Sunteți pe pagina 1din 18

FONETICĂ

ORTOGRAFIA – MODIFICĂRI ÎN
DOOM2
Principiul fonetic

DOOM2 DOOM1 COMENTARII


concluziv, coroziv conclusiv, corosiv ca în concluzie, coroziune
container contener engl. container
chermeză chermesă fr. chermesse
galanton galantom fr. galant homme, it.
galantuomo
Principiul etimologic
DOOM2 DOOM1 COMENTARII
DN, DEX1
albigens, -ă, -i, -e albigenzi

bypass baipas/by-pass

bluft bluf

knockout, knockdown cnocaut,


conocdaun
cocktail/cocteil cocteil/coctail
cocteil/cocktail
dandy dandi/dandy

derby/derbi derbi

donquijotism donchihotism/-
jotism/-şotism
etcetera/et caetera Etcetera

jazz/jazzband jaz, jazband


DOOM2 DOOM1 COMENTARII
DN, DEX1

Nazareth Nazaret
nosema, -i Nosemă
penny, penny-ul peni/penny
penalty/penalti penalti
smeş/smash smeci, smeş, smeci
in quarto in cvarto, in cuarto
Belarus/Bielorusia v. MAE, Direcţia
Protocol:
Lista corpului
diplomatic, 2001
belarus/bielorus
Cambodgia
Côte d'Ivoire
Myanmar
Damocles Damocle

Menelaos Menelau

Oedip/Oedipus Oedip, Edip


Principiul simbolic

- ciclop, gigant, elf, - fiinţe mitice multiple


iele, muză, nimfă,
parcă, rusalcă, satin,
sirenă, titan, trol
- Participanţii la cel de- - litere mici în denumiri
al II-lea Congres
- Antichitatea, Evul - mari epoci istorice,
Mediu, Renaşterea, evenimente istorice
Reforma, Războiul majore, maniferstări
celor Două Roze, ştiinţifice, politice
Conferinţa Naţională a
Partidului
- Crăciunul, 1 - sărbători laice,
Decembrie, Paştele, religioase
Patruzeci de Sfinţi
- Alteţa sa Regală, - toate componentele
Domnia Sa, Excelenţa loc. pron. de politeţe
Voastră, Sfinţia Sa
Principiul sintactic

Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pron. niciunul şi ale adjectivului
pronominal corespunzător niciun (la fel ca vreunul, vreun) prin aplicarea principiului conform căruia
compusele trebuie deosebite grafic de îmbinările libere corespunzătoare:

nici o1 adv. + art.: nu e naivă şi nu e ≈ persoană incultă


nici o2 conj. + num.: n-am ≈, nici mai multe
niciun adj. pr., niciunui; nicio, niciunei
nici un1 adv. + art.: nu e naiv şi nu e ≈ om incult
nici un2 conj. + num.: n-am ≈ frate, nici mai mulţi
nici una1 conj. + num.: ≈, nici mai multe
nici una2 conj. + pron.: ≈, nici alta
nici unu conj. + num.: ≈, nici mai mulţi
niciunul, pr. niciunuia, niciunii, niciuna, niciuneia, niciunele, niciunora
nici unul conj. + pr.: ≈, nici altul
ACCENTUL

- O singură variantă de accentare:

DOOM2 DOOM1
adică
apedice Apendice/apendice
aripă Aripă/aripă
avarie Avarie
bismut Bismut/bismut
calcar Calcar/calcar
cobalt Cobalt/cobalt
condor Condor/condor
crater Crate/crater
despot Despot/despot
superflun Superflun/superflun
vermut Vermut/vermut
regizor Regizor/regizor
- Variante accentuale libere DOOM2 DOOM1
Acatist/acatist
Agriş/agriş agriş
Alo/alo alo
Anaforă/anaforă (fig. stil) anaforă
Antic/antic antic
Anost/anost anost
Ascilă/ascilă ascilă
Bebe/bebe bebe
Buldog/buldog buldog
Candid/candid candid
Colaps/colaps colaps
Firav/firav firav
Gingaş/gingaş gingaş
Gângan/gângan gângan
Halteră/halteră (aparate) halteră
Hatman/hatman
Intim/intim
Jilav/jilav jilav
Penurie/penurie penurie
Trafic/trafic trafic
- Schimbarea locului accentului

DOOM2 DOOM1
altădată altădată
altceva altceva
alteori alteori
ferigă ferigă
motrice motrice
prurit prurit
suntem, sunteţi suntem, sunteţi
radar radar
DESPĂRŢIREA ÎN SILABE

- este preferată despărţirea bazată pe reguli fonetice, dar este admisă şi cea care ţine
seama de elementele constitutive:
acros-tih/acro-stih, am-nezie/a-mnezie, a-nalfabet/an-alfabet, a-nonim/an-onim,
as-tupa/a-stupa, de-stupa/des-tupa, de-zechipa/dez-echipa, diag-noza/dia-gnoză,
dias-cop/dia-scop, elicop-ter/elico-pter, folc-lor/fol-clor, genti-lom/gentil-om,
litos-feră/lito-sferă, no-nagenar/non-agenar etc.

- se renunţă la criteriul morfologic când s-ar ajunge la segmente care nu sunt silabe sau
în cazul cuvintelor greu analizabile în limba română contemporană:
a-borigen (nu ab-origen), a-broga (nu ab-roga), a-brupt (nu ab-rupt), a-dopta (nu ad-opta),
de-car (nu dec-ar), de-catlon (nu dec-atlon), gas-tralgie (nu gastr-algie),
hidra-cid (nu hidr-acid), laringec-tomie (nu laring-ectomie), o-biect (nu ob-iect),
pe-di-atru (nu ped-iatru), pros-pect (nu pro-spect), psi-hi-a-tru (nu psih-i-atru),
te-tra-tlon (nu tetr-atlon)
LEXIC

-Variante lexicale libere

acont/aconto, aducţie/aducţiune, amploiat/amploaiat, analoagă/analogă,


auleu/auleo, apocalips/apocalipsă, boss/bos, cartilaj/cartilagiu, cana/canea,
cearceaf/cearşeaf, chimono/chimonou, clovn/claun, cocktail/cockteil,
corijent/corigent, corijenţă/corigenţă, coperţi/coperte, daravelă/daraveră,
dicotomie/dihotomie, dicţie/dicţiune, dumiri/dumeriextravertit/extrovertit,
fierăstrău/ferăstrău, filosofie/filozofie, frecţiona/fricţiona, găluşte/găluşti,
hilar/ilar, hilaritate/ilaritate, Hristos/Cristos, Isus/Iisus, incarna/încarna,
lebăr/lebărbust, lezmaiestate/lezmajestate, ligheane/lighene, luminiscenţă/
luminescenţă, obroc/oboroc, parmalâc/parmaclâc, pântec/pântece,
perchiziţie/percheziţie, pampas/pampa, piptăn/pieptene, piuneză/pioneză,
poliloghie/polologhie, schimnic/schivnic, tumoare/tumoră, votcă/vodcă
- Eliminarea unor variante lexicale acceptate în DOOM1:

arantare//afruntare, aici//aicea, altminteri//altmintrelea, angină//anghină,


astm//astmă, carafă//garafă, cârdăşie//cărdăşie, cârnat//cârnaţ,
de-a-ndăratelea//de-a-ndărătele, de-a-ndoaselea//de-a-ndoasele,
de-a-npicioarelea//de-a-npicioarele, de asemenea//de asemeni, de-a v-aţi
ascunselea// de-a v-aţi ascunselea, desagă//desag, dispera//despera,
eteroclit//heteroclis, heterodox//eterodox, flăcăiandru//flăcăuandru,
galanton//galantom, împături// împătura, monosilabă//monosilab,
muchie//muche, parimie//paremie, pergamut// bergamut,
pretutindeni//pretutindenea, respirator//respiratoriu, scrijeli//scrijela,
şleampăt//şlampăt, tahimetru//taheometru, termofica//termifica, termoficare//
termificare, tochitură (mâncare)//topitură, văitare//văietare,
văitătură//văietătură, virusologie//virologie
Compunerea
- se scriu cu cratimă compusele bine-creştin „cuviincios”, bine-cunoscut
„celebru”, bine-venit „oportun” spre deosebire de grupurile de cuvinte care îşi
păstrează sensul: bine crescut „dezvoltat” ş.a.m.d.
- se scriu cu cratimă adverbele compuse odată, orişicât, diseară/deseară, dar
separat grupurile de cuvinte cu structură asemănătoare unde componentele
îşi păstrează sensul: o dată, nici o dată, după amiază;
se scriu cu cratimă adverbele compuse alaltăieri-noapte, azi-mâine, mâine-
dimineaţă;
- se generalizează scrierea cu cratimă a compuselor nesudate care denumesc
substanţe chimice, specii de plante, de animale: cinci degete, viţă-de-vie,
bună-dimineaţa (plantă), peşte-auriu, peşte-cu-spadă, peşte-ciocan;
- se scriu cu cratimă substantivele compuse, cu unitate semantică şi
gramaticală redusă: bună-credinţă, bună-creştere, bună-cuviinţă, bună-
dimineaţa, bun-rămas, dublu-casetofon, prim-balerin, prim-procuror, prim-
solist, cuvânt-înainte, mai-mult-ca-perfect.
MORFOLOGIA
SUBSTANTIVUL
1. Numărul plural al substantivelor
- Numele pomilor/arbuştilor fructiferi se grupează în categoria masculinelor cu pluralul în
-i, iar ale fructelor în categoria femininelor cu pluralul în -e: aluni-alune, caişi-caise,
castani-castane, coacăză-coacăze, corcoduşă-corcoduşe, măceaşă-măceşe,
migdală-migdale, pară-pere, prună-prune, smochină-smochine, vişină-vişine;
excepţii: gutuie-gutui, lămâie-lămâi, nucă-nuci;
sub presiunea uzului sunt tolerate şi formele duble de plural: căpşuni / căpşune, cireşi /
cireşe;
- la substantivele care denumesc acţiunea de a ucide (sufixul -icid) pluralul în -uri a fost
înlocuit cu -e: feticide, fratricide, genocide, infanticide, matricide, paricide, patricide;
- înlocuirea desinenţei-uri cu -e şi la alte categorii de substantive: aragaze, codicile,
cristaline (omonime cu adjectivul), eşafoade, lipoane, pandişpane, prepelece,
transperante, tighele;
- variante opţionale: antete/anteturi, coperţi/coperte, evuri/evi, fagoturi/fagoţi,
găluşte/găluşti, itemi/itemuri/iteme, maratonuri/maratoane, niveluri/nivele,
robineţi/robinete
2. Substantive invariabile ca formă

- împrumuturile din franceză terminate în -u vocalic (accentuat în etimon): bantu, emu,


gnu, marabu, nandu, zebu; au forme variabile inanimatele / abstractele similare:
atun-atuuri, haiku-haikuuri, iglu-igluuri, paspartu-paspartuuri, remu-remuuri;

- formele latineşti de plural sunt fără flexiune în limba română: addenda, carrigenda,
marginalia, miscelanea;

Se admit unele forme flexionare pentru media: art. media, g.d. mediei

mass-media, art. mass-media, g.d. mass-mediei;

cognomen, pl. cognomina;


3. Dublete lexicale difrenţiate semantic

abstracţie (omitere) / abstracţiune (noţiune, idee), complet (judecătoresc) /


compleu (vestimentar), conversie (rectificare) / conversiune (schimbare),
depresie (deprimare) / depresiune (relief), emisie (emitere) / emisiune
(program emis), frecţie (masaj) / fricţiune (frecare, dezacord), posesie
(posedare) / posesiune (obiect posedat), prospecţie (economic) /
prospecţiune (geologică), rapt (răpire) / raptus (tulburare mintală), secretari,
-i (funcţionar) / secreter, -e (mobilă), paşte (anafură) / Paşte (sărbătoare),
permisivitate (toleranţă) / permitivitate (noţiune din domeniul fizicii);
motto (citat introductiv) / moto (mobil autopropulsat)
FLEXIUNEA VERBULUI
- a continua: forma uzuală (eu) continui;
- verbele de conjugarea a IV-a la care uzul oscilează între disinenţele cu şi fără
argumentul -esc / -eşt(i/e):
- dibuie / dibuieşte, drăcuie / drăcuieşte, orbecăie / orbecăieşte, ţăcăne /
ţăcăneşte;
- bântuie, bombăne, dăinuie, lipăie, mormăie, plescăie, pleoscăie, turuie,
zbănţuie;
- biciuieşte / biciuie, biruieşte / biruie, bocăneşte / bocăne, tânguieşte / tânguie;
- clămpăneşte, flencăneşte, tencuieşte, ticăieşte, târguieşte, târnuieşte,
- trăncăneşte,tistuieşte, zăngăneşte, zdrăngăneşte;
- orbăcăie / orbăcăieşte, tânguie / tânguieşte;
târguieşte;
- a păcăni – păcăneşte, a înăbuşi – inăbuşeşte, a năbuşi – năbuşeşte
- verbele de conjugarea I cu / fără argumentul -ez (-) / -ează:
- înjgheabă / înjghebează, înstrună / înstrunează, reanimă / reanimează,
răşchiră / răşchirează;
- animă, ignoră, imploră, îmbibă, îndrumă, înfioară, înfoaie;
- preliminează / prelimină;
- devorează, îmbunează, înhăitează, însăilează, prosternează;
- a devora – devorează, a ignoră – ignoră, a măcăni – măcăne.