Formarea rentei

Cauze si conditii de realizare

Management, Anul I ___________________________________

Formarea rentei
Renta este un venit stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar (pamnt, cladiri, constructii, resurse de apa) sau mobiliar (hrtii de valoare, capital banesc); renta economica este plata pentru folosirea unei resurse economice nesustituibile, a carei oferta totala este insuficienta n raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul acesteia. Mecanismul formarii rentei presupune existenta unei situatii de monopol stabil sau temporar care sa confere detinatorului si/sau utilizatorului unei resurse economice o pozitie privilegiata n raport cu ceilalti agenti si care le permite urcarea pretului de vnzare peste nivelul considerat normal; mecanismul formarii rentei economice se fundamenteaza pe legea randamentelor neproportionale; aceasta consta n aceea ca, atunci cnd se combina unul sau mai multi factori constanti cu un alt factor, variabil, cantitatile aditionale din acest ultim factor determina, ntr-o prima etapa, marirea productiei, apoi, productia suplimentara aferenta cantitatii aditionale din factorul variabil si ncetineste cresterea, pentru ca, n faza urmatoare, sporul productiei sa fie tot mai slab, iar n final, productia chiar sa scada. Randamentele rezultate din aditionarile succesive ale factorului variabil, asociat cu factorul fix, constituie premisa obtinerii rentei. Mrimea rentei este egala cu diferenta dintre venitul obtinut n urma utilizarii unui factor de productie cu performante superioare si oferta inelastica si cel realizat n situatii cnd se folosesc factori cu randamente medii, normale si mai usor de procurat. La baza formrii rentei n ramurile primare ale economiei, unde pmntul e factor indispensabil, st legea randamentelor neproporionale. Iniial, aceast
2

lege a fost cunoscut ca legea fertilitii descrescnde a solului, iar aciunea ei era limitat la domeniul agriculturii, n forma randamentelor descresctoare (Th. Malthus). Ulterior s-a demonstrat c folosirea tuturor factorilor de producie se afl sub semnul randamentelor neproporionale. Presupunnd c sunt utilizate trei cantiti adiionale egale din aceeai categorie de factori de producie, fiecare din ele asigur randamente diferite. Prima cantitate adiional are un randament mai ridicat, depind nivelul randamentului mediu socialmente posibil. Diferena dintre randamentul efectiv i cel mediu reprezint renta, care n cazul primei fraciuni adiionale este mai mare dect renta obinut cu a doua. Randamentul fraciunii a treia fiind egal cu randamentul mediu, nu mai asigur rent diferenial n mod normal. Renta n sens clasic, este venitul posesorilor acelor terenuri pe care se obine o productivitate superioar celei de pe terenul marginal. Dar, la nivel global, ipoteza malthusian conform creia cererea de produse alimentare tinde s depeasc oferta, trebuie luat n considerare; deci renta diferenial de fertilitate se obine i pe terenurile marginale atrase n circuitul economic. Mecanismul ipotetic al obinerii rentei difereniale de poziie este ilustrat n tabelul urmtor:

Renta funciar de fertilitate n teoria lui D. Ricardo

N r. c rt . 1 .

Categorie de indicatori Indicatori III I II

Consum de factori de producie (inclusiv

100.0 00

100.0 00

100.0 00

profitul normal) identic 2 . 3 . 4 . 5 . 6 . Producia (t) 100 90 80

Costul unitar (u.m. pe ton, full) Preul pieei u.m./t (cnd cererea de 270t) Renta pe unitate de produs (u.m./t) Renta pe ntreaga suprafa (u.m.)

1.000

1.111

1.250

1.250

1.250

1.250

250

139

25.00 0

12.51 0

n legtur cu datele ilustrative din tabel poate aprea o ntrebare: dac proprietarul terenului cel mai slab, de categoria a treia, nu obine rent, de ce el l pune la dispoziia activitii economice fr a obine de pe urma lui vreun venit (obine venitul sub forma profitului normal doar arendaul). Pentru depirea acestei dileme se introduce n dezbatere argumentul lui Malthus pe baza cruia populaia crete mai repede dect producia agricol, ceea ce face ca n mod obinuit pe piaa produselor agro-alimentare cererea s fie superioar ofertei. Acest argument a fost valabil n secolul al XIX-lea. Ca atare, preul pieei va fi mai mare de 1.250 u,m./t (cu x) ceea ce mrete renta pe produs i pe total suprafa de pe terenurile din categoriile I i II, dar aduce o rent pe unitatea de produs de x pe terenul de categoria a treia i o rent total de 80 x pe ntreaga suprafa.

Renta diferentiala Se obtine ca urmare a diferentei de fertilitate dintre terenuri si este rezultatul realizarii de produsealimentare cu costuri de productie reduse numai dupa cele mai bune terenuri, in conditiile in care pretul de vanzare al acestora este stabilit in functie de cheltuielile de productie realizate pe terenul cel mai slab. Studiind teoria distributiei factorilor de productie si analizand locul agriculturii in economia Marii Britanii de la inceputul secolului al XIX-lea, David Ricardo a prezentat sintetic legile aparitiei si insusirii rentei funciare diferentiale, pe baza a trei ipoteze: # Existenta concurentei intre capitaluri si mobilitatea acestora care permite stabilirea, la un moment dat, a unei rate medii a profitului; # Pamantul este in posesia unor proprietari funciari care, fie il lucreaza ei unsusi, fie il concesioneaza unor arendasi care au posibilitatea sa investeasca in agricultura; # Cererea de grau sporeste odata cu cresterea economica, in conditiile in care terenul agricol existent, care poate fi cultivat, este limitat, avand in vedere fertilitatea descrescanda a solului. In literatura de specialitate s-a acceptat denumirea de renta diferentiala pentru a se face distinctie intre acest surplus si marimea profitului normal al capitalului investit pentru cultivarea unor terenuri si care provine din diferenta naturala de fertilitate a solului. Existenta rentei diferentiale in agricultura este justificata de necesitatea satisfacerii cererii de produse agricole obtinute dupa soluri de diferite calitati, modul sau de insusire depinde de raportul intre agentii economici participanti la procesul de productie respectiv si de relatiile existente intre ei. Diferenta de productivitate, costuri de productie si profituri individuale, exista in toate ramurile economiei nationale, ca urmare a modului diferit de stimulare a introducerii progresului tehnic si modului de organizare a productiei.
5

In agricultura aceste diferente nu apar numai ca rezultat al folosirii factorilor naturali, ci si al introducerii progresului tehnic. In concluzie, aprecia Giraud (1989), rentele diferentiale desi au existat intotdeauna, au inceput sa faca obiectul de studiu al economiei in momentul in care s-a pus problema modului de insusire a lor.Forma pe care o imbraca modul de insusire a rentei determina modificarea pretului de productie ceea ce permanent poate creea obstacole permanente in tendinta de egalizare a ratelor profitului individual. In opinia lui Hotelling (1931), analizele privind modul de formare si insusire a rentei diferentiale efectuate de David Ricardo pot fi aplicate fara modificari de esenta si in cazul explorarii bogatiilor subsolului, cand proprietarul funciar este inlocuit de cel care detine terenuri cu resurse minerale sau de catre stat, care-si exercita suveranitatea asupra bogatiilor subsolului. In cazul explorarii rezervelor de resurse minerale Hotelling a presupus ca, o cerere data pentru o anumita substanta minerala q0 poate fi satisfacuta prin explorarea a trei zacaminte cand se pot obtine productiile maxime q1, q2, q3 . In mod analog costurile de productie p1, p2, p3 vor include si costurile efectuate pentru identificarea si atragerea in circuitul economic a zacamintelor respective. Natura i mecanismul formrii rentei Printre veniturile care se formeaz pe pia, un loc important revine rentei. Datorit existenei sale ndelungate, spre deosebire de salariu, renta se nscrie ntre noiunile economice cu felurite semnificaii. Sensul uzual al noiunii desemneaz un venit fr munc. Mult vreme renta a fost asociat numai cu utilizarea resurselor naturale i ndeosebi a pmntului. Renta este cea mai veche form de venit pentru c agricultura a fost o ndeletnicire strveche a omului. Economitii clasici considerau c pmntul, ca factor de producie limitat cantitativ, produce un venit care mbrac forma rentei.
6

D. Ricardo arat c renta are la baz fertilitatea inegal a terenurilor agricole, poziia diferit fa de ci de acces, sau fa de piee. coala marginalist de economie fundamenteaz renta pe legea randamentelor neproporionale i pe productivitatea muncii. Contribuie la teoria rentei a adus i profesorul romn Virgil Madgeanu. Sensul modern al rentei este consacrat n special de Vilfredo Pareto. n prezent majoritatea specialitilor consider c renta este un venit de care pot s beneficieze toi subiecii economici care dispun de condiii deosebite. Renta economic pur se refer la venitul obinut de un factor de producie, orice factor, care se caracterizeaz prin completa inelasticitate a ofertei afirma Lloyd Atkinson. Renta este deci un venit pe care l aduce un bun imobiliar sau un mobiliar, care nu este legat de activitatea productiv a proprietarului su. Important este ca oferta factorului de producie respectiv s fie insuficient n raport cu cererea. n prezent, renta apare deseori sub form de chirie. Renta funciar Ca form a produsului net, renta a aprut de multe secole, mbrcnd trei forme: renta n produse, renta n munc (zilele de clac) i apoi, renta n bani. n feudalism, renta era pltit de ranii iobagi, pentru dreptul de folosire a pmntului. n capitalism renta funciar reflect relaiile economice dintre: proprietarii funciari, care dein monopolul asupra pmntului ca proprietate, ntre arendaii care-l utilizeaz, l administreaz i muncitori agricoli care-l lucreaz. Produsul net se mparte ntre ei, arendaul primind un profit cel puin egal cu profitul mediu din alte domenii, angajaii agricoli primesc salariul, iar proprietarul funciar primete renta. Venitul net din agricultur, prin mecanismul formrii preurilor este aparte. Preul reglator adeseori nu este preul mediu, ci preul individual al produselor de pe terenurile cu cea mai slab fertilitate, sau mai ru
7

poziionate, aceast dac toat producia de pe ele este necesar acoperirii nevoilor. Sporul de producie de pe terenurile bune i foarte bune se transform n produs net suplimentar. Oferta pmntului fiind inelastic prin caracterul lui limitat, nseamn c renta este determinat de cererea pentru pmnt, n fapt pentru produsele agricole de pe acesta. Renta funciar mbrac urmtoarele forme: Renta absolut Este renta nsuit de proprietarii funciari de pe toate terenurile, intrate n circuit productiv, indiferent de fertilitatea i poziia lor. Exist un dublu monopol asupra pmntului, care genereaz cele dou feluri de rent, arat Marx: # prima form este monopolul asupra terenului ca obiect de exploatare i genereaz renta diferenial; # a doua form e monopolul asupra pmntului ca obiect al proprietii private, fapt care genereaz renta absolut. Renta diferenial Este renta care provine din diferenele de fertilitate a pmntului i din avantajele care decurg din apropierea terenurilor agricole fa de piaa de desfacere sau aprovizionare. Dac se formeaz ca urmare a diferenelor de fertilitate natural, deci a costurilor mai mici pe terenuri foarte bune i bune, se numete rent diferenial I. Dac se formeaz ca urmare a investiiilor suplimentare succesive, iar diferenele decurg din deosebirea de fertilitate economic este rent diferenial II, i e legat de agricultura intensiv. Renta diferenial se prezint din punct de vedere valoric ca diferena dintre preul de producie reglator (cel mai mare) al mrfurilor agricole i preul de producie de pe parcele bune i foarte bune (cel mai mic). Sporirea preului produselor agricole determin creterea rentei: renta diferenial de pe
8

terenurile cele mai bune crete pe msura creterii cererii de produse agricole. Concluzia este c rentele sunt determinate de pre i nu ele determin preul. O variant a rentei difereniale este renta de poziie, care provine din diferenele ntre terenuri privitoare la distana fa de pia sau ci de comunicaie.

Renta de monopol Reprezinta supraprofitul realizat de posesorul unor suprafete de teren cu insusiri speciale care produc, in cantitati reduse, produse cu calitati speciale. Acest tip de renta nu se bazeaza pe proprietatea naturala a solului sau subsolului, ci pe capacitatea grupului de actorie ce le exploreaza de a controla oferta. Pentru rezolvarea acestei probleme Pierre Noel Giraud (1931) a considerat ca este necesara gasirea raspunsului la urmatoarele intrebari: exista un plafon al rentei absolute? Ce forma imbraca renta in situatia monopolului pur? Ce forma imbraca renta in situatia olipolului? Are renta absoluta o anumita limita? Raspunsul la aceste patru intrebari conduce la analizele rentei de epuizabilitate formulata pentru prima oara de Harold Hotelling (1931). Preul pmntului n agricultur preul pmntului depinde de: mrimea rentei, n relaie direct; rata dobnzii, n relaie invers; posibilitatea de folosire alternativ a solului, n relaie direct; ameliorarea poziiei fa de cile de comunicaie, sau fa de pia, n relaie direct; - raportul dintre cererea i oferta de produse agricole. 9

Preul pmntului este renta capitalizat, adic renta care, dac ar fi transformat n capital, ar aduce un venit egal n form de dobnd. Renta n industria extractiv i de pe terenurile de construcii

Este parte din produsul net care se transform n venit obinut de proprietarul unor terenuri bogate n zcminte sau cu poziii avantajoase construibile. # Renta diferenial I e ncasat de proprietarul terenurilor bogate n zcminte i/sau bine situate, iar renta diferenial II e obinut de pe terenurile pe care au fost fcute investiii succesive i al cror randament este superior acelora care determin preul reglator n industria extractiv ori n construcii. # Renta absolut e ncasat de proprietarii tuturor terenurilor construibile sau exploatabile n industria extractiv. # Renta de monopol e ncasat de proprietarii acelor terenuri ale cror bogii sunt deosebit de rare. Renta n industria extractiv are tendina general de cretere, ntruct zcmintele subsolului sunt deja exploatate, sunt limitate, iar cheltuielile pentru prospeciuni i spturi la adncime sunt tot mai mari.

n prezent asistm la transformarea rentei absolute n rent de monopol, n condiiile n care, pe terenurile cu nsuiri speciale se obin n cantiti reduse mrfuri avnd caliti deosebite, sau n condiiile concentrrii terenurilor.

Renta are accepiuni foarte cuprinztoare n condiiile contemporane; 1) Rente ale bunurilor oferite de natur: a. rent funciar, b. rent minier,
10

c. rent pe terenuri de construcii. 2) Rente pentru capitaluri produse de om: maini, utilaje, brevete care au ofert insuficient, sau asigur productiviti superioare. 3) Rente de abilitate: pentru persoanele avnd abiliti de excepie talent, instrucie special i costisitoare care vor fi pltite cu mult peste nivelul cu aceleai contribuii n munc. Plusul obinut peste salariul obinuit este renta pentru aceti profesioniti de excepie.

11

Sursa documentare: Viorica Raducanu in RENTA, PRETUL SI EFICIENTA, Editura: Bibliotheca Targoviste 2002 Stoica Alexandru ; Student anul I , Management.

12