrone si de curent continuu Acest infasurari sunt formate din bobine egale, repartizate in crestaturi in doua straturi si legate la colector. O ifasurare de rotor de curent continuu este formata din mai multe bobine,fiecare bobina avand una sau mai multe sectii si fiecare sectie fiind formata din una sau mai multe spire. Fiecare spira poate fi realizata cu un conductor sau mai multa conductoare legate in paralel. Pentru fiecare sectie, bobina are cate doua capete de conductoare care urmeaza a fi lipire la collector. Dupa modul de legare al capetelor sectiilor la colector, infasurarile pot fi buclate sau ondulate: - infasurarile buclate, atunci cand capetele sectiilor se leaga la doua lamele alaturate sau apropiate; -infasurarile ondulate, atnci cand capetele sectiilor se leaga la doua lamele situate la aproape un dublu pas de boninaj. Bobinele moi sunt neizolate,avand numai buclele capetelor de bobina stranse cu banda de consolidare.Capetele de bobina si capetele de legatura nu sunt formate(sunt rectilinii), urmand a fi formate in timpul bobinarii.Pe capetele de legatura sunr introduse tuburi isolate colorate diferit, cate o culoare pentru fiecare sectie. Bobina din conductor dreptunghiular (fig.12.) este partial formata, avand capetele de bobina curbate la forma definitiva, insa capetele de legatura la colectoarele drepte urmand a fi formate in timpul bobinarii. Bobina are doua bucle la capatul opus colectorului pentru a se scoate spre exterior capetele de legatura la collector.Bobina din conductor dreptunghiular (din bare), (fig. 13) sunt preformate. Avand o singura spira pe sectie, au bucla de intoarecere numai la capatul de bobina opus colectorului, iar dupa modul de formare a capetelor de legatura la colector se recunosc usor bobinele pentru infasurarea buclata(fig. 14,a) si cele pentru infasurare ondulata(fig. 14,b).Infasurari din bare se pot realiza si cu semibobine(fig. 15) care se inseriaza cu mufe dupa montarea in crestaturi. 8

Modul de montare si izolare a bobinelor pentru miezul rotoric: in fiecare crestatura se gasesc doua laturi a doua bobine diferite, isolate intre ele rin izolatia dintre straturi. O bobina are una dintre laturi situate in statorul inferior al unei crestaturi, iar cealalta latura in statorul superior al unei crestaturi situate la un pas de bobinaj. Fata de miezul magnetic, infasurarea este izolata cu izolatia de crestatura, iar fata de suportii de bobinaj prin izolatii. Izolatia este consolidata pentru a rezista fortei centrifuge cu pene si bandaje. Infasurareile pentru statoarele masinilor asincrone si pentru rotoarele masinilor asincrone cu rotor bobinat Aceste infasurari sunt formate din bobine, repartizate in crestaturi intr-un singur strat sau in doua straturi. Fiecare bobina este construita din mai multe spire, dintr-un singur gonductor sau mai multe conductoare in parallel si are doua capete pentru executia legaturilor electrice(fig. 16.). Pentru a se evita legaturili prea numeroase, la bobinele moi, se realizeaza infasurarea din grup de bobine, fiecare avand mai multe bobine, fara intreruperea conductorului in bobine. De exemplu o infasurare monofazata este realizata din doua sau mai multe grupe de bobine, fiecare cu mai multe bobine, fiecare bobina avand mai multe spire. Grupele de bobine sunt legate intre ele, astfel incat infasurarea are doua capete libere, care sunt legate la doua borne pe placa de borne. O infasurare trifazata are trei astfel de infasurari, deci are sase capete libere Forma bobinelor poate fi dreptunghiulara (fig.16,a), trapezoidala (fig.16,c,f), hexagonala (fig. 16,b) sau cu capetele rotunde (fig. 16,d) Infasurarile pot fi realizate cu bobine concentrice (fig.16 a, b, c) sau cu bobine egale (fig. 16 d, e, f). Bobinele moi (fig.16) sunt neizolate iar bobinele din conductor dreptunghiular sunt preformate si izolate. Infasurarile pot fi realizate si din semibobine (din bare), similare celor din (fig. 15). La masinile mari, bara este formata din mai multe conductoare dreptunghiulare in paralel, cu transpozitii pe portiunea din crestatura, adica cu schimbarea pozitiei conductoarelor in cadrul pachetului de conductoare in parallel. Forma capetelor de bobina si de tipul infasurarii (intr-un singur strat sau in doua straturi. Infasurarile intr-un singur strat, cu bobine dreptunghiulare concentrice pot avea capetele de bobina: -intr-un singur etaj(fig. 17) (numai la infasurarea monofazata) 9

-in doua etaje (fig. 18), cand capetele unor bobine sunt rasfrante intr-un al doilea plan pentru a face posibila bobinarea. -in trei etaje ca in fig. 19, cand capetele de bobina sunt situate in trei planuri. Infasurarile intr-un singur strat au capetele de bobina in lant. Infasurarile in doua straturi au capetele de bobina in carcasa (fig. 20). In figura 24 este indicat nodul de montare si izolare a bobinelor pe miezul stator al unei masini de curent alternative. Infasurarile pentru rotoarele masinilor asincrone cu rotorul bobinat se executa fie intr-un singur strat cu bobine concentrice si si capete de bobina in doua etaje (fig. 21), fie in doua straturi din semibobine (de bare) cu mufe la ambele capete. Capetele de bobina la rotoare se bandajeaza, sau uneori, sla infasurarile intr-un singur strat se consolideaza cu un inel de otel. Impregnarea si acoperirea infasurarilor Infasurarile se impregnaza pentru a se marii calitatile electroizolante, stabilitatea tehnica, rezistenta mecanica, rezistenta la umiditate si conductibilitatea termica a materialelor electroizolante. Pentru acestea se folosesc lacuri de impregnare constitutite in general dintr-o rasina naturala sau sintetica, dizolvata intr-un solvent. Impregnarea se face in trei faze: 1) Uscarea in cuptoare, pentru eliminarea umiditatii. 2) Impregnarea in lac, care patrunde in periile materialelor electoizolante si umple gaurile de aer din infasurare. Impregnaerea se face prin afundarea infasurarii intr-un bazin cu lac, sau prin introducerea in autoclave in care se creaza vid, inundarea in autoclava cu lac sau vid, apoi crearea unei supratensiuni in autoclave pentru a patrunde lacul in profunzime. 3) Uscarea in cuptoare a lacului patruns in infasurare. Prin aceasta se evapora solventul, iar la unele tipuri de lacuri se produce si o modificare chimica ( polimelizare) a rasinii. Dupa impregnare, infasurarea se acopera cu un strat subtire lucios de lac de acoperire, prin pulverizare sau scufundare. Acest strat asigura protectia infasurarii contra umiditatii, contra depunerii de praf si contra diferitilor agenti chimici ( ulei, vaselina uzata, etc.) Conexiunea infasurarilor In schemele elecrtice, o infasurare este reprezentata conventional ca in figura 23.a. Doua infasurari ale unei masini electrice legate in serie sau in paralel sunt reprezentate in figura 23.b. 10

O infasurare trifazata este compusa din trei infasurari. Acestea pot fi legate in stea sau in triunghi. La conexiunea in stea trei capete ale infasurarii sunt legate la un punct comun numit punct neutru sau de nul, iar trei capete raman libere pentru conectare.(fig. 24, b). Cand conexiunea se executa la infasurare, punctual neutru poate ramane izolat sau poate fi scos afara la placa de borne (fig. 24,b) La conexiunea triunghi, sfarsitul primei infasurari de faza este legat cu inceputul celei de-a doua infasurari formand un circuit inchis ca in figura 25. Motorul asincron Este un motor electric de curent alternativ, format dintr-un stator si rotor (statorul fiind inductor si rotorul indus). Turatia rotorului nu se afla intr-un raport constant cu frcventa retelei de alimentare a motorului, ci variaza odata cu gradul de incarcare a masinii. Motorul asincron preia puterea electrica de la reteaua de alimentare si o transforma, prin intermediul campului electromagnetic, inputere mecanica, cedata instalatiei cuplate pe arborele masinii. Regimul pe care este destinata masina se numeste regim nominal de functionare. Marimile care definesc regimul nominal se numesc marimi nominale ale masinilor electrice. Marimile nominale: puterea, tensiunea, curentul, frecventa etc., sunt inscrise pe placuta de fabricatie a masinii. Puterea nominala este definita ca puterea utila la arbore (in KW), in regum nominal al motorului asincron. Tensiunea este definita ca tensiunea intre faze, care se apica la borne, in regimul normal de functionare. Prin standarde, seria de puteri nominale a motoarelor asincrone construite in tara noastra este: 0,55; 0,75; 1,1; 1,5; 2,2; 3; 4; 5,5; 7,5; 11; 15; 18,5; 22; 30; 37; 45; 55; 75 si 100 kw la turatia de 300; 1500; 1000 si 750 rot/min; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630; 800; si 1000 kw la turatiile 300; 1500; 1000; 750; 600 si 500 rot/min si la tensiunile 380; 660 si 6000 V. Motorul asincron este utilizat in tehnica instalatiilor pentru antrenarea instalatieii termice, incalzire, ventilatie etc. Deasemenea este unul dintre cele mai utilizate tipuri de masini electrice folosite in domeniul actionarilor electrice. Prezinta avantaje importante: constructie simpla, usurinta intretinerii, utilizarea retelei de curent alternative. Pornirea motorului asincron, ca si a orcarui motor, in general, este determinate de marimea cuplului de pornire si de marimea socului de pornire. Pentru accelerarea motorului asincron este 11

necesar un cuplu de pornire mai mare decat cuplul de pornire, putand avea valori mari ,mai mari, uneori, decat cuplul nominal. Valoarea curentului de pornire absorbit de la reteaua de alimentare este mai mare de 5-8 ori decat valoarea curentului nominal. Se impune deci, utilizarea unor metode de pornire ca sa asigure: - un cuplu de pornire sufficient de mare pentru a reliza pornirea in gol sau in sarcina, corespuzator conditiilor de functionare a masinii. - un curent de pornire care sa nu depaseasca valoarea limita admisibila, determinate de reteaua de alimentare, pentru a se evita caderile de tensiune. Pornirea motoarelor asincrone poate fi facuta prin cuplarea directa la reteaua trifazata, avand tensiunea si frecventa nominala sau prin cuplarea directa la retea, masina fiind cuplata initial la o tensiune redusa. Cuplarea directa la retea se aplica la motoarele asincrone cu rotorul bobinat, la care pornirea se efectueaza cu ajutorul unui reostat de pornire conectat in rotor. Pentru micsorarea curentului de pornire se mai foloseste marimea rezistentei infasurarii statorice, in cazu motoarelor cu rotor bobinat, ceea ce are ca efect si marirea cuplului de pornire. Aceste proprietati ale motorului asincron cu rotorul bobinat ii ofera o larga utilizare in actionarile electrice cand sunt necesare cupluri mari de pornire. Inversarea sensului de rotatie se realizeaza prin schimbarea intre ele a doua conecxiuni la reteaua trifazata, deoarece sensul campului electromagnetic care impune sensul rotatiei coincide cu sensul campului invartitor statoric, adica cu sensul succesiunii fortelor statorice.

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL MOTORULUI ASINCRON Se alimenteaza infasurarea statica de la o retea trifazata. Se creeaza un camp magnetic invartitor care se roteste in intrefier cu viteza unghiulara 1. 0= 0/p [rad/s] 1= pulsatia curentului statoric p=numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice 0=2f1 -f1=frecventa retelei n1=turatia campului magneic invartitor=turatia de sincronism 12

n0 [rot/min] n0=60f1/p Campul magnetic invartitor intretaie atat conductoarele statorice cat si rotorice cu aceeasi viteza. El induce t.e.m. in ambele infasurari si se numeste camp inductor. Exprimarile t.e.m. induse pe fiecare faza: In stator E1=4, 44 kw1f1w1 In rotor E2=4, 44 kw2f2w2

T.e.m. E1 si caderile de tensiune pe stator echilibreaza tensiunea la bonnele U1. T.e.m. E2 produce in infasurarea rotorica, daca aceasta este inchisa , un sistem monofazat de curenti I2. Intre curentii I2 si campul magnetic invartitor apar cupluri de forte care pun in miscare de rotatie rotorul. Acesta se roteste in acelasi sens cu campul magnetic invartitor dar cu o turatie mai mica, n< n0. Viteza relativa a campului magnetic invartitor fata de rotor este n2=n0-n Deci intre rotor si campul magnetic invartitor exista o deplasare relativa, o alunecare. Marimea care caracterizeaza diferenta dintre turatia campului invartitor si turatia rotorului se numeste alunecare si este definita astfel: s=n0-n/n0 100 [%] De aici se poate deduce turatia rotorului : n= (1-s) n0 Alunecarea poate lua urmatoarele valori: micsorare. In --- motorul nu poate atinge viteza n 0, deoarece in acest caz liniile campului magnetic invartitor nu ar mai --- conductoarele rotorice sau altfel spus nu s-ar mai induce E 2, nu ar mai aparea curentii I2 si nu s-ar mai produce cuplul de rotatie. Motorul s-ar opri. 13 la pornire, n=0, alunecarea este s=n1/n0=1 la micsorare, n=n0, alunecarea este s=n0-n/n0=0/n1=0

La sarcina nominala s 3 %, adica viteza la o sarcina nominala este apropiata de viteza de

In concluzie, pentru regimul de motor n<n0, iar alunecarea ia valori in intervalul s (0, 1) Cuplul electromagnetic si caracteristica mecanica A) Cuplul electromagnetic, Me, este creat de interactiunea dintre campul invartitor produs de stator si curentul I2 din rotor. Campul se roteste cu viteza unghiulara 1 Me=3R2I22/s1 - I2= curentul rotoric - 1= viteza cmp mg invartitor Deci se neglijeaza pierderile mecanice --- frecari cuplu util, trasmis de motor pe la ----, este aproximativ egal cu cuplul electromagnetic. M=2Mk/------Mk=U12/f12 Pk=K2R2/f1 -formula lui KLOSS -cuplul critic -alunecarea critica MMe=3R2I2/s 1 Expresia generala a cuplului M poate fi adusa la o forma mai simpla: unde: - R2= raza infasurarii rotorice

B) Caracteristica mecanica Reprezinta dependenta dintre cuplul dezvoltat de arborele motorului si turatia acestuia. Se exprima prin relatia M=f(s), tinad cont ca s depimde de viteza iar Mk si Sk sunt cuplul critic si respectiv alunecarea critica a motorului asincron, date de relatiile: Mk=K1v12/I12 Sk=K2r2/I1 In care K1 si K2 sunt constante care depind de parametri constructivi ai motorului, v 1 este tensiunea de alimentare pe o faza a circuitului statoric, f 1 este frecventa `tensiunii de alimentare si r2 este rezistenta circuitului rotoric, raportata la stator. Nota: In expresia (1) caracteristica mecanica a motorului asincron este data sub forma n/n0, se poate trece usor la forma M=f(n). Caracteristica mecanica a motorului asincrun data de ecuatia (1) este reprezentata in figura 26. Se observa ca in cadranul I cuplul motorului creste aproape liniar cu alunecarea de la 0 pana in punctul A, corepunzator valorilor critice Sk si Mk. Daca alunecarea s>sk, cuplul motorului scade. Din relatia alunecarii se observa ca pentru s=1, turatia motorului n=0. Deci punctul B corespunde pornirii motorului, cuplul motorului fiind egal cu cel de pornire (M=Mk). Daca s<1 14

se vede ca turatia n devine negativa, cuplul ramanand pozitiv, deci pe portiunea BC motorul functioneza in regim de franare. La s<1, pe portiunea OA cuplul creste cu alunecarea (deci creste odata cu scaderea turatiei) si, ca atare, functionarea motorului este stabila. Pe portiunea AB, la scaderea cuplului creste alunecarea, deci scade turatia si motorul tinde sa se opreasca (punctul B), cu alte cuvinte functionarea motorului este instabila. Deoarece motorul functioneaza stabil numai pe portiunea OA, putand dezvolta un cuplu maxim egal cu cuplul critic pentru a se evita oprirea motorului atunci cand cuplul rezistent static crete in mod accidental peste valoarea Mk, motorul asincron se proiecteaza astfel incat cuplul sau nominal sa fie mai mic decat Mk (fig. 26) Raportul =Mk/Mn, care se cunoaste coeficient de suprasarcina al motorului, se ia intre 2 si 2,5 pentru motorul asincron si el arata ca pentru a se evita trecerea functionarii motorului pe portiunea instabila, se impune ca incarcarea la arbore sa nu depaseasca de 2-2,5 ori cuplul nominal. Pentru s>0, caracteristica mecanica este situata in cadranul III si corespunde functionarii motorului asincron in regim de generator, deci in regim de franare, deoarece cuplul este negativ siturati pozitiva. Dupa cum s-a aratat, pe baza expresiei alunecarii se poate trece la reprezentarea caracteristicii mecanice naturale a motorului asincron sub forma M= f(n). In adevar, se observa ca alunecarii s=1 ii corespunde turatia n=0 iar pentru s<1 corespund turatii negative. De asemenea, pentru s = 0, turatia n = n 0 (turatia de sincronism) iar pentru alunecari negative corespunde turatia nf > n0. Facand ca ordonata OM sa treaca prin punctul de alunecare s = 1, adica de turatie n0, se obtine caracteristica mecanica naturala din figura 27. Pe aceata figura, portiunea OA corespunde functionarii stabile, iar portiunea ABfunctionarii instabile. Ramura din cadranul II corespunde functionarii in regim de generator, iar portiunea BC-regimului de cuplare inversa.

15

16