Disciplina Muncii

Bagas Timur
Ioan Bratu
Ionascu Andrei
Vararu Theodor
Continutul disciplinei muncii
Prin disciplina se întelege totalitatea regulilor de
comportare impuse membrilor unui grup.
Disciplina implica spiritul de ordine si presupune
acceptarea liber consimtita, de catre membrii
grupului, a legilor si regulilor organizationale,
precum si a dispozitiilor luate de conducere
pentru bunul mers al muncii este în strânsa
corelatie cu drepturile si îndatoririle angajatilor.
Orice încalcare a drepturilor, dar mai ales a
îndatoririlor angajatiilor, poate genera acte de
indisciplina.
Cunoasterea politicilor, a regulilor
organizationale si a actiunilor disciplinare
are rolul de a preveni încalcarea
disciplinei. Caracterul preventiv al unor
masuri disciplinare poate fi asigurat si
prin actiunea directa a supervizorilor. În
continuare este prezentat un sistem
disciplinar, ca aplicabilitate la
comportamentul angajatilor marginali sau
neproductivi.
Se apreciaza ca cea mai buna disciplina este
„autodisciplina” si ca daca cei mai multi angajati
înteleg ce li se cere, ei îsi vor îndeplini eficient
responsabilitatile ce le revin.
Totusi, în cadrul organizatiilor exista o asa-numita
categorie a „angajatiilor marginali” care creeaza
cele mai multe probleme. În masura în care
patronul/managerul are esecuri cu unii angajati
marginali, se pot produce efecte adverse. Printre
problemele cauzate de angajatii marginali, pot fi
mentionate: diminuarea prestigiului organizatiei
ca urmare a prestatiei angajatilor marginali;
absenteismul; întârzieri la program; diminuarea
productivitatii muncii; alcoolismul etc.
Efectele defavorabile ale angajatilor
marginali pot fi, în anumite situatii,
deosebit de importante, putând estompa
rezultatele unor grupuri întregi. De
exemplu, un profesor incompetent, cu un
comportament inadecvat sau corupt poate
genera o anumita imagine asupra întregii
facultati sau universitati. Efectele negative
ale modului în care este perceput grupul
din afara sa sunt cu atât mai puternice,cu
cât „angajatul marginal” se afla pe o
pozitie mai înalta în ierarhia organizatiei.
 Forme ale disciplinei muncii

Disciplina muncii poate fi potrivita ca

având doua forme fundamentale:
tehnologica
organizatorica.
Disciplina tehnologica
Prin tehnologie se întelege totalitatea cunostintelor despre
metodele si mijloacele de efectuare a operatiilor necesare
realizarii produselor, lucrarilor si serviciilor. Însusirea unei
tehnologii, prin procesul de pregatire în cadrul unei forme de
scolarizare, reprezinta formarea profesionala. Disciplina
tehnologica presupune ca fiecare angajat, în timpul
îndeplinirii responsabilitatiilor proprii, sa respecte întocmai
succesiunea si continutul operatiunilor prevazute de
tehnologie.

Respectarea disciplinei tehnologice se reflecta în realizarea

procesului de producere a bunurilor, lucrarilor si serviciilor
fara incidente si la un nivel ridicat din punct de vedere al
randamentului tehnic.  
Disciplina organizatorica
O a doua latura a disciplinei muncii vizeaza latura
organizatorica. Organizarea presupune a face ca un grup
social, o organizatie etc., sa functioneze sau sa actioneze
organic, repartizând responsabilitatile si coordonându-le
conform unui plan adecvat, în scopul îndeplinirii unui
anumit obiectiv. A organiza înseamna a proceda metodic
si ordonat, a coordona actiunile (individuale sau de grup)
orientate potrivit unui program temeinic stabilit.
Disciplina organizatorica a muncii presupune respectarea
de catre toti angajatii, indiferent de nivelul ierarhic pe
care sunt situati, a obligatiilor ce le revin, precum si a
relatiilor de munca stabilite.
Eficienta disciplinei muncii
Datorita aspectelor legale, managerii trebuie sa
înteleaga în mod corespunzator disciplina si sa stie
cum s-o administreze în mod adecvat. O buna
administrare a disciplinei vizeaza comportamentul
angajatilor si nu personalitatea lor. Scopul actiunilor
disciplinare este realizarea obiectivelor organizatiei în
conditii de crestere a performantelor.
La aplicarea masurilor disciplinare, managerii trebuie
sa ia în considerare efectele acestor actiuni.
Consistenta si precedentul sunt importante pentru ca
angajatii sa perceapa actiunile disciplinare ca fiind
echitabile.
Consistenta disciplinei presupune a stabili limite si a
informa angajatii despre ceea ce este permis sau nu este
permis. Inconsistenta disciplinei poate duce la confuzii si
incertitudine. Pentru a fi eficienta, disciplina presupune ca
toti angajatii-indiferent de pozitia lor ierarhica-sa cunoasca
si sa respecte reglementarile legale si cele interne ale
organizatiei. Când oamenii percep disciplina ca fiind
incorecta, ei nu-si dau seama ca au încalcat o regula sau o
norma legala. Disciplina poate duce la bune rezultate daca
masurile disciplinare se aplica imediat. Cu cât timpul între
momentul producerii unei abateri si cel al actiunii
disciplinare este mai mare, cu atât sunt mai reduse efectele si
eficienta lor. Având în vedere ca cei sanctionati disciplinar ar
putea deveni agresivi, managerii trebuie sa actioneze astfel
încât sa minimizeze asemenea sentimente prin obiectivitate
si onestitate.
Într-un anumit sens, managerii se pot simti vinovati
pentru sanctiunile aplicate angajatilor, mai ales
atunci când acestia sunt concediati. Esecul unui
angajat poate fi datorat faptului ca managerul sau
superiorul imediat al angajatului nu a fost capabil
sa creeze un mediu de munca adecvat. Managerii
sunt responsabili pentru subordonatii lor si sunt
implicati în cazul esecurilor acestora. Disciplina
muncii este nemijlocit legata de productivitatea
individuala si de grup. Actiunile si sanctiunile
disciplinare sunt pozitive si eficiente în masura în
care determina performantele superioare. Numarul
mare de sanctiuni disciplinare nu releva o buna
disciplina, ci dimpotriva.
În organizarea muncii, standardele devin
institutionalizate prin roluri, proceduri si norme de
grup. Grupul de munca poate simti incertitudinea
sau poate percepe o inechitate atunci când un
individ a încalcat normele si standardele stabilite.
Indivizii care încalca normele organizationale vor
încalca si normele grupului, dupa cum lipsa de
disciplina va cauza probleme atât grupului cât si
managerilor. Daca un manager tolereaza un
comportament inacceptabil, indisciplinat, grupul se
va simti amenintat. Actiunile disciplinare pentru
mentinerea si respectarea standardelor legitime ale
organizatiei pot impune grupurilor de munca norme
si rezultate reflectate în performante crescânde.