Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contractul Comercial de Franchising
Contractul Comercial de Franchising
A elaborat: Bujor Carina Disciplina: Particularitatile Contractelor in dreptul economic Profesor: Silvia Marian
Chisinau 2011 1
CUPRINS:
1.NOTIUNE 2. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE FRANCHISING. 3.PARTILE CONTRACTULUI. 4.AVANTAJELE CONTRACTUL UI DE FRANCIZ 5.INTERESUL FRANCIZEI. 6. DIFETITE TIPURI DE FRANCIZA. 7.DREPT APLICABIL.
1.Notiune. Franchising-ul constituie una dintre cele mai recente si mai moderne expresii ale distributiei de marfuri si servicii. Forma de comercializare careia ii da expresie juridica a aparut si s-a dezvoltat in S.U.A. cu numai cateva decenii in urma , atunci cand legislatia nord americana a interzis distribuirea marfurilor de catre insusi producatorul lor, impunand ca distribuirea sa fie facuta de o alta firma. Contractul de franciz a aprut n SUA odat cu legislaia antitrust prin care s-a interzis desfacerea produselor de ctre productor. Datorit dinamismului i rentabilitii sale a devenit o form de cooperare comercial; fiind o varietate recent i rspndit a contractului de concesiune, franciza constituie o metod modern de afaceri, bazat pe colaborarea permanent ntre parteneri. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, franchising-ul a imigrat in Europa unde a suferit influente si modificari locale. Datorita gamei foarte vaste de forme in care se poate realiza , cat si particulariitatilor pe care el le reprezinta in fiecare stat , franchising-ul nu este usor de definit. In doctrina americana s-a afirmat ca , in cei mai simpli termeni, franciza este o licenta prin care proprietarul unei marci comerciale sau a unui nume comercial concesioneaza altuia dreptul de a vinde un produs sau un serviciu sub acel nume sau marca. Literatura franceza considera , la randul ei, franciza ca pe un mod de distributie care permite unui distribuitor numit francizat- sa comercializeze produse sau servicii sub denumirea si marca unui furnizor numit francizor - , aplicand know-how-ul acestuia. In doctrina romana franchising-ul a fost definit ca fiind operatiunea juridica ce presupune cedarea cu titlu oneros de catre o firma de succes , numita francizor , a dreptului si licentei (de fabricatie sau de comert) de a produce si de a vinde un anumit produs sau serviciu utilizand sistemul de afaceri si de management al firmei mama in favoarea unui intreg lant de alte firme ( persoane juridice) sau comercianti persoane fizice in calitate de francizat. Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o
3
activiti de ntreprinztor, pentru unele genuri de activitate fiind obligatorie licena de stat. Obiectul franchisingului l constituie producerea i/sau comercializarea de produse (mrfuri), prestarea de servicii, efectuate de franchisee conform standardelor i cerinelor privind calitatea stabilite de franchiser. Prin promovarea comercializrii de bunuri se are n vedere asigurarea unei politici unice n ce privete calitatea bunurilor sau serviciilor, modul lor de prestare, asigurarea reelei de comercializare, asigurarea sistemului de reclam, organizarea depistrii cazurilor de contrafacere, falsificare, plagiere i a altor modaliti de impact negativ asupra reputaiei productorului bunurilor i serviciilor, precum i alte domenii de facilitare a activitii comerciale. Prin executarea unor prestaii specifice se are n vedere realizarea acelor activiti, care presupun asigurarea producerii bunurilor sub numele franchiserului sau asigurarea comercializrii bunurilor sau serviciilor sub numele franchiserului cu toate consecinele care pot surveni din aceasta( EX transmisiunea dreptului de a utiliza numele
2. Caracterele juridice ale contractului de franchising. Contractul de franchising (cu sau fara elemente de internationalitate) se distinge prin urmatoarele caractere juridice: a.Este sinalagmatic. Partile au obligatii reciproce si independente; obligatia fiecarei parti isi are cauza juridica in obligatia pe care cealalta parte si-a asumat-o. Astfel franchiser-ul (francizorul) se obliga sa acorde dreptul de a vinde anumite bunuri sau de a presta anumite servicii partenerului sau contractual, franchisee( beneficiar), care se obliga la randul sau sa revanda acele marfuri sau servicii propriilor sai clienti in asa fel incat sa permita pastrarea identitatii si a renumelui francizorului si retelei sale de distributie , pentru care el (adica francizorul) este garant. b.Este cu titlu oneros. Fiecare dintre partenerii contractuali isi asuma obligatia sa in scopul obtinerii unui avantaj material. Astfel , francizorul vinde marfurile sau serviciile sale beneficiarului in scopul obtinerii unui pret ce consta intr-o suma de bani initiala ( denumita , in practica internationala, taxa de intrare) si o redeventa periodica, iar beneficiarul (franchisee) revinde marfurile sau serviciile respective cu finalitatea de a obtine un profit. c.Este comutativ. Aceasta deoarece din chiar momentul perfectarii contractului, atat existenta , cat si intinderea obligatiilor pe care partile si le asuma sunt cert determinate. d.Este consensual. Desi este o creatie a practicii comerciale , contractul de franchising beneficiaza de reglementare legala proprie atat in S.U.A. , cat si in majoritatea statelor europene. In Romania , prin O.G.nr.52/1997 sunt stabilite clauzele pe care un asemenea contract
6
obligatiile specifice pe care acesta le genereaza in sarcina partenerilor contractuali. Or, daca redactarea clauzelor contractuale ar fi deficitara(confuza sau incompleta), obligatiile specifice avute in vedere de legiuitor ar putea fi puse sub semnul indoielii in caz de neintelegere intre parti cu ocazia executarii prestatiilor asumate de acestea. Este motivul pentru care legiuitorul a intervenit in contractul de franchising , limitand partial autonomia de vointa a partilor si , implicit , libertatea lor contractuala , impunand printr-o dispozitie normativa(art.15 si 16 din O.G. nr. 52/1997) o anumita structura continutului raportului juridic obligational, astfel incat sa existe certitudinea atingerii finalitatii specifice unui astfel de contract. Credem ca acest gen de interventie a legiuitorului in contract, care face obligatorie constatarea raportului juridic obligational printr-un inscris , nu este de natura totusi sa confere franchising-ului caracterul de contract solemn. Dupa parerea noastra , faptul ca partenerii contractuali au obligatia legala de a-si adapta acordul lor de vointa intr-o schema generic prestabilita de lege apropie contractul de franchising intr-o oarecare masura de contractul tipizat sau de ceea ce doctrina juridica anglo-americana a denumit standard-contract. Precizam insa ca legiuitorul nostru opereaza numai o
cvasistandardizare a contractului de franchising , adica numai in masura in care aceasta era necesara pentru a ajuta partile sa se situeze in parametrii juridici care asigura realizarea corecta a operatiunii juridice pe care o presupune franciza. Asadar , in opinia noastra , contractul de franchising este si ramane consensual , deoarece interventia legiuitorului in standardizarea sa in anumite limite nu este de natura sa-l faca solemn. e.Este cu executare succesiva. De specificul acestui contract este faptul ca francizorul il autorizeaza pe beneficiar sa utilizeze marca produselor si/sau serviciilor , si/sau tehnologiilor , know-how-ul , precum si orice alte drepturi de proprietate
7
beneficiarul care, dupa o cercetare corespunzatoare , face dovada competentelor sale, a calitatilor personale si a capacitatii financiare pentru exploatarea afacerii respective. De altfel , dispozitii exprese in acest sens sunt cuprinse in chiar actele normative care reglementeaza franciza din majoritatea legislatiilor nationale. Tocmai de aceea , suntem de parere ca acest caracter (intuitu personae) tine de insasi natura intrinseca a contractului de franchising.In cazul altor contracte prin care se realizeaza distributia comerciala , cum este contractul de concesiune comerciala exclusiva , caracterul intuitu personae nu rezulta din natura contractului. El trebuie stipulat printr-o clauza expresa , care de altfel este frecvent inserata de catre parti in continutul unui asemenea contract. g.Este un contract numit. In majoritatea statelor cu economie de piata contractul de franchising este reglementat expres prin legi speciale si denumit ca atare. In dreptul nostru, O.G. nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei stabileste atat modul de perfectare al contractului la care ne referim , cat si drepturile si obligatiile partilor contractante si , de asemenea, raporturile precontractuale si postcontractuale ale acestora. Este motivul pentru care contractul de franchising face parte si in legislatia noastra din categoria contractelor numite. Contractele numite sunt contractele reglementate prin dispozitii exprese ale
legilor generale sau speciale si calificate prin denumiri speciale in acord cu operatiile juridice pe care le genereaza. h.Este un act de comert. Acest contract constituie principalul instrument juridic prin care se realizeaza distributia comerciala de marfuri si/sau servicii , care prin ea insasi reprezinta o activitate comerciala , un fapt obiectiv de comert. Contractul de franchising este prin natura sa un contract comercial , reglementat de legea comerciala , fiind suspus incidentei acesteia.
3.Partile contractului.
9
A.Obligatiile partilor. Dupa cum s-a aratat in literatura de specialitate, in temeiul contractului de franchising , franchiser-ul (francizorul)isi asuma urmatoarele obligatii mai importante: -sa acorde partenerului asistenta in domeniile pregatirii profesionale, instalarii , conducerii etc. -sa asigure promovarea produsului sau serviciului (obiect al contractului) scutindul pe beneficiar de cheltuielile de publicitate; -sa stabileasca sortimentul marfurilor sau serviciilor; -sa asigure aprovizionarea ritmica , constituirea stocurilor , completarea colectiilor si modelelor. Conform art.5 alin. 2 din O.G. nr. 52/1997 , francizorul trebuie sa indeplineasca si urmatoarele cerinte:
1
10
cunoasterea si analiza performantelor si a situatiei reale financiare , pentru a putea asigura gestiunea eficienta a retelei de franciza si a obiectului acesteia; -sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor pe toata durata existentei raportului contractual , dar si dupa incetarea lui.
B. Raporturile dintre parti in reteaua de franciza. Potrivit art.3 lit. d din O.G. nr. 52/1997 , reteaua de franciza este un ansamblu de raporturi contractuale stabilite intre francizor si mai multi beneficiari , in scopul promovarii unei tehnologii , a unui produs sau serviciu , precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu. Reteaua de franciza este intemeiata si organizata de catre francizor si trebuie exploatata astfel incat sa permita pastrarea identitatii si renumelui marcii pentru care
11
C.Contractul de exclusivitate n cazul unui contract de exclusivitate propus de francizor, vor fi respectare urmtoarele reguli: - dac este ncasat o tax de intrare n reeaua de franciz la semnarea contractului de franciz, suma privind drepturile de exclusivitate, prevzut n contract, este proporional cu taxa de intrare i se adaug acesteia; - n lipsa taxei de intrare, modalitile de rambursare a taxei de exclusivitate sunt precizate n cazul rezilierii contractului de franciz; - taxa de exclusivitate poate fi destinat pentru a acoperi o parte a cheltuielilor necesare implementrii francizei i/sau pentru a delimita zona i/sau pentru know-how-ul transmis; - contractul de exclusivitate trebuie s prevad o clauz de reziliere, convenabil ambelor pri; - durata contractului este determinat n funcie de caracteristicile proprii fiecrei francize. 4.Avantajele contractului de franciz Aceast form de contractare, care se bucur de o suplee deosebit, s-a dovedit a fi un instrument economic eficient, cu o rentabilitate uluitoare, deoarece reuete s atrag n circuit poteniale fore economice care poate altfel nu ar fi rentabilizate optim, n afara ncadrrii lor n disciplina contractului de franciz. ncetarea contractului de franciz poate interveni prin rezilierea contractului; relaiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurene loiale.
5.Interesul francizei. Interesul francizei consta in avantajele evidente pe care acest mijloc modern de distributie comerciala le confera atat francizorului , cat si beneficiarilor sai.
12
6. Difetite tipuri de franciza. In doctrina si practica internationala , franciza se clasifica , in functie de obiectul ei , in trei categorii principale:
13
C.Franciza de servicii. De specificul ei tine faptul ca franchisee(beneficiarul) ofera servicii sub emblema si numele comercial (si chiar sub marca) francizorului , conformandu-se directivelor acestuia din urma. Dupa cum s-a retinut in doctrina internationala , acest mod de distributie a condus pe francizor si beneficiarii sai sa-si adapteze tehnica contractuala la nevoile lor concrete. Au aparut astfel subcategorii de franciza cum ar fi :
a.Franciza principala(sau master franchising).Este utilizata in special pentru crearea unei retele de franciza in strainatate.Francizorul acorda dreptul de a distribui produsele sale pe un larg teritoriu unui beneficiar(franchisee) principal. Acesta din urma
14
7.Drept aplicabil. In general , franciza este utilizata pentru penetrarea de catre producatorul de bunuri sau furnizorul de servicii a unor piete , altele decat cea pe care el activeaza. Din aceasta cauza , acordul de franciza este perfectat intre parteneri apartinand unor sisteme de drept national diferite, fiind, deci un contract international. Din acest motiv partile pot , in virtutea principiului lex voluntatis, sa aleaga libere legea aplicabila contractului , insa cu conditia respectarii normelor de ordine publica in vigoare in zona de exploatare. In lipsa unei clauze de electio juris, legea aplicabila va fi cea a locului de executare a contractului.
15