Investete n oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritar: 1. 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie: 1.1 Acces la educaie i formare profesional iniial de calitate Titlul proiectului: Managementul situaiilor de criz la nivelul unitii colare Beneficiar: Ministerul Educaiei Naionale Contract nr: POSDRU/85/1.1/S/64345

PORTOFOLIU ABSOLVIRE
Modul II " Metodologia gestionarii situatiilor de criza "

VIOLENA N MEDIUL COLAR

GRDINIA CU PROGRAM PRELUNGIT ROVINARI

Coordonator grup, Prof Cosma Cristina

Coordonator lucrare, Prof. Cosma Cristina Absolvent, Prof. Psrin Maria

2013

_________________________________________________________________ Not: Lucrarea va avea minim 25 pagini, maxim 50 pagini, scrise la 1 rnduri, cu Times New Roman de 12 i diacritice. Lucrarea va fi o aplicaie practic pentru coala dvs. pe una din temele studiate pe parcursul modulului.

VIOLENA N MEDIUL COLAR

Violena este una din marile probleme ale lumii contemporane.Presa scris sau autovizual, informeaz n permanen cu privire la diverse manifestri ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, precum rzboaiele ori crimeleterifiante, btile,violurile, furturile, distrugerile de bunuri, i pn la cele mai puin ocante( dar nu mai puin vinovate), cum ar fi violenele verbale, toate acestea, susinute de o abunden de imagini violente, se perind zilnic prin faa ochilor notri.n acest context, apariia diferitelor forme de violen n mediul colar pare aproape o fatalitate i devine adesea un lucru obinuit, cu care oamenii coexist fr mcar a mai sesiza pericolul.Problema violenei n coal poate i trebuie s devin o tem de reflecie pentru toi cei implicai n actul educaional.Cu att mai mult cu ct coala dispune, credem ,de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenei i pentru a rupe cercul vicios al violenei n mediul colar. 1. CE ESTE VIOLENA ? VIOLEN I AGRESIVITATE Definirea violenei s-a dovedit a fi o ncercare extrem de dificil.Acest fapt se explic prin complexitatea fenomenului, dar i prin marea diversitate a formelor sale de manifestare.Dificultatea a aprut i din cauza asocierii, chiar a confundrii violenei cu agresivitatea.Exist ns o serie de delimitri ntre cele dou concepte. Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior,care nseamn ,, a merge ctre, i a evoluat apoi n agredire, ce semnific ,, a merge ctrecu un spirit belicos, cu tendina de a ataca. Mai trziu, termenul a dobndit un alt neles, acela de ,,comportament distructiv i violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine(Popescu-Neveanu, 1978).n Dicionar de psihanaliz, Laplanche i Pontalis(1994, pag. 34) definesc agresivitatea drept ,,tendin sau 2

ansamblu de tendine ce se actualizeaz n conduite reale sau fantasmatice care intesc s fac ru altuia, s-l distrug, s-l constrng, s-l umileasc, etc. O problem viu discutat este dac agresivitatea constituie o trstur nnscut sau una dobndit.Altfel spus, un individ este agresiv din natere sau devine astfel prin fora mprejurrilor. Pentru Sigmund Freud, agresivitatea e o for endogen, pulsional, nnscut.Agresivitatea este deci un instinct.Fcnd o distincie ntre dou categorii de instincte, instinctul vieii(Eros) i instinctul morii(Thanatos), Freud include agresivitatea n instinctul morii, care este responsabil de conduitele distructive ale individului. n 1963, cunoscutul etolog Konrad Lorenz lansa teza conform creia comportamentul agresiv ar fi pus n slujba conservrii speciilor. El accentua deci natura biologic-instinctual a comportamentului agresiv, pe care l regsim i la nivel infrauman.Lorenz afirma c ,,omul ine n mn arma atomic, iar n inim instinctul agresiunii pe care raiunea nu l poate controla. Chiar dac teoriile cu privire la natura instinctual a agresivitii umane au fost criticate i respinse, nu poate fi negat n totalitate rolul factorilor biologici n producerea agresivitii. Noiunea de violen este diacutat n relaie cu agresivitatea.Rddcina latin a termenului violen este vis, care nseamn ,,for i trimite la ideea de putere, de dominaie, de utilizare a superioritii fizice mpotriva altuia.Exist numeroase definiii ale violenei.Eric Debarbieux (1996, pp. 45-46), specialist n problematica violenei n mediul colar, ofer o definiie prin care surprinde ansamblul fenomenului violenei: ,,violena este dezorganizarea brutal sau continu a unui sistem personal, colectiv sau social, i care se traduce printr-o pierdere a integritii, ce poate fi fizic, psihic sau material. Y.A. Michaud(1978, pp. 19-20) ncearc o definiie mai subtil a violenei, plecnd de la trei categorii de factori: ,,Violena apare atunci cnd, ntr-o situaie de interaciune, unul sau mai muli actori acioneaz de o manier direct sau indirect, unitar sau distribuit, aducnd prejudicii altora n grade variabile, fie n integralitatea lor fizic, fie n integralitatea lor moral, fie n posesiunile lor, fie n participrile lor simbolice i culturale.Pot fi identificate trei elemente care surprind nelesul acestui concept: - violena este o situaie de interaciune(implic unul sau mai muli actori); - violena este o aciune prin care se aduc prejudicii altora(corporale, morale,etc); - aceste prejudicii se manifest prindiferite modaliti(directe sau indirecte). Pentru Florence Dardel Jaouadi(2000, p.131), importante n definirea violenei sunt: tipul de relaie(abuzul de relaie), actorul( unindivid, un grup, o colectivitate) i cauza(nesatisfacerea unei nevoi).

2. TIPOLOGIA VIOLENEI J.C.Chesnais, autor al unei Istorii a violenei( 1981), subliniaz faptul c violena este o realitate schimbtoare, adesea insesizabil. El identific trei tipuri de violen, pe care le imagineaz n trei cercuri concentrice: - violena fizic este nucleul dur al violenei; n care sunt incluse faptele cele mai grave: omorurile voluntare sau tentativele de omor, violurile, loviturile i rnirile voluntare grave, furturile armate sau cu uz de violen, vtmrile corporale, tlhriile; - violena economic este acea form care afecteaz bunurile materiale(distrugeri, degradri de bunuri); - violena moral (sau simbolic) este o construcie intelectual ce trimite la conceptul de autoritate, la modul n care se exercit raporturile de dominaie. Exist diferite grade de violen.Nu putem pune pe acelai plan o crim , un viol sau o tlhrie cu o violen verbal.Violenele delimitate de Codul Penal constituie doar un nivel de violen. 3. VIOLENA N MEDIUL COLAR n mod tradiional, cola este locul de producere i transmitere a cunoaterii, de formare a competenelor cognitive, de nelegere a sensului vieii i a lumii care ne nconjoar, de nelegere a raporturilor cu ceilali i cu noi nine. n acest context, a vorbi despre violen acolo unde ne ateptm s gsim cele mai bune condiii pentru formarea i dezvoltarea armonioas a personalitii poate aprea un fapt cel puin neverosimil.n ultimii ani, violena n rndul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice.Cteva ntrebri se impun pe marginea acestui subiect: - Putem vorbi de o cretere a violenei n rndul elevilor? Care sunt faptele ce pot fi ncadrate n violena colar? Exist zone i coli care sunt mai predispuse la violen? Ce poate face cola pentru prevenirea violenei juvenile? Ce numim violen colar? n primul rnd, atunci cnd vorbim despre violen colar nu putem s ne limitm la actele de violen care cad sub incidena legii. Violena colar este un fenomen mult mai larg, ce trebuie evaluat i cu ajutorul altor indicatori. Jacques Pain (2000, p.72) repereaz dou tipuri de violen n mediul colar: - violenele obiective, care sunt de ordinul penalului (crime, delicte) i asupra crora se poate interveni frontal;Poliie i Justiia sunt obligate s colaboreze direct cu instituiile colare; - violenele subiective, care sunt mai subtile, in de atitudine i afecteaz climatul colar; sunt incluse aici atitudinile ostile, dispreul, umilirea, jignirea, sfidarea, lipsa de politee, absenele de la ore, refuzul de a rspunde la ore i de a participa la activiti sau ceea ce unii autori numesc 4

atitudini anticolare.O form de violen extrem de rspndit n mediile colare este violena verbal. Violena colar trebuie deci determinat lund n calcul contextul i cultura colar.Profesorii dintr-o coal pot propune grile de lectur a violenei n funcie de referinele lor culturale, dar i de normele interne de funcionare a instituiei colare.Violena perturb grav mediul colar. A lua n serios problema violenei n mediul colar nseamn a demara cercetri riguroase, a merge pe teren cu instrumente metodologice precise, care s permit msurarea fenomenului. Violena este, n opinia lui Debarbieux, i fapt i reprezentare.Este necesar s se tie dac, n instituiile cele mai variate, elevii i adulii percep n acelai mod violena i care este intensitatea violenei percepute. Anchetele de teren(Pain, 1992, p. 117) au pus n eviden o mare diversitate a formelor de violen ce se manifest n mediul colar: de la violena verbal(injurii, ameninri, jigniri) la violenele fiyice(lovituri, ncierri), degradri ale bunurilor(scris pe perei, spart geamuri, deteriorat mobilierul, etc), refuzul de a lucra, absenteism, perturbarea cursurilor, pn la furturi, agresiuni armate, violene sexuale, consum de droguri.Este firesc ca n astf el de condiii unii elevi s se simt ameninai i chiar terorizai de ideea de a merge la coal. Aadar, fenomenul violenei colare se ntinde pe o scar larg, la ale crei capete se afl violena fizic(extrem de mediatizat de altfel, dar fr analize temeinice ale cauzelor ce o provoac), respectiv incivilitile(care sunt foarte numeroase i pot afecta grav ambiana colar). Cauzele violenei n mediul colar Violena colar este asociat, n general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde srcia este la ea acas.De aceea, atunci cnd se vorbete despre violen n coal, se consider drept surse defavorizante anumii factori exteriori ai colii: mediul familial, mediul social, ca i unii factori ce in de individ, de personalitatea lui. Mediul familial reprezint, credem, cea mai important surs a agresivitii elevilor. Muli dintre copiii care prezint un profil agresiv provin din familii dezorganizate; ei au experiena divorului prinilor i triesc n familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat i de criza locurilor de munc, de omajul ce-i atinge pe foarte muli prini.Prinii sunt confruntai cu numeroase dificulti materiale, dar i psihologice, pentru c au sentimentul devalorizrii, al eecului. n aceste condiii, ei nu mai sunt sau sunt puin disponibili pentru copiii lor.Pe acest fundal apar probleme familiale foarte grave, care-i afecteaz profund pe copii: violena intrafamilial, consumul de alcool, abuzarea copiilor, neglijena, la care se adaug i importante carene educaionale- lipsa de dialog, de afeciune, inconstana n cerinele formulate fa de copil, utilizarea mijloacelor violente de sancionare a copilului. 5

Mediul social conine, la rndul su, numeroase surse de influen de natur s induc, s stimuleze i s intrein violena colar: situaia economic, slbiciunea mecanismelor de control social, inegalitile sociale, criza valorilor morale,mass-media, unele disfuncionaliti la nivelul factorilor responsabili cu educaia tinerilor, lipsa de cooperare a instituiilor implicate n educaie. Conjunctura economic i social provoac anumite confuzii n rndul tinerilor, care ncep s se ndoiasc de eficacitatea colii, de utilitatea tiinei.i aceasta cu att mai mult cu ct ei constat c coala nu le asigur inseria profesional. Un mediu social n criz( criza locurilor de munc, criza familiei, criza valorilor) afecteaz profund dezvoltarea personalitii copilului. Trsturile de personalitate ale elevului sunt i ele ntr-o strns corelaie cu comportamentele violente. Adolescena este o perioad de transformri profunde pe plan fizic, psihic i social. Schimbrile fizice care ncep la pubertate sunt adesea foarte brutale i adolescenii le triesc ca pe o veritabil metamorfoz. O caracteristic important este relaia pe care adolescentul o stabilete cu propriul corp. Corpul este suportul privilegiat al exprimrii personalitii i, n aceste condiii, asistm la excese n privina vestimentaiei, coafurii, machiajului. Look-ul este cnd o modalitate de afirmare, de impunere a personalitii, cnd o carapace sub care se ascund multe neliniti i temeri. Adeseori, el oscileaz ntre sentimentul de putere, de for, i sentimentul de ndoial, de descurajare, de scdere a stimei de sine. Pentru a se apra de aceste emoii, adolescenii dezvolt reacii de provocare, de agresivitate, de opoziie fa de prini i profesori. n aceast perioad att de dificil, dialogul prini-copii i profesori-elevi este absolut necesar. Adolescentul dorete s fie neles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiv, dar , el nu recunoate i nu exprim acest lucru. Se poate spune c, violena n coal pleac n primu l rnd de la undeficit de comunicare. coala ca surs a violenei Fenomenul violenei colare este extrem de complex, iar la originea lui se afl o multitudine de factori.coala nsi poate reprezenta o surs a unor forme de violen i acest lucru trebuie luat n consideraie n conceperea diferitelor programe de prevenire i stpnire a violenei. coala este un loc unde elevii se instruiesc, nva, dar este i un loc unde se stabilesc relaii, se promoveaz modele, valori, se creeaz condiii pentru dezvoltarea cognitiv, afectiv i moral a copilului.Clasa colar constituie un grup ai crui membri depind unii de alii, fiind supui unei micri de influenare reciproc ce determin echilibrul funcional al cmpului educaional. Fiecare grup cere de la membrii si diferite forme de comportament. 6

Comportamentele violente ale elevului i pot avea originea i ntr-unmenagement defectuos al clasei colare, mai exact ntr-o lips de adaptare a practicilor educaionale la o populaie colar considerabil schimbat. Potrivit unor autori(Kaes, Anzieu, Thomas, 1980), prima dorin a formatorului este aceea de a-i exercita puterea .Dnd curs acestei dorine incontiente, profesorul poate influena negativ relaia sa cu elevul, deoarece va cuta s-l menin ntr-o situaie de dependen, de subordonare necondiionat. n grupurile conduse autoritar, se acumuleaz tensiuni, frustrri ce determin comportamente agresive, ostiliti ntre membrii grupului. Relaia de autoritate influeneaz i tipul de comunicare, aceasta devenind unilateral, adic profesorul e cel care emite i monopolizeaz comunicarea , iar elevul rmne doar un receptor pasiv. i alte componente ale atitudinii profesorului fa de elevi pot genera situaii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor: atitudinea profesorului de ignorare dispreuitoare a elevilor, corelat cu tendina de evaluare a lor n termeni constant negativi i depreciativi, atitudini care pot antrena un ansamblu de consecine n plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea le lecie, indiferena sau, dimpotriv, perturbarea leciilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare. Parkay i Stanford(1992, p. 349) evideniaz cteva atitudini ale profesorilor care i defavorizeaz pe elevii cu realizri mai modeste: - acord mai puin timp elevilor cu realizri mai modeste; - are mai puin rbdare cu aceti elevi; - ignor elevii cu realizri mai modeste; - le acord mai puin interes; - discrimineaz elevii cu realizri mai modeste. Aceast atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activiti, indiferena fa de ceea ce se ntmpl n clas, absenteismul, refuzul de a-i face temele, violenele verbale fa de colegi i chiar fa de profesori, comportamentele agresive. G. Weil vorbete despre sindromul eecului colar ca un factor de risc important n privina creterii violenei colare. Autorul plaseaz originea sindromului de eec colar n situaia de nvare.E levul sufer pentru c i-a decepionat prinii i profesorii, pentru c este dispreuit de colegi, i pierde stima de sine, ncrederea n capacitatea de a reui, chiar i n domeniile n care nu se afl n situaia de eec. Acesta este momentul n care pot aprea conduitele violente. Nu n ultimul rnd, modul n care profesorul distribuie sanciunile, abuzul de msuri disciplinare, de pedepse influeneaz climatul i calitatea vieii colare. 7

Prevenirea i stpnirea violenei n mediul colar Fenomenul violenei colare trebuie analizat n contextul apariiei lui. Agndi strategii, proiecte de prevenire a violenei colare nseamn a lua n consideraie toi factorii(sociali, familiali, colari, de pesonalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor.coala poate juca un rol important n prevenirea violenei colare. Pierre-Andre Doudin i M. ErkohenMarkus(2000, pp. 11-12) vorbesc de trei tipuri de prevenie pe care le poate asigura coala i care se completeaz reciproc: - o prevenie primar, care se poate realiza foarte uor de ctre fiecare profesor i se refer la dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de fiecare elev, exprimarea ncrederii n capacitatea lui de a reui; - o prevenie secundar, ce pleac de la faptul c coala reprezint un post de observaie privilegiat al dezvoltrii intelectuale i afective a elevului, iar profesorul, printr-o observare atent a acestuia, poate repera efectele unor violene la care elevul a fost supus n afara mediului colar; - o prevenie teriar, ce are n vedere sprijinul direct adus elevilor care manifest comportamente violente; acesta urmrete prevenirea recidivei i presupune adoptarea unor msuri dup producerea comporatmentului violent. Pentru ca cola s i asume acest rol de prevenire i de stpnire a fenomenului violenei, prima investiie trebuie fcut n domeniul formrii profesorilor. Este nevoie de o formare specific, n msur s permit satisfacerea cerinelor elevilor ,, cu probleme. Organizarea unor cursuri de formare a profesorilor pentru a face fa lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie s porneasc de la urmtoarele obiective: - observarea mai atent a comportamentului elevilor, pentru o mai bun nelegere a cauzelor actelor de violen; - ameliorarea comunicrii cu elevii ce manifest comportamente violente i stabilirea unor relaii de ncredere; - detensionarea conflictelor cu ajutorul formatorilor de opinie; - dezvoltarea parteneriatului coal-familie; - colaborarea cu specialiti n cadrul lucrului n reea. Este recomandabil ca aceste cursuri de formare s se centreze ndeosebi pe exerciii practice care pleac de la experiena concret a profesorilor, de la studii de caz, puneri n situaie prin care profesorii au ocazia de a schimba opinii, de a gsi soluii din perspectiva rolului pe care l joac.Exemple de exerciii care pot fi propuse profesorilor participani la un astfel de curs de formare: Exerciiul 1 : Analiza unei situaii profesionale. 8

- aceast tehnic ia n calcul complexitatea situaiei educative i propune ca analiza unei probleme(elev cu anumite comportamente violente) s se desfoare la mai multe niveluri: la nivelul persoanei, la nivelul interpersonal, la nivelul fenomenelor de grup, la nivelul instituiei colare, la nivel didactic i pedagogic. Analiza se desfoar sub forma studiului de caz. Exerciiul 2 : Jocul de rol. - se utilizeaz tehnica jocului de rol, simulnd fie o situaie n clasa colar, fie un dialog profesor-elev. Exerciiul 3 :Studiul de caz. - analiza pleac de la un studiu de caz foarte precis. Climatul colar, ambiana clasei reprezint factori foarte importani pentru integrarea elevului i pentru stabilirea relaiilor profesor-elev.Pentru ca o clas s funcioneze ca un grup, profesorul trebuie s creeze suficiente ocazii prin care elevii s se cunoasc mai bine , s se descopere, s vorbeasc despre aspiraiile lor; altfel spus s-i dezvolte aptitudinea de a comunica, care se poate realiza prin exerciii de improvizaie, de dezbateri contradictorii, de asociere a ideilor plecnd de la un cuvnt, de construcie a istoriilor colective, de creativitate, etc. Multe din comportamentele violente ale elevilor se manifest ca o transgresare a regulilor colare.Regulile pot fi impuse de profesor sau negociate cu elevii. Impunerea regulilor de ctre profesor creeaz raporturi de for, relaii de dominaie/supunere ntre profesor i elevi, situaie ce poate conduce fie la o atitudine de supunere i docilitate, fie la atitudini ostile, provocatoare, agresive din partea elevilor.D. Hargreaves sugereaz c profesorul ar trebui s negocieze lista sa de reguli nc de la primele sale ntlniri cu elevii, antrenndu-i i pe ei n elaborarea acestora. Cu elevii care manifest comportamente violente este necesar o relaie individualizat. Ori de cte ori un elev manifest un comportament de opoziie, de refuz al lucrului n clas, are o atitudine provocatoare i insolent, profesorul trebuie s i propun un dialog, o discuie n afara orelor de curs. Foarte importante sunt atitudinile profesorului n cursul discuiei cu elevul.Dup Porter(1950), aceste atitudini sunt: - atitudinea de evaluare, care implic o judecat a faptelor i gesturilor elevului prin raportare la norme i valori; - atitudinea de interpretare, ce apare atunci cnd profesorul propune o explicaie la ceea ce spune elevul; - atitudinea de decizie, ce apare atunci cnd profesorul propune soluii imediate i decide n locul elevului; 9

- atitudinea de anchet, care se manifest atunci cnd profesorul bombardeaz elevul cu o serie de ntrebri pentru a obine informaii detaliate asupra problemei n discuie; - atitudinea de suport, de susinere, ce urmrete ncurajarea elevului pentru a depi situaia dificil pe care acesta o traverseaz; - atitudinea de comprehensiune, ce reflect efortul profesorului de a asculta elevul i de a nelege problema fr a-l judeca. Uneori clasa colar se prezint ca un spaiu de confruntare i de conflict profesor-elevi i elevi-elevi. Pentru a face fa unei situaii de conflict se recomand urmtoarele strategii: - strategii de evitare, prin care profesorul ignor momentan criza creat n sala de clas i continu cursul ca i cum nimic nu s-ar fi ntmplat; - strategii de diminuare(moderare), care se folosesc atunci cnd profesorul, din dorina de a evita confruntarea, minimalizeaz dezacordul cu elevii; - strategii de putere( de coerciie), care apar atunci cnd profesorul recurge la puterea sa i la diferite mijloace de constrngere pentru a regla conflictul; - strategii de compromis, ce se folosesc atunci cnd profesorul recurge la concesii, la promisiuni pentru a face fa situaiei; - strategii de rezolvare negociat a problemei; H. Tonzard spunea c negocierea este un procedeu de rezolvare a conflictelor prin intermediul discuiei ntre prile adverse. Nu ntotdeauna profesorul poate rezolva problemele de comportament ale elevilor prin intermediul mijloacelor prezentate. Fiecare situaie cu care se confrunt dasclii este unic din punctul de vedere al cauzelor i al formelor de manifestare.Totui, e mult mai uor s alegi ce se potrivete mai bine dintr-o serie de posibiliti dect s procedezi la ntmplare prin tatonri succesive, aplicnd regulile nvrii prin ncercare i eroare. PREVENIREA I COMBATEREA VIOLENEI N MEDIUL COLAR

Violena colar este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cuperiferiile, acolo unde saracia este la ea acasa. De aceea, atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial, mediul social, ca si factori ce tin de individ, de personalitatea lui. Mediul familial reprezinta, credem, cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de 10

criza locurilor de munca, de somajul ce-i atinge pe foarte multi parinti. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale, dar si psihologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii, al esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenta, la care se adauga si importante carente educationale lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta, de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca bataia-i rupta din rai. Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii, de reguli, emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor profesorilor. La randul sau, mediul social contine numeroase surse de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitatile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Pentru fostele tari comuniste, conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei. i aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. Valorile traditionale vehiculate in scoala munca, meritul, efortul cunosc o eroziune vizibila. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului. n sistemul educational, libertatea individuala este gresit nteleasa att de catre elevi cat si de catre profesori si parinti si nu a avut ca efect micsorarea gradului de violenta n scoala, ci dimpotriva, pe fondul acestei libertati gresit nteleasa si exprimata, scoala poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta. Daca anterior violenta scolara nu se manifesta dect ocazional, ntre elevi sau dinspre cadrul didactic spre elev, acum remarcam o violenta sporita de la an la an att ntre elevi ct nu rareori dinspre elevi spre cadrele didactice. Pentru a putea prentmpina si dezarma un comportament violent n scoala trebuie mai nti sa clarificam si sa ntelegem conceptul de violenta, sa aflam cauzele acesteia si n final sa fie concepute masurile de combatere si prevenire. Spre deosebire de agresivitate - care reprezinta potentialitatea ce permite dirijarea actiunii si tine de gndire si analiza fiind intrinseca, violenta este actiunea n sine, dezorganizarea brutala a 11

personalitatii sau colectivitatii si afecteaza att individual, ct si mediul n care acesta se manifesta. Violenta nu este ereditara, dar este contagioas. Astfel ntlnim mai multe tipuri de violenta n mediul scolar: Violenta fizica, concretizata prin lovirea persoanelor, vatamarea fizica a acestora, deposedarea prin forta de bunuri, etc; Violenta economica (materiala) ce se rasfrnge asupra obiectelor din jur, asupra mobilierului scolar, si a bunurilor altor persoane; Violenta psihica ce are ca efect formarea complexelor de inferioritate la persoana agresat si se manifesta prin verbalizare, atitudini de respingere, izolare. Printre cauzele care determina comportamentul violent n rndul scolarilor, (multiple si greu de combatut) putem argumenta urmatoarele: nca de la vrsta prescolara unii copii sunt martori ai violentei domestice (fizice,psihice) si fiind la vrsta la care si aleg si imita modelul de comportament, copilul si va nsusi inconstient actele de violenta ale adultilor, le va reproduce n interactiunea cu gradinita, grupul de prieteni sau scoala, fiind convins ca aceste atitudini sunt corecte si firesti; Deseori, din dorinta de a fi populari, de a avea ceea ce familia nu le ofera sau pur si simplu de a se razbuna pe colegii cu performante n diverse domenii, elevii apeleaza la teroare, deoarece nu cunosc pedepsele legale la care pot fi supusi. Tot n ciclul primar se formeaza/dezvolta dorinta copilulului de a se evidentia; nereusind performante la nvatatura, elevul va ncerca sa devina lider prin orice alte metode, apelnd sau instignd la violenta; Provenind din medii sociale diferite, n clasele primare scolarii vor avea tendinta de aiexclude pe cei minoritari, cauznd astfel forme de violenta; Un alt factor de risc n devierea comportamentului copilului spre violenta l constiutuie Mass-Media, prin prezentarea realitatii ca pe un fapt banal, indiferent de gravitatea faptelor expuse si mai ales fara a accentua consecintele acestor violente asupra celor ce le-au provocat. Mass-Media expune acte de violenta (att n programele pentru copii ct si n filme sau stiri) n mare parte fara sa stigmatizeze aceste acte, fara a sublinia caracterul imoral al agresiunilor. O mare parte din vina o are aici si familia care permite contactul copilului cu televizorul, neexplicndu-i ceea ce este etic si ceea ce constituie o abatere grava de la normele sociale si civice. Neimplicarea familiei n dezvoltarea capacitatii de a discerne moralul de imoral, legalul de ilegal, are ca urmare nsusirea de catre copil a unor comportamente inadecvate vrstei si deseori negative. La rndul sau, ajuns adult copilul va repeta greseala parintilor. 12

n aparitia fenomenului violentei scolare nu sunt de neglijat managementul defectuos al clasei, deficientele de comunicare ntre cadrele didactice si elevi, neadaptarea practicilor educationale la o populatie scolara n continua schimbare. Aflat n colectivitate, elevul si va organiza jocul si activitatea avnd ca suport violenta vazuta si va fi influentat de aceasta. Aceste comportamente se vor manifesta n societate cu predilectie n scoala, deoarece colectivul este mai numeros (spre deosebire de grupul de joaca), vrstele sunt relativ apropiate si apare dorinta copilului de a deveni (ca n familie) centrul atentiei. Sub eticheta violentei scolare se afla o diversitate de forme de conduita: confruntarea verbala, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea n scop denigrator, refuzul de a colabora si de a cere ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, palmuirea, mpingerea, vatamarea corporala. PREVENIRE SI COMBATERE: Cadrele didactice trebuie sa observe comportamentul elevilor pentru a putea preveni manifestarile violente ale acestora prin discutii att cu elevii n cauza ct si cu familiile lor. Doar o buna colaborare a familiei cu personalul didactic va reusi prevenirea/stoparea/ndreptarea unor deviatii comportamentale, deoarece cadrul legal nu permite scolii luarea unor masuri extreme care sa determine din partea elevului respectarea drepturilor celor din jur. Scolii i revine sarcina de a corija abaterile, de a defini clar diferenta dintre moral si imoral, deoarece copilul se va manifesta n mediul scolar influentat de imaginile vizualizate. Rolul nvatatorului este acela de a omogeniza colectivul, de a-i determina s-i respecte colegii si cadrele didactice. Acest lucru se poate realiza prin dezbateri colective, prin intermediul povestioarelor, prin acordarea de sarcini pe echipe. Scolarii trebuie nvatati ce nseamna a trai n societate: a te ntelege reciproc, a asculta opiniile celor din jur, a exprima problemele n cuvinte nu n fapte, a lua decizii colective, si a te supune deciziei majoritatii, a-i controla pornirile violente. La nivelul clasei este indicata elaborarea unui regulament intern. Elevii sunt cei ce negociaza regulile, si stabilesc sanctiunile n cazul abaterilor. Trebuie stabilite reguli simple ce pot fi lesne ntelese si respectate. n conditiile n care situatiile de violenta scolara nu pot fi rezolvate n mod direct prin actiunea efectiva si imediata a cadrului didactic se impune formarea unei echipe (n cadrul careia sa fie incluse att cadrele didactice ct si psihologul scolii, medicul, reprezentanti ai poliiei, pompierilor, primariei). 13

Aceasta echipa ar putea preveni si combate acte de violenta prin prezentarea faptelor si explicarea urmarilor acestora. La nivelul scolii se pot nfiinta grupuri de dezbateri n care sa se puna n discutie dificultatile muncii de formare a comportamentului prosocial al elevilor. Situatiile problema expuse, de unul sau mai multi profesori sa fie dezbatute n cadrul grupului. nfiintarea n cadrul scolii a unui centru de consultan cu parintii si elevii, unde sa se poata depista, mediatiza si dezbate acte de violenta scolara. Ca masura de constatare a gradului de violenta n scoala este indicata supravegherea elevilor cu ajutorul sistemelor video. Astfel se pot monitoriza accesul n incinta scolii, comportamentul copiilor n pauze, perturbarea activitatilor cadrelor didactice de catre alte persone. Daca din punct de vedere psihic prezenta camerelor video n incinta scolii descurajeaza manifestarile violente prevenind astfel ncalcarea regulamentului de ordine interioara, din punct de vedere practic nregistrarile ofera dovezi incontestabile ale faptelor comise si ajuta la luarea unor masuri imediate, nepermitnd agravarea conflictelor. Pentru a evita evolutia si perpetuare violentei n mediul scolar, este necesar ca M.E.C sa aiba o buna colaborare cu Mass-Media (C.N.A) si sa semnaleze parintilor impactul pe care vizualizarea emisiunilor necorespunzatoare vrstei l are asupra copilului, caci sprijinul familiei este hotartor. A elabora strategii, proiecte de prevenire a violentei scolare implica a tine cont de toti factorii (temperamentali, sociali, familiali) care pot determina comportamentul violent al copilului. coala are un rol important n prevenirea violentei si asta nu numai n conditiile n care sursele agresivitatii sunt n mediul scolar, ci si n situatia n care sursele se afla n exteriorul granitelor scolii.

14

EFECTELE VIOLENEI ASUPRA COPILULUI DE VRST PRECOLAR

Ca "bataia este rupta din rai", am auzit cu totii, fie in propria familie, ca modalitate de gestionare a propriei educatii, fie de la altii, care considera ca atunci cand copilul a gresit va intelege notiunea de bine sau rau, de corect sau incorect, numai cu ajutorul unei corectii fizice, mai elaborate sau mai simple. Ce nu am inteles niciodata este ce legatura are raiul, descris drept un loc al linistii si armoniei, cu o metoda dureroasa, umilitoare si lezanta de disciplina. In mometul de fata, asistam cu totii la desfasurarea asidua a unor campanii impotriva abuzului, violentei domestice si maltratarii copiilor. Prin legea nr 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, se reglementeaza aspecte legate de garantarea securitatii fizice si psihice a copilului, atat in cadrul familiei, cat si in cadrul institutiilor de protectie. Un intreg mecanism legislativ a fost pus in functiune pentru a depista, impiedica, pedepsi si remedia orice forma de abuz desfasurat impotriva copilului. Cu toate acestea, vedem destul de des cazuri de copii care sufera abuzuri grave, uneori cu urmari tragice. Societatea se dovedeste a fi rezistenta la schimbare si greu educabila. Nu exista o scoala obligatorie unde sa invatam sa fim parinti, de aceea, fiecare parinte este autodidact in privinta educatiei copilului sau. Maniera in care tratam copilul depinde intr-o mare masura de cum am fost noi insine crescuti. Abuzul cuprinde toate formele de violenta fizica sau psihica savarsite impotriva copilului, orice comportament care implica folosirea fortei si a superioritatii pentru a-l rani: bataia, insultele, umilinta, agresiunea sexuala, comportamentele cu conotatie sexuala savarsite in prezenta copilului, intimidarea, lovirea, supunerea la practici injositoare, munca fizica inadecvata varstei si capacitatilor fizice, expunerea la pericole , alungarea de acasa, amenintarile , neglijarea, obligarea la savarsirea unor acte gen furt, cersetorie, prostitutie etc. Orice forma de abuz savarsita impotriva copilului provoaca o trauma care se reflecta in comportamentul sau intim, social, scolar, in relatia cu semenii, in conduita de joc, in imaginea despre sine si lume.Ce simte si gandeste copilul abuzat?Culpabilitate. Considera ca permanent greseste si ca merita pedepsele primite, ca este raspunzator de supararea parintilor.Frica. Copilul supus frecvent agresiunilor, invata sa traiasca intr-o asteptare anxioasa, intr-o stare de permanenta alerta, in special daca face parte dintr-o familie in care intalnim violenta domestica, certurile dintre parinti degenerand in violente care se rasfrang si asupra copilului. Copilul nu doarme bine, nu se alimenteaza adecvat sau suficient, se imbolnaveste des, isi face foarte multe 15

griji, asteptand in orice clipa sa fie agresat.Nedreptate. Copilul intelege ca cel puternic detine puterea, ca din cauza inferioritatii sale fizice este victima, isi insuseste acest raport si invata un model de comportament. Mai tarziu, cand dezvoltarea fizica ii permite, isi exprima agresivitatea asupra celor mai slabi (copii, animale)."Nu sunt iubit". Este greu ca un copil care este umilit, lovit, amenintat, sa aiba incredere in adultul care il raneste. El va considera ca nu merita iubirea adultului, ca nu este dorit, acceptat, iubit. Chiar daca parintele ulterior regreta tratamentul aplicat copilului, copilul va ramane permanent cu un sentiment de neancredere in acesta, deoarece i-a dovedit ca este capabil sa il raneasca. "Ma voi razbuna". Uneori, copilul este constient de faptul ca din cauza inferioritatii fizice, nu se poate apara. De aceea, el tolereaza abuzul si, in secret, incepe sa elaboreze planuri de razbunare pentru mai tarziu. El nu este capabil sa ierte si sa treaca cu vederea ceea ce I se intampla, deoarece nu I se arata un model de toleranta si intelegere. Cand devine capabil sa-si domine intr-o mai mica sau mai mare masura parintele, poate gasi o modalitate de razbunare: sfidare, fuga de acasa, delincventa, sau atacuri violente . "Asta este normalitatea". Modelele de comportament se invata in familie. De aceea este bine sa nu subestimam capacitatea copiilor de a ne imita in cele mai mici amanunte comportamentul (bun sau rau), cu atat mai mult cu cat, la varste fragede, nu detine un filtru cu ajutorul caruia sa discearna binele de rau. Copilul crescut intr-o familie in care se practica violenta invata ca aceasta e maniera in care oamenii relationeaza, aceasta este normalitatea. Odata insusita aceasta credinta, ea se va reflecta in toate interactiunile sale. Mai tarziu, cand va creste si isi va intemeia o familie, va aplica aceleasi metode, convins fiind ca asa se procedeaza. Un exemplu dat copiilor este mai valoros decat o mie de cuvinte. Chiar daca mesajul verbal dat copilului este te iubesc , daca nu este sustinut si de comportamentul parintelui, acest mesaj nu va valora nimic. De aceea uneori intalnim parinti care se plang i-am spus de mii de ori sa se poarte frumos, i-am explicat de fiecare data sa nu se bata, dar daca exemplul oferit a fost altul, acesta i-a demonstrat cum se procedeaza in mod practic. "E mai bine sa mint". Copilul observa ca atunci cand greseste este pedepsit, certat, batut, parintii nu iarta si nu tolereaza. De aceea, pentru a evita pedepsele aspre, invata sa ascunda adevarul, sa il denatureze. Curand, acesta devine un obicei care ii aduce beneficii (evitarea pedepsei), pe care il transforma in convingere personala inseamna ca este mai bine sa minti. Cand minciunile sunt descoperite, copilul este din nou pedepsit, mai aspru chiar, pentru minciuna. Asta nu il va face insa sa renunte la ea, ci sa se perfectioneze, caci a vazut deja ca minciuna il scapa de cele mai multe ori. Daca ajunge sa minta suficient de bine, nu va mai fi pedepsit. Copilul agresat, abuzat in familie, sufera, in general, o denaturare a comportamentului social. In colectivitate el poate fi retras, temator, in stare permanenta de alerta, simtindu-se 16

amenintat, sau, dimpotriva, poate fi agresiv, razbunator, dominator, netolerant. Jocul este un mod in care copilul se exprima, pune in scena lumea sa interioara, exerseaza modelele invatate in familie. Putem observa, in colectivul de copii, in special in cadrul jocurilor pe care ei le desfasoara, mai multe tipuri de conduite care pot fi indicatori ai abuzurilor: copilul excesiv de cuminte, retras, temator, care nu intervine in joc, foarte anxios si emotiv cand este intrebat ceva (tremura, se inroseste, se balbaie, se refugiaza in tacere). El a invatat ca nu poate fi niciodata suficient de atent, ca ceea ce spune sau face ar putea declansa violenta. Nefiind niciodata sigur de consecinte, prefera sa nu interactioneze. Acest copil este mai mereu victima copiilor mai puternici sau agresivi din cadrul grupului, rolurile pe care le prefera sunt cele marginale, inferioare (copilul familiei, pisicuta, elevul, pacientul) care nu implica foarte mari responsabilitati, evita sa atraga atentia, se supune indemnurilor. El repune in scena, in cadrul jocului, rolul pe care il are in familie si se comporta conform modului in care este tratat acolo copilul razbunator, care nu trece nimic cu vederea, este agresiv, revendicativ, nu tolereaza frustrarea, ii pedepseste pe ceilalti pentru cea mai mica greseala, doreste sa conduca si perturba permanent grupul. Nu uita si nu iarta. El se identifica cu parintele dominator, din cauza incapacitatii de a face fata situatiei de violenta, si isi compenseaza inferioritatea in cadrul jocului. Este calaul grupului, jocul trebuie sa se desfasoare dupa regulile sale, identifica rapid copiiivictima pe care ii persecuta. Isi alege in general roluri dominatoare, superioare, chiar violente (seful piratilor, capitanul de vas, profesorul sever, tatal, presedintele), carora de multe ori le confera o forma agresiva, abuziva, neanduratoare. copilul matur, care a invatat sa faca fata situatiilor dificile, se comporta ca un mic adult, este protector cu ceilalti , ii consoleaza, ii ajuta. Ofera celor din jur ceea ce simte nevoia sa primeasca el insusi in cadrul familiei. Este posibil ca acest copil sa faca parte dintr-o familie cu o situatie materiala precara, sa munceasca pentru a-si ajuta familia, sa fie supraresponsabilizat , parentalizat (are grija de fratii mai mici, de un parinte bolnav, caruia i-a preluat atributiile). Unul dintre parinti poate fi alcoolic, violent, iar copilul preia raspunderea parintelui-victima, empatizand cu acesta si invatand sa faca fata. Prefera roluri care implica seriozitate, responsabilitate, sacrificiu (eroul, politistul, soldatul, tatal). copilul deprimat, refuza jocul, nu participa sau nu se implica daca este fortat sa participe, este rigid, blocat, prefera solitudinea, retragerea, relationeaza putin, nu se imprieteneste si nu manifesta interes fata de ceilalti, nu se bucura, nu se entuziasmeaza. Acest copil s-a resemnat , incapacitatea de a face fata violentei a determinat izolarea, retragerea, pierderea interesului. Nu mai spera sa primeasca ajutor si nu il mai cauta. Foarte des, copiii care sunt supusi abuzurilor in cadrul familiei aleg calea fugii de acasa. Mare parte din copiii strazii sunt copii care au parasit domicliul datorita fricii, disperarii si neputintei de a face fata violentei. Ajunsi in strada, 17

incapabili sa se descurce, ajung cu usurinta in grupuri infractionale, intarind fenomenul delincventei juvenile. Din victime ale familiei devin agresori.Multi dintre ei sunt institutionalizati si ajung in centre de plasament. Este un lant cauzal care le marcheaza intreaga viata. Devenind adulti, copiii crescuti in familii violente, de cele mai multe ori repeta modelul familiei de origine in propria lor familie, cu proprii copii. Este ceea ce au invatat sa faca si nu cunosc alt mod de a trai. Iubirea este pentru ei fie un ideal necunoscut, fie o forma de suferinta, atata vreme cat proprii parinti le-au aratat iubirea parinteasca prin violenta. Vor iubi, la randul lor, in acelasi fel. Singurul cunoscut de ei. PREVENIREA I COMBATEREA VIOLENEI N GRDINI

Grdinia reprezint prima instituie de producere i transmitere a cunoaterii, de formare a competenelor cognitive, de ntelegere a sensului vieii i a lumii care ne nconjoar, de nelegere a raporturilor cu ceilali i cu noi nine. De aceea, grdinia, prin ansamblul elementelor ce o compun, trebuie s formeze caractere, s-i educe copilului plcerea de a nva, dorina de a reui i de a se integra n mod armonios n societate. Violena este una din marile probleme ale lumii contemporane. Pentru a putea prentmpina un comportament violent n mediul colar trebuie mai nti s clarificm i s ntelegem conceptul de violen, s aflm cauzele acesteia i n final s fie concepute msurile de combatere i prevenire. Violena este aciunea n sine, dezorganizarea brutal a personalitaii sau colectivitaii i afecteaz att individul ct i mediul n care acesta se manifest. Ea nu este ereditar, ns poate fi contagioas mai ales la vrstele fragede, unde puterea exemplului este un principiu de baz n jurul cruia copilul se ghideaz n formarea sa ca fiin social. Copiii fiind la vrsta la care si aleg i imit modelul de comportament, acetia i vor nsui incontient actele de violen ale adulilor, le vor reproduce n interaciunea cu grdinia, grupul de prieteni sau coala, fiind convini c aceste atitudini sunt corecte i fireti. Fenomenul violenei colare este extrem de complex, iar la originea lui se afl o multitudine de factori. Grdinia nsi poate reprezenta o sursa a unor forme de violen, ea reprezint un loc unde copiii se instruesc, nva, dar este i un loc unde se stabilesc relaii, se promoveaz modele, valori, se creeaz condiii pentru dezvoltarea cognitiv, afectiv i moral a copilului. Sala de 18

grup constituie un grup ai crei membrii depind unii de alii, fiind supui unei micri de influenare reciproc de a determina echilibrul funcional al cmpului educaional. Comportamentul violent la copilul mic se poate nate de la fapte simple, banale( gelozia, luarea unei jucarii cu fora de la un alt copil), dar i din dorina puternic a acestora de a-i exprima autoritatea, de a deveni independeni. Astfel, una din cauzele generatoare de violen o reprezint dorina acestuia de a iei n evidena, de a fi lider. Violena poate mbraca una din urmatoarele forme de conduit: confruntarea verbal, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea n scop denigrator, refuzul de a colabora, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, plmuirea, mpingerea, vtmarea corporal. O influena foarte mare asupra comportamentului precolarului o au desenele animate. n prezent, programele dedicate micuilor pentru destinderea acestora conin din ce n ce mai multe scene de violen. De aceea se recomand o selectare atent a acestora de ctre prini. Acest gen de desene i nva pe copii c violena este o soluie n rezolvarea problemelor. Ei interiorizeaz imaginile negative i se ncarc cu agresivitate de la desene, stare ce rmne la nivelul subcontientului i reapare noaptea, crendu-le insomnii i comaruri. Copilul nu are capacitatea de a filtra i, fr educaia prinilor, el ia violena ca pe o soluie de a obine puterea. coala, n general are un rol important n prevenirea violenei. De aceea cadrul didactic innd cont de toi factorii ( sociali, temperamentali) ce pot determina comportamentul violent al copilului trebuie s fie capabil s elaboreze strategii, programe de prevenire i combatere a violenei colare. n primul rnd, educatoarea trebuie s observe comportamentul copiilor pentru a putea preveni manifestrile violente ale acestora prin discuii att cu ei ct si cu familiile lor. Doar o buna colaborare a familiei cu personalul didactic va reui prevenirea, stoparea i ndreptare unor deviaii comportamentale. Unul dintre principalele roluri ale grdiniei n societate este acela de a-l forma pe om ca fiin social, de a-l pregti s interrelaioneze cu cei din jur. Pentru a atinge acest scop, educatoarea trebuie s creeze anumite reguli de convieuire armonioas, s-i determine pe copii s-i respecte colegii i cadrele didactice. Modalitile de realizare sunt diverse: dezbateri colective, prin intermediul povetirilor, prin lucrul n echip. n educaie, nu exist termenul de pedeaps, ci acela de limite, de reguli care trebuie a fi respectate pentru o desfurare ct mai armonioas a ntregului proces instructiv- educativ.

19

PLANIFICAREA ACTIVITILOR PENTRU PREVENIREA VIOLENEI IN GRADINI

DATA OCTOMBRIE 2012 NOIEMBRIE 2012 DECEMBRIE 2012 IANUARIE 2013 FEBRUARIE 2013 MARTIE 2013 APRILIE 2013 MAI 2013

TEMA ACTIVITATI

MIJLOC DE REALIZARE

Bunele maniere in gradinita Asa DA, asa NU! Dar pentru prietenul meu Nu violenta ne face mai puternici! Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face Greseala recunoscuta este pe jumatate iertata Spune NU violentei! Fapte bune

Convorbire Joc didactic Desen Lectura dupa imagini Povestire cu inceput dat Convorbire Pictura Memorizare

20

PLAN DE MEDIERE A RELAIILOR DINTRE PRECOLARI Planul se refer la atenuarea relaiilor de violen de orice fel dintre copiii precolari, cauzat de stresul tot mai accentuat al vieii acestora, att n familie, ct i n grdini. Motivaie: starea de nervozitate aprut la persoanele adulte, se transmite copiilor prin dou ci: -calea mimetismului de comportament copilul acioneaz dup modelul adultului; -calea reaciei simetrice copilul reacioneaz cu aceeai intensitate sau metod ca i adultul. Am constatat c, la grup, copiii, pe zi ce trece, devin tot mai: -violeni n limbaj; -violeni fizic; -apatici i lipsii de motivaie pentru comportament echilibrat; -nu mai au tendina de a fi politicoi; Aceste comportamente se observ i n comportamentul prinilor lor, care au aceleai tendine de a eluda bunele maniere, de a educa copilul pentru un comportament echilibrat, care, n final, i face bine, n primul rnd lui, i apoi celorlali. Astfel planul urmrete dezvoltarea urmtoarelor abiliti de relaionare prin dou direcii: 1. activiti de joc n grdini; 2. activiti de educare comportamental echilibrat n familie n tabelele de mai jos sunt prevzute obiectivele urmrite pentru realizarea acestui plan: 1. ACTIVITI DE JOC N GRDINI Nr. Obiectiv al activitii crt. 1 Se joac mpreun cu alii, coopereaz cu ceilali 2 3 4 5 6 7 8 Ateapt rndul su, poate rspunde la timp ntr-un joc Se joac cooperativ cu ceilali Se bucur cnd este mpreun cu alii Mimeaz istorioare pe care le-a auzit Cnt, danseaz pe muzic, pune discuri (CD-uri) Joac jocuri simple cu mingea mpreun cu alii (aruncare, prindere minge) Joac jocuri de colaborare n echip, nelege i se supune regulilor 21

2. ACTIVITI de educare comportamental echilibrat n familie Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ACTIVITI Cnd i se cere, car lucruri, face servicii foarte simple Ajut la treburi casnice (terge masa, mtur etc.) Se duce s fac comisioane simple n afara casei Intr singur, fr nsoitori n magazine I se pot ncredina ceva bani pentru comisioane simple Se duce ntr-un magazin i tie s cear o anumit marf i ia mici responsabiliti ndeplinete sarcini, mici, de rutin fr supraveghere (s duc gunoiul, s care ap, lapte, ziare etc.) ndeplinete sarcini de rutin mai complicate fr supraveghere (i cur nclmintea, hainele, spal vasele etc.) Rspunde politicos n conversaie

10

Activitile planului vor urmri urmtoarele direcii de modificare a comportamentului copiilor precolari: 1. S consilieze precolarii cum s-i dezvolte valenele ascunse prin a le dezvolta acestora capacitatea de a intra n contact cu emoiile lor. Deoarece emoiile acestora constituie factorii care le influeneaz cel mai mult modul n care reacioneaz, iau decizii, se raporteaz la propriul sistem de valori i, nu n ultimul rnd, comunic cu ceilali precolari; 2. Dup recunoaterea emoiilor, precolarii vor fi instruii s reueasc s-i controleze emoiile, dar nu n sensul de a le reprima, ci a le tempera n funcie de contextul n care se produc; 3. Precolarii vor fi instruii s poat avea lucrurile sub control, indiferent de context, n aa fel ca emoii conjugate i deosebit de destabilizatoare s fie aduse n zona lor constructiv de comportament i nu n cea distructiv;

22

4. Precolarii vor nva nite reguli de politee emoional, n care se va arta care este forma, dar i intensitatea exteriorizrii emoiilor, n public. Se vor elimina extremele: reprimarea emoiilor artificial n public, exagerarea ipocrit a unor emoii de dragul celor din jur, etc. Se va explica precolarului care i reprim exprimarea emoiilor c imaturitatea nu nseamn lipsa de emoii sau ascunderea lor. Dar nici exteriorizarea total a emoiilor nu este un fapt benefic, n toate condiiile sociale, sau de context. Trebuie combtut ideea c emoiile reprezint doar ceva de care trebuie s scapi dac vrei s nu ai neplceri. Precolarul, n schimb, trebuie s se conving c emoiile pot fi educate i c beneficiile obinute n urma acestui proces sunt enorme; 5. Se va urmri sensibilizarea inteligenei emoionale ctre fenomene sociale nalte, care redefinesc imaginea despre lume i om. Emoiile precolarului trebuie s devin cele mai importante resurse ale lui i c felul cum tie s-i cultive aceste simiri i va aduce sau nu fericirea (echilibrul interior al emoiilor). 6. Trebuie explicate i formate convingerile precolarilor c: - Inteligena nu nseamn doar cunotine; - Aceast parte este doar o latur a inteligenei noastre generale; - Inteligena general crete dac se dezvolt inteligena emoional; - Succesul la grdini, n familie i societate depinde n mic msur de IQ (20%), dar n mare msur de EQ (80%). Cu alte cuvinte, ne descurcm n via mai bine prin controlul emoiilor dect prin deinerea de cunotine; - comportamentul echilibrat ne ajut s fim creativi, lucru foarte important atunci cnd suntem angajai n munc; - Controlul emoiilor rezolv orice problem orict de dificil ar fi ea; 7. Precolarii vor fi educai s-i descopere cele 7 tipuri de inteligen emoional: - Inteligena spaial - capacitatea de a vedea structuri i forme cu precizie; cei care posed acest tip de inteligen se exprim foarte uor prin desene, fotografii sau sculpturi; - Inteligena chinestezic capacitatea de a utiliza corpul cu precizie, coordonnd micrile foarte bine i, n acelai timp, putnd s neleag rapid toate nuanele unei micri; - Inteligena muzical capacitatea de a identifica stilul unui compozitor i de a recunoate diverse partituri muzicale; - Inteligena lingvistic capacitatea de a nva foarte uor o limb strin sau de a dezvolta un vocabular foarte bogat; 23

- Inteligena logico-matematic capacitatea de a rezolva cu uurin probleme i de a te simi foarte confortabil atunci cnd se lucreaz cu numere; aceasta este cea care determin obinerea unor scoruri foarte mari la testele care msoar coeficientul de inteligen tradiional; - Inteligena interpersonal i cea intrapersonal capacitile care te ajut s nelegi sentimentele celor din jur i, respectiv, s i nelegi propriile sentimente; acestea sunt responsabile n bun msur pentru cele 80 de procente ale succesului organizaional i de grup; 8. Precolarii vor fi educai s aib relaii mai bune cu cei din jur, acest fapt va dezvolta latura cea mai important de creativitate ridicat, deoarece capacitatea mai bun de a se motiva i a-i motiva pe cei din jur s comunice va descoperi c actul creator este o form sofisticat de comunicare; 9. Precolarul trebuie educat s observe cum modalitatea prin care realizeaz dozarea propriilor emoii este o aciune care are un rol determinant n modul n care este perceput de ceilali. Precolarii vor fi convini c persoanele care au un comportament echilibrat tiu n general s-i direcioneze foarte bine aciunile n via prin faptul ci prioritizeaz i i fixeaz obiective realiste iar, n plus, au capacitatea de a apela la raional atunci cnd sunt pui s ia decizii - mai exact apeleaz la autocontrol; 10. Precolarii vor fi educai s ajute pe cei din jur s-i dezvolte inteligena emoional, prin a coopera cu acetia n sensul de a le semnala fapte pe care acetia nu le recunosc drept dezechilibre emoionale, comportamente extreme de interiorizare/exteriorizare a emoiilor dar i sprijin moral n momentele dificile ale vieii;

24

PROIECT EDUCAIONAL DE CONSILIERE STOP VIOLENA !

ARGUMENT / IDENTIFICARE: Cazurile de violen n grdiniele din Romnia i n mediul familial sunt ntr-o cretere alarmant; Numeroi prini pleac la lucru n strintate i i las copii n grija rudelor sau a altor persoane, sau chiar singuri; Precolarii sunt victimele agresiunii mijloacelor mass-media. Complexitatea fenomenului ne determin s vorbim nu doar despre violena n coal, ci i despre violen n general, dat fiind faptul c ntre acestea exist o legtur de determinare. Pe de o parte, de cele mai multe ori, copilul ia primul contact cu violena n snul familiei sale, extinznd apoi comportamentele violente i asupra altor persoane din mediul extra-familial (grup de prieteni, grdini, apoi coal etc). pe de alt parte comportamentele violente nvate n mediul extra-familial (de multe ori pe fondul neglijrii copilului) se rsfrng asupra membrilor familiei. SCOPUL PROIECTULUI: Proiectul i propune o mbuntire a capacitii grdiniei de a se mobiliza i a mobiliza prinii i comunitatea local pentru implicarea mai activ n rezolvarea actelor de violen n grdini i acas, precum i diminuarea sau eliminarea cauzelor care le declaneaz. PARTENERI: G.P.P. Rovinari Catedrala Sfinii mprai Constantin i Elena Centrul colar de Educaie Incluziv Tg-Jiu COORDONATOR DE PROIECT: prof. Psrin maria

25

OBIECTIVE GENERALE ALE PROIECTULUI: Prevenirea i combaterea violenei n grdini Formarea unui comportament asertiv n situaii care pot escalada n violen Formarea unei atitudini netolerante a prinilor fa de actele de violen din snul familiei OBIECTIVE SPECIFICE (PE TERMEN LUNG): Informarea copiilor referitor la actele de violen comise n grdinie din Romnia Sensibilizarea copiilor privind consecinele actelor de violen mbuntirea gradului de implicare voluntar a elevilor n activiti de prevenire Ruperea cercului vicios al violenei prin practicarea Celor Trei A ai non-violenei Asertivitate: Comunic eficient. Acioneaz inteligent! Autocunoatere: Cunoate-te n profunzime! Autocontrol: Stpnete-i emoiile! GRUP INT: precolari grupele mari pregtitoare G.P.N. Nr. 16 Alba Iulia INTERVAL DE TIMP: luna februarie 2012 Activiti preconizate / MODALITI DE REALIZARE: Ascultm i discutm povestea Gsca i castorul (dup o poveste popular) Vizionarea unor imagini elocvente, potrivite vrstei, privind consecinele actelor de violen; Colorm i lipim imagini cu oameni care discut civilizat, copii care se joac frumos mpreun; Realizarea avizierului cu desene i colaje cu tema Violena o lecie care nu trebuie nvat; ntlnire i discuii a prinilor i copiilor cu preotul Benchea Gheorghe privind violena i cum este ea tratat ea n Snta Scriptur. METODELE UTILIZATE: Brainstormingul, problematizarea, dezbaterea, joc de rol, exerciii de ascultare activ, comentarea unor imagini, realizarea avizierului i a portofoliului. Spaiul de desfurare: Grdinia cu Program Prelungit Rovinari 26

RESURSE MATERIALE: - ecusoane, cartoane, lipici, ace de siguran, markere, fotografii, polistiren, hrtie xerox, dosare, folii, aparat foto, laptop, videoproiector, copiator etc. RESURSE UMANE: - precolarii de la G.P.P.Rovinari, prof. Psrin Maria,prof. Cinc Mihaela Emilia, preot protopop tefan Grghici, prof. Iliescu Cecilia profesor de sprijin. BIBLIOGRAFIE UTILIZAT: Bban Adriana, coord. Consiliere educaional. Cluj Napoca, 2003. Lemeni Gabriela, Miclea Mircea, coord. Consiliere i orientare. Ghid pentru educaie n carier. Editura ASCR, Cluj Napoca, 2004. REZULTATE ATEPTATE: Iniierea precolarilor n elaborarea i derularea de activiti de informare, sensibilizare i prevenire; mbuntirea gradului de implicare voluntar a prinilor i a motivaiei precolarilor n combaterea violenei; Scderea nivelului de toleran a prinilor fa de violena de la grdini i de acas. EVALUAREA PROIECTULUI: Realizarea avizierului Nu violena! Scderea numrului de acte violente n rndul copiilor Participarea unui numr mare de precolari i prini Implicarea precolarilor din dou grupe ntr-un proiect educaional de parteneriat

27