Sunteți pe pagina 1din 5

6.11.

2006

Genul Aspergillus Generalitati: Unul din cele mai bogate si mai raspandite genuri din natura. Unele specii sunt daunatoare omului, animalelor si pantelor, altele sunt folositoare fiind utilizate la producerea unor enzime, acizi organici, pigmenti, antibiotice, diverse bauturi din orez, branzeturi si altele. Aspergillus prezinta hife ramificate, incolore sau colorate in nuante deschise si numai la cateva specii hifele sunt colorate in brun sau de alta culoare. Aparatul conidial se compune din conidiofori care-si are originea fie din filametele miceliului de baza, denumita celula picior, fie ca ramuri laterale ale miceliului aerian. Conidioforii sunt constituiti dintr-un singur ax drept cu peretele subtire neted, necolorat sau colorat in nuante de galben pana la brun deschis. Sunt septati sau neseptati, iar la capat se umfla intr-o vezicula de forma si marime variabila, elemente ce constituie caractere de diferentiere a diferitelor specii. Vezicula este acoperita total sau numai pe jumatate de sterigme. Acestea sunt dispuse pe un singur rand sau pe mai multe randuri, de regula 2. La unele specii se intalnesc ambele aituatii. Acestea pot fi egale sau diferite ca dimensiune, fialide sau celule conidiogene primul rand de sterigme. La capatul sterigmei secundare se dezvolta conidiile de dimensiuni si forme diferite care pot fi netede sau neregulate. Peretele poate sa fie necolorat sau colorat in galben, verde, brun in functie de specie. Conidiile se dezvolta sub forma de lanturi de diferite marimi legate una de alta printr-un conectiv care poate fi vizibila sau nu. Veziculele cu sterigmele si conidiile constituie capetele conidiogene, care au diverse forme , lungimi si culori, in functie de specie. Pot fi galbui, albe, crem sau verzi. Coloniile de Aspergillus se recunosc dupa forma, culoare, aspect si dimensiunea lor, caractere care variaza cu compozitia mediului, temperatura de incubare, lumina si alternanta cu intunericul cu varsta si altele. Caracteristice coloniilor sunt elemente de identificare a speciillor. La identificare trebuie sa tinem seama de urmatoarele: * Culoarea miceliului aerian, care include filamentele miceliului vegetativ si capetele conidiogene si alte structuri morfologice care datorita abundentei lor pot imprima culoarea caracteristica a speciei sau a grupului respectiv. * Pigmentatia miceliului bazal sau submers si care se observa prin aversul examinarii coloniei. * Marginea coloniilor, la multe specii este bine delimitata sau difuza, poate fi neteda sau lobata, este submersata sau aeriana. * Forma coloniilor variaza de la circulara la neregulata sau stelata, bombata, umbillicata cu suprafata neteda cu santuri radiale sau incretita neregulat, caractere care pot varia cu mediul de cultura, temperatura sau alti factori. * Aspectul sau textura coloniilor difera de la o specie la alta. Unele culturi pot fi catifelate, pufoase, pasloase sau lanoase ca vata sau grauntoase cu aspect de

crusta. * Zonarea coloniilor apare la unele specii cum este Aspergillus Ochraceus la care apare zonarea cand este cultivata pe madiu czapek. * Mirosul poate fi un indicator de recunoastere a unor specii. Unele emana un miros de mucegai, altele de fructe sau nedefinit. Aspergillus Alutacens Repartitie geografica si ecologie: Este un contaminant al substraturilor vegetale care intra in alimentatia atat a omului cat si a animaleor. A fost gasit pe boabele de cafea verde, in diverse condimente, alune, orez si porumb. Izolare si cultivare: Se dezvolta foarte bine pe mediu czapek. insa elementele structurale pot fi exprimate si pe mediu sabouraud cat si pe cel de cartof. Temperatura de incubare este de 25'C Morfologia coloniei si dinamica de crestere: Coloniile cresc rapid. Sunt plane sau striate, iar culoarea la inceput este crem ca mai tarziu sa vireze in ocru. Pe mediu cu extract de cartof dupa 7 zile la 25'C apar colonii cu culoare crem mamelonate, iar la periferia coloniei apare un halou crem cenusiu. Pe mediu saboraud tot dupa 7 zile la 25'C, de culoare crem cu prezenta unor cute care converg catre centru dand aspectul coloniei de crater vulcanic. Periferia coloniei este delimitata de la un brau discret de culoare albicioasa. Aspecte microscopice: Capetele aspergiloase sustinute de conidiofori lungi pigmentati in galbui inchis. Sterigmele sunt biseriate care imbraca o vezicua globuloasa si sustin lantul de conidii sub forma sferica. Toxigeneza: Aceasta specie produce acrotoxina A. Aspergillus Flavus Ecologie si repartitie geografica: Se intalneste pe resturi vegetale si in sol. Este reprezentantul care produce aflatoxine, cand se dezvolta in special pe seminte oleaginoase. Izolare si cultivare: Se izoleaza din nutreturi combinate pe medii obisnuite:czapek, extract de cartof cu geloza, temperatura de incubare fiind de 25'C. Morfologia coloniei si dinamica de crestere:

Cresc rapid, sunt de culoare verde deschis, iar reversul coloniei este necolorat. Aspecte microscopice: Capetele aspergilare sunt globuloase, bine dezoltate in portiunea terminala. Sterigmele sunt biseriate la conidioforii maturi si uniseriate la cei tineri.. Conidiile sunt de culoare verde, de forma sferica si sunt dispuse in lanturi. Patogenitatea: La om produce aspergiloza pulmonara si sinuzite cronice, iar la pasari afectiuni respiratorii. Toxigeneza: Produce micotoxine numite aflatoxine tipul: B2, G1, B2, G2 Aspergillus Fumigatus Ecologie si repartitie geografica: Se izoleaza din sol, de pe diverse plante fiind specia cea mai raspandita in natura. Este un parazit facultativ al aparatului respirator la pasari. Izolare si cultivare: Se izoleaza pe medii uzuale, la temperatura de 25'C si spre deosebire de alte specii de aspergillus el este termofil (se dezolta bine la 48'C ). Morfologia coloniei si dinamica cresterii: Pe mediu czapek. Apar colonii catifelate albe, care mai tarziu se dezvolta in gazon de culoare verde cenusie. Aspecte microscopice: Conidioforii sunt lungi cu perete neted de culoare brun inchis. Sterigmele sunt uniseriate si sunt dispuse paralel cu axul conidioforului. Conidiile sunt sferice dispuse in lanturi. Patogenitatea: Este agentul cauzal al diverselor aspergiloze intalnite la om cu localizari diverse: pulmonare, nazale, oculare, cerebrale, osoase, cardiovasculare si viscerale. La animale poate determina avortul ( la vaci ) si aspergiloza respiratorie la pasari. Este implicata de la 65% in avortul la vaci. Aspergillus Nidulans Ecologie si repartitie geografica: Se izoleaza din:sol, resturi vegetale si diferite seminte depozitate.

Izolare si cultivare: Medii uzuale - la temperatura de 25'C Morfologia coloniei si dinamica cresterii: Aspect prafos de culoare verde inchis spre brun oliv. Aspecte microscopice: Conidioforii sunt de culoare bruna. Sterigmele biseriate dispuse pe partea superioara a veziculei si poarta conidii asezate in lanturi. Patogenitatea: La subiectii imunodeficitari poate determina infectii pulmonare. Aspergillus Niger Ecologie si repartitie geografica: Se izoleaza din sol, furaje, seminte, fructe si legume uscate. Izolare si cultivare: Medii uzuale - la temp. de 25'C. Morfologia coloniei si dinamica cresterii: Coloniile la inceput au culoare alb-galbuie devenind mai tarziu negre sau brun inchis cu aspect granular. Se dezvolta foarte rapid. Aspecte microscopice: Conidioforii sunt bine dezoltati, pigmentati in brun in portiunea distala. Sterigmele sunt biseriate cu alte conidii sferice pigmentate in brun si sunt dispuse in lanturi. Patogenitate: Este implicat frecvent in aparitia aspergiloamelor, putand aparea ca infectii cutanate, pulmonare sau sistemice. Se izoleaza frecvent din leziuni de otita cronica. Toxigeneza: Elaboreaza aflatoxine si aspergilina. Aspergillus Versicolor

Ecologie si repartitie geografica: Raspandit in zonele temperate si reci. Se izoleaza din sol, din substraturi vegetale inclusiv

de pe peretii cladirilor cu igrasie. Este un contaminant obisnuit al fanului de lucerne sau care a fost conservat in conditii proaste. Izolare si cultivare: Medii uzuale - temp. de 25'C Morfologia coloniei si dinamica cresterii: Coloniile au o crestere lenta, prezinta o textura catifelata cu centrul proeminent si cu striatii radiale marginale. Culoarea este in functie de vechimea coloniei:la inceput este alb-galbuie apoi galben verzuie si in final verde inchis. Suprafata coloniei mature prezinta un exudat clar, incolor sub forma de picaturi. Aspecte microscopice: Capetele aspergilare sunt rotunde, iar conidioforii sunt lungi si netezi. Sterigmele sunt biseriate si se termina cu lanturi de conidii de forma sferica. Patogenitate: Este implicat frecvent in micotoicoze la om si animale, la om determinand infectii foarte grave. Toxigeneza: Elaboreaza o micotoxina numita sterigmatocistina.