Etnogeneza romneasc

Etnogeneza romneasc cuprinde 2 etape importante: 1) Romanizarea geto-dacilor 2) Asimilarea slavilor Provincia Dacia ,organizata de Traian in 106, cuprindea Banatul,Oltenia,Transilvania,cu exceptia nordului.In afara provinciei mai ramaneau teritorii locuite de dacii liberi:Muntenia,Moldova,Maramures,Crisana. Provincia Dacia era condusa de un guvernator numit de imparat,cu titlul de legatus Augusti,care isi avea resedinta intr-un oras construit de Traian,colonia Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmisegetusa. Romanizarea a fost un proces istoric,lingvistic si cultural deosebit de complex,desfasurat in etape si in conditii specifice,prin actiunea unor factori cu actiune vizibil si urmari dovedite (administratia, armata, colonistii, veteranii) si a unor factori cu actiune mai putin vizibila (stilul de viata roman). Etapele esentiale ale romanizrii in Dacia au fost: etapa preroman (sec I .Hr. sec I d.Hr.), cand au au avut loc numeroase contacte intre civilizatia dac si cea roman. etapa stpnirii romane (106-271 d.Hr.) cea mai profunda si mai durabila. etapa postroman (dupa 271-275 d.Hr.) cand civilizatia roman a continuat sa existe si sa se dezvolte in conditiile incetarii autoritatii statului roman. Factori ai romanizarii: o Administratia: guvernatorul si toti functionarii cu atributii administrative,edilitare si fiscale vorbeau limba oficiala a administratiei romane,latina. o Armata a avut un rol esential in apararea provinciei si consolidarea vietii romane.Armata roman a avut un efectiv numeros,de aprox 40-50.000 de militari,compus din legiuni,constituite din cetateni romani si trupe auxiliare,formate din provinciali de diferite etnii,intre care singurul mijloc de comunicare a fost limba latina populara. o Colonitii.colonizarea a fost o actiune dirijata de statul roman.Eutropius(sec.IV d.Hr.) spune ca romanii au adus colonisti in Dacia din toata lumea roman,pentru popularea oraselor si cultivarea ogoarelor. In secolul III, provincia Dacia este din ce in ce mai atacata de populatii migratoare.In anul 271,imparatul Aurelian a luat decizia parasirii provinciei,stabilind granita imperiului pe Dunare. Retragerea aureliana a insemnat parasirea provinciei Dacia doar de catre armata si administratia roman.Cea mai mare parte a populatiei daco-romane a ramas la nord de Dunare. Sinteza daco-roman s-a dovedit solid si va constitui piatra de temelie pt formarea pop orului romn. Slavii au fost migratorii care au avut rolul cel mai important in formarea poporului romn si a limbii romne.Erau originari din Rasaritul Europei,iar in secolul VI sunt prezenti pe teritoriul de la nord de Dunare.In anul 602,cei mai multi au trecut la sud de Dunare,fiind asimilati de populatia daco-roman.Se considera ca procesul de etnogeneza al romnilor s-a incheiat abia in secolul VII-VIII,dupa asimilarea slavilor. Astfel,limba romn are 3 componente principale: substratul geto-dac,stratul latin si adstratul slav.

Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor

Romanitatea romnilor este o tema abordata de istorici si politicieni in contextul unor transformari nationale controversate. Romanitatea romnilor a fost inteleasa de-a lungul timpului prin ideea originii daco-romane a romnilor,latinitatea limbii lor, continuitatea daco-roman in conditiile migratorilor si unitatea de neam.Toate aceste idei sunt argumentate prin dovezi istorice certe. Teoria continuitaii a fost sustinuta de majoritatea istoricilor romni si strini.Potrivit acesteia,pop orul romn s-a format prin romanizarea geto-dacilor si asimilarea slavilor si a locuit neintrerupt la nord de Dunare. In Evul Mediu, romanitatea romnilor a starnit interesul umanistilor italieni.In contextul amenintarii otomane,ei au incercat sa mobilizeze crestinatatea pentru apararea mostenirii Imperiului Roman.Un exemplu il reprezinta Papa Pius al II-lea,care in lucrarea Cosmografia sustine romanitatea romnilor prin originea daco-roman a acestora si latinitatea limbii lor. Din Italia,ideile umaniste s-au raspandit in intreaga Europa.Astfel,Antonio Bonfinius in lucrareaDecadele argumenteaza romanitatea prin originea daco-roman a romnilor ,latinitatea limbii lor si continuitatea in conditiile migratiilor. In spatiul romnesc,umanismul s-a manifestat mai intai in Transilvania.Nicolaus Olahus, in scrierea istorica Hungariaafirma ca romnii din Moldova,ara Romneasc si Transilvania sunt descendentii colonistilor romani,ceea ce explica limba lor latin.Cronicarii Grigore Ureche,Miron Costin,Ion Neculce,Constantin Cantacuzino si Dimitrie Cantemir exprima cu totii, in scrierile lor, autohtonia si romanitatea romnilor. In secolul al XVIII-lea,romanitatea romnilor devine o arma politica in lupta impotriva stapanirii maghiare si austriece.Imparatul Leopold I le oferea romnilor posibilitatea de a avea un reprezentant care sa le apere interesele,in conditiile acceptarii unirii cu Biserica Romei.Astfel,s-a creat Biserica Greco-Catolic sau Unita,al carei episcop,Inochentie Micu-Klein solicita drepturi pt romni si aduce in sprijinul revendicarilor sale argumentul romanitii,sustinut prin vechimea si continuitatea neintrerupta a romnilor. In a 2-a jumatate a secolului,miscarea se laicizeaza,fiind coordonata de catre invatatii Scolii Ardelene: Samuel Micu,Petru Maior,Gheorghe Sincai,Ion Budai-Deleanu.Astfel,ei au sustinut teoria romanitii pure si au eliberat Supplex Libellus Valachorum,in care cereau drepturi pt poporul romn din Transilvania,pe baza unor argumente istorice exagerate,cum ar fi originea pur roman ,formulata din dorinta de a evidentia contrastul dintre trecutul nobil si prezentul intunecat. La sfarsitul sec. al XVIII-lea si mai ales la inceputul sec. al XIX-lea se formuleaza si argumente impotriva autohtoniei romnilor. Teoria imigrationista a fost sustinuta de unii istorici maghiari si austrieci.Principalul ei reprezentant a fost istoricul austriac Robert Roesler(XIX).Potrivit acestei teorii: -geto-dacii au disparut in urma razboaielor cu romanii; -in urma retragerii aureliene Dacia a fost parasita de toti locuitorii sai,iar la venirea lor in Transilvania maghiarii au gasit un teritoriu nelocuit; -poporul roman s-a format la sud de Dunare si au migrat abia in sec XIII la nordul fluviului. Roesler aducea in sprijinul teoriei sale urmatoarele argumente: -Dacia nu a putut fi romanizata in doar 165 de ani; -romanii nu au cucerit intregul teritoriu locuit mai tarziu de romni; -lipsa izvoarelor scrise,privindu-i pe romni in perioada marilor migraii; -prezenta cuvintelor slave in limba romn; -unele asemanari dintre romn si albanez; Evenimentul care a determinat aceasta reactie de opozitie a fost unirea din 1859,prin care Cuza devenea domn al Moldovei si al rii Romnesti. Teoria lui Roesler a fost combatuta de numerosi istorici romni(B.P.Hasdeu,A.D.Xenopol,N.Iorga).

Primul istoric care ia atitudine fata de noua versiune a teoriei imigrationiste,dar si fata de exagerarile latiniste este B.P.Hasdeu,care sustine supravietuirea elementului autohton geto-dac,in urma cuceririi Daciei,continuitatea dacoroman si apoi a romnilor in tot cursul Evului Mediu la nord de Dunare.Este urmat A.D.Xenopol care a dat cea mai sistematica si viguroasa replica imigrationistilor,bazandu-se pe argumente solide.Mai tarziu,Nicolae Iorga evidentiaza aceste adevaruri in baza unei documentatii impresionante de izvoare scrise. Potrivit istoricilor romni,teoria imigrationista are mai mult un fundament politic decat unul stiintific.Scopul ar fi fost justificarea statului de inferioritate a romnilor din Transilvania. In secolul al XX-lea au fost formulate noi teorii la adresa romanitatii romnilor,doua dintre ele complet exagerate: -Teoria dacismului pur a fost sustinuta de unii istorici romni,incepand cu a 2-a jumatate a sec XIX ,dar s-a dezvoltat mai ales in perioada national-comunista.Potrivit acestei teorii,poporul romn are o origine pur dacic,iar lb romn este de fapt limba dacilor,care se aseamana cu latina,dar se nu trage din aceasta.(Nicolae Densusianu) -Teoria panslavista a fost sustinuta de istorici sovietici,precum si de istorici romni in perioada de inceput a regimului comunist.Aceasta teorie exagereaza contributia slavilor la formarea poporului romn,cautand sa evidentieze legturile vechi de fratie dintre romni si rusi.Exista un popor moldovenesc si o lb moldoveneasca diferite de poporul romn si lb romn.(Mihail Roller) Romnii au avut constiinta originii comune,a unitatii de neam,a vechimii,continuitatii si originii latine in tot cursul secolelor trecute,ceea ce a stat la baza formrii constiintei nationale si furirii statului romn modern.